Tendinţe pe principalele pieţe internaţionale de mărfuri şi valutare în perioada 8 – 14 iunie 2015

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţul ţiţeiului WTI (SUA) la bursa Nymex din New York a continuat să înregistreze o uşoară creştere, în termeni de medii săptămânale, de 0,74%, la 60,09 $/baril, iar preţul ţiţeiului Brent, la bursa ICE din Londra, a crescut cu 0,86% la 64,45 $/baril, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare iulie a.c..

De remarcat faptul că, în ultimul timp, preţurile ţiţeiului au crescut, deşi evoluţia raportului cerere-ofertă indică faptul că acestea ar fi trebuit să scadă. Darpieţele nu se comportă întotdeauna raţional. Preţurile ţiţeiului nu reflectă, în mod constant, incidenţa factorilor fundamentali ai pieţei cum ar fi cererea şi oferta, acestea aflându-se în prezent, într-o profundă disonanţă cu situaţia raportului cerere-ofertă, ceea ce va impune o corecţie. Factorii macroeconomici (cum ar fi nivelul veniturilor) pot avea un impact mai mare asupra cererii decât preţul ţiţeiului, care nu are un impact direct proporţional (în cazul scăderii) asupra preţurilor de vânzare cu amănuntul a produselor petroliere, din cauza efectelor taxelor şi subvenţiilor, motiv pentru care preţul ţiţeiului poate juca un rol mai puţin important, decât creşterea economică, în ceea ce priveşte influenţarea cererii. Aceste două variabile exogene sunt, totuşi, interconectate: preţurile mai reduse, în majoritatea ţărilor reduc costurile de producţie şi susţin creşterea economică, oferind o oarecare marjă de protecţie împotriva unui context macroeconomic încă vulnerabil. Pe de altă parte, factorii geopolitici pot avea un impact sensibil asupra preţurilor prin acţiunea potenţial restrictivă asupra ofertei.

În data de 5 iunie a.c., OPEC a decis, în cadrul Conferinţei miniştrilor petrolului de la Viena, să menţină neschimbat plafonul oficial al producţiei sale de ţiţei, iar cele două mari agenţii din domeniul energiei, respectiv Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) şi Energy Information Administration din SUA (EIA), au publicat rapoarte din care rezultă faptul că supraoferta mondială de ţiţei ar fi crescut.

Vestea „proastă”, potrivit căreia OPEC nu-şi va reduce producţia de ţiţei, a fost însă abil învăluită în declaraţii pozitive referitoare la cererea de ţiţei tot mai mare. Drept urmare, luni, 8 iunie, ţiţeiul Brent a deschis, la bursa ICE, din Londra, la un preţ 62,69 $/baril, după care, în următoarele două zile, a crescut la 65,70 $/baril.

Preţurile au fost stimulate, în principal, de datele publicate de Energy Information Administration (EIA)-SUA, în data de 10 iunie, în raportul său lunar asupra productivității forajelor de extracţie a ţiţeiului, în care a prognozat o scădere a producţiei interne de ţiţei, în luna iulie, cu aproximativ 91.000 barili/zi, după un declin comparabil în luna iunie. În plus, rapoartele săptămânale ale EIA arată că stocurile de ţiţei ale SUA au continuat să scadă. În săptămâna încheiată la data de 5 iunie, stocurile au scăzut cu 6,8 milioane de barili, cel mai mult din ultimele 5 luni, fapt care sugerează că în timp ce ritmul de creştere a producţiei se încetineşte, cererea se redresează. În acelaşi raport apare însă o informaţie contradictorie, care distorsionează imaginea de ansamblu: EIA afirmă că producţia de ţiţei a crescut de fapt cu 24.000 barili/zi săptămâna trecută, după mai multe săptămâni de creştere consecutivă. Deci, care este realitatea? Producţia a scăzut, aşa cum indică raportul de productivitate a forajelor sau este în creştere, conform rapoartelor săptămânale? Această contradicţie a generat confuzie în rândul investitorilor şi comercianţilor.

Pe de altă parte în acelaşi raport lunar al EIA se menţionează faptul că excedentul mondial de ţiţei, responsabil pentru declinul preţurilor ţiţeiului din ultimul an, a crescut în luna mai la aproape 3 milioane barili/zi, fapt care coroborat cu datele contradictorii anterioare conduce la concluzia unei posibile manipulări a pieţei.

Și Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) a publicat joi, 11 iunie, raportul său lunar privind piaţa ţiţeiului. Mesajul a fost similar celui al EIA în privinţa supraofertei, dar cuantumul estimat al excedentului de ţiţei, în primul trimestru al anului 2015, a fost de numai 1,85 mil. barili/zi. În acelaşi timp, Agenţia Internațională a Energiei a afirmat că se aşteaptă ca cererea mondială de ţiţei să crească mai accentuat, în acest an, pe fondul redresării economice şi al prognozelor privind o iarnă relativ rece în emisfera nordică. Aceste considerente au determinat AIE să-si revizuiască prognoza privind creşterea cererii mondiale de ţiţei, în 2015, pe care a suplimentat-o cu 300.000 barili/zi, la 1,4 milioane barili/zi. Cu toate acestea, agenţia nu crede că această creştere a cererii ar fi suficientă pentru a declanşa o revenire majoră a preţurilor, din cauza ofertei excedentare de ţiţei .

După înviorarea de la începutul săptămânii, joi, 11 iunie, preţul ţiţeiului a început să scadă, pe fondul aprecierii dolarului faţă de euro, ca efect al evoluțiilor înregistrate de criza datoriilor din Grecia, fenomen care a afectat sensibil moneda europeană. Aprecierea dolarului face ca tiţeiul, comercializat în dolari, să fie mai scump pentru deţinătorii de euro. Declinul uşor a continuat şi în ultima zi a săptămânii, fiind determinat de zvonurile referitoare la o creştere iminentă a producţiei de ţiţei a Arabiei Saudite, în lunile următoare. În aceste condiţii, creşterile medii săptămânale ale preţurilor celor două ţiţeiuri s-au diminuat la valori sub 1%, după ce la începutul săptămânii, ambele ţiţeiuri au crescut în medie cu 2%.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazului natural, pe piaţa la termen din New York, în tranzacțiile cu termen de livrare în iulie, au înregistrat o creştere relativ importantă, de 6,21%, la un nivel de aproape 99 $/1000 m.c., pe fondul majorării cererii din partea sectorului producător de electricitate, ca urmare a prognozelor meteo care au indicat o încălzire a vremii, şi al ofertei staţionare.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

Cu toate că, în perioada 8 – 14 iunie, la Bursa din Chicago, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a crescut uşor cu 0,94% faţă de cea anterioară, la 189,72 $/tonă, trendul cotaţiilor zilnice a fost de scădere accentuată. Astfel, dacă pe 9 iunie, grâul american închidea ziua de tranzacţionare la o cotaţie maximă de 195,57 $/tonă, cea mai ridicată valoare din ultimele 9 săptămâni, în următoarele zile cotaţiile au scăzut progresiv, ajungând vineri, 12 iunie, să se stabilizeze la un minim de 185,10 $/tonă. Diferenţa dintre cotaţia maximă şi cea minimă săptămânală este semnificativă (10,47 $/tonă), având în vedere că, în medie, variaţia cotaţiilor grâului pe parcursul unei săptămâni este de circa 5-7 $/tonă.

Scumpirea grâului american din prima parte a săptămânii analizate a avut loc în condiţiile temerilor comercianţilor privind impactul negativ pe care l-ar putea avea aplicarea unei eventuale taxe de export din partea guvernului de la Moscova. Informaţia nu a fost confirmată, însă zvonurile au existat, iar bursa a reacţionat, deoarece Rusia este al patrulea mare producător şi exportator de grâu pe plan mondial în sezonul actual (2014/15). De asemenea, acest zvon a fost completat şi de preocupările în legătură cu existenţa unor condiţii meteorologice nefavorabile în multe din ţările principal producătoare.

Ulterior atingerii valorii maxime, cotaţiile grâului s-au diminuat ca urmare a apariţiei, pe 10 iunie, a Raportului Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) care arată menţinerea estimărilor privind producţia mondială în 2014/15 la un nivel record, de peste 726 milioane tone. O altă ştire importantă a USDA a fost în legătură cu prognozele meteorologilor americani care indicau precipitaţii abundente în mare parte din zonele de câmpie ale Statelor Unite (Great Plains), iar, conform specialiştilor, refacerea nivelului pluviometric al solului a impulsionat dezvoltarea recoltelor.

Un alt factor care a determinat reducerea cotaţiilor grâului american la Bursa din Chicago a fost şi diminuarea exporturilor SUA, din cauza cotaţiilor ridicate, comparativ cu cele din partea altor furnizori. În acest sens, analiştii evidenţiază faptul că Egiptul (principalul importator mondial) a preferat să achiziţioneze 60 mii tone de grâu de pe piaţa Rusiei (cu livrare între 11 şi 20 iulie a.c.), în detrimentul celei a SUA.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, în termeni de medii săptămânale, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 nu au înregistrat modificări semnificative, în perioada 8 – 14 iunie a.c., creşterea fiind de doar 0,15% faţă de cea din intervalul precedent, la 141,48 $/tonă.

Cu toate acestea, cotaţiile zilnice ale porumbului american au urmat acelaşi trend cu cele ale grâului, începând săptămâna analizată de la valori ridicate, pe fondul îngrijorărilor cu privire la condiţiile meteorologice neprielnice dezvoltării culturilor din Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial.

Odată cu apariţia Raportului lunar al USDA, cotaţiile porumbului s-au înscris pe o traiectorie descendentă, ajungând vineri, 13 iunie, la închiderea sesiunii de tranzacţionare, la 138,97 $/tonă, valoare foarte apropiată de cea înregistrată în prima zi a săptămânii anterioare (1 iunie).

Conform USDA, în sezonul 2014/15, exporturile de porumb ale Braziliei se vor ridica la 21,5 milioane tone, susţinute de o producţie internă estimată la aproape 81 milioane tone. De remarcat că Brazilia se află pe locul doi în clasamentul mondial al exportatorilor şi pe 3 în cel al producătorilor de porumb. Estimările USDA se bazează pe noile revizuiri ale Agenţiei guvernamentale braziliene CONAB, care afirmă că producţia de porumb a Braziliei va fi de 80,2 milioane tone, în creştere cu 2% faţă de aprecierile anterioare (78,6 milioane tone).

Tot în cel mai recent Raport, USDA se estimează că stocurile mondiale de porumb de la sfârşitul sezonului actual (30 septembrie 2015) se vor situa la un nou record  de 197 milioane tone. Majorarea cu 13% faţă de 2013/14 a stocurilor mondiale, este susţinută de creşterile previzibile din principalele ţări producătoare, în special din: Statele Unite (+52%, la 48 milioane tone) şi Uniunea Europeană (+17%, la 8 milioane tone).

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (8 – 14 iunie 2015) preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din săptămâna analizată a fost de 347,24 $/tonă, cu 0,83% mai mare faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia a scăzut cu 2,54%, la 742,34 $/tonă. Cotaţia la uleiul de soia din luna mai 2015, de 781,00 $/tonă, a înregistrat  o scădere de aproximativ 20%, comparativ cu aceeaşi perioadă, 2014 (966,00 $/tonă).

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 8 – 14 iunie 2015, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat 1,06% față de cotația săptămânii anterioare și s-a situat la 348,42 $/tonă. În intervalul analizat, trendul predominant al cotațiilor zilnice a fost de scădere, exceptând ultima zi de tranzacționare, când s-au înregistrat creșteri. Diminuarea cotației săptămânale este atribuită unor vanzări mai reduse comparativ cu cele din săptămâna anterioară.

Săptămâna analizată a debutat cu prețuri ușor mai ridicate față de cele înregistrate în  ultima zi a săptămânii anterioară, în prima zi atingându-se valoarea maximă, respectiv 351,20 $/tonă, iar în urmatoarele 3 zile cotațiile au scăzut. În a 4 a zi de tranzacționare s-a înregistrat valoarea minimă a intervalului analizat, 344,80 $/tonă. Așa cum se observă, fluctuațiile din această săptămână au fost minore.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 08-14 iunie- 2015, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.974,10 $/tonă, cu 1,02% mai mult față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.718,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,19% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.250,56 $/tonă, cu 0,86% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară. În perioada 08-14 iunie 2015, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.117,20 $/tonă, cu 0,42% mai mult față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna analizată, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții diferențiate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.595,98 $/tonă, înregistrând o micșorare de 0,11%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.419,31 $/tonă, cu 0,04% mai mult față de cotația săptămânii trecute.

La bumbacul Index „A”, prețurile au oscilat între 1.584,29 $/tonă, nivel minim, și 1.605,06 $/tonă, nivel maxim. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preț din săptămâna analizată a fost de 1.430,82 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.400,84 $/tonă.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela Stoian

În intervalul analizat evoluția coațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange—LME) a fost marcată de stabilizarea primelor și de o redresare ușoară care a asigurat depășirea pragului de 1.700 $/tonă, după ce în săptămâna precedentă acestea au înregistrat nivelul minim din ultimele 16 luni.. Nivelul maxim de 1.727 $/tonă, înregistrat pe fondul creșterii cererii pentru metalul alb în special către fondurile de investiții a determinat creșterea mediei săptămânale cu 0,45% față de media săptămânală anterioară, la 1.709,70 $/tonă.

Creșterea cererii pentru aluminiu a influențat evoluția stocurilor de la LME, al căror nivel a scăzut la 3.652.125 tone după tranzacționarea a 31.825 tone, contribuind la reglarea raportului dintre cererea relativ slabă și oferta abundentă pe piața mondială, provenită în principal din China. Media stocurilor s-a diminuat cu 1,09% față de media săptămânală anterioară, la 3.665.020 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere nesemnificativă, respectiv cu 0,32%, la 5.948,80 $/tonă. Motivul acestei evoluţii este determinat de încetinirea şi scăderea investițiilor, de lipsa unor măsuri de stimulare relevante pentru economia Chinei şi de deprecierea continuă a dolarului în raport cu moneda euro.

Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a scăzut, cu 1,74%, până la nivelul de 312.530 tone în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, iar la Bursa de la Shanghai stocurile au ajuns la un nivel de 145.383 tone, cel mai mic de la începtul lunii februarie a.c..

Plumb

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile plumbului la LME au avut o evoluție negativă, influențată de  factori macroeconomici (preocupările legate de salvarea situației economice din Grecia), care au condus la scăderea cererii și de aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană în ultima parte a intervalului. De asemenea, evoluția cotațiilor a fost influențată de supraoferta de 11.000 tone pe perioada primelor cinci luni ale anului, în opinia specialiștilor de la Institutul Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG). Declinul cotațiilor sub pragul de 1.900 $/tonă în ultimele zile ale intervalului analizat a avut ca urmare diminuarea mediei săptămânale cu 0,77% față de media săptămânală anterioară, la 1.898,80 $/tonă.

Creșterea nivelului stocurilor de metal la LME până la 187.800 tone la finele intervalului, după acumularea a 31.875 tone, exprimă cererea slabă pentru metalul primar și înlocuirea acestuia cu metalul secundar, dar și existența unor stocuri nedeclarate, în special în China. Media stocurilor de plumb la LME a crescut semnificativ, cu 6,51% față de media anterioară, la 168.215 tone.

Zinc

AUTOR: Florela Stoian

Cotațiile zincului la LME s-au menținut în marja 2.100-2.200 $/tonă, pe fondul aprecierii dolarului SUA față de moneda unică europeană și al cerereii relativ slabe în sectorul industrial. Media săptămânală a înregistrat o scădere ușoară, de 0,25%, față de media săptămânală anterioară, la 2.136 $/tonă.

Ritmul mai lent de scădere a nivelului stocurilor după livrarea metalului și acumulările de metal în stocurile de la LME au alternat zilnic în intervalul analizat. Această evoluție exprimă activitatea lentă pe piața fizică și intervențiile factorilor interesați în diminuarea aparentă a ofertei, cu scopul susținerii prețului metalului pentru dezvoltarea de noi proiecte miniere după închiderea marilor mine de zinc survenită în urma epuizării resurselor exploatate. Deși, la finele intervalului, nivelul stocurilor a crescut comparativ cu intervalul anterior, media săptămânală a acestora, de 448.510 tone, a rămas aproape neschimbată față de media săptămânală anterioară.

Nichel

AUTOR: Anca Dragomirescu

În perioada 08-14 iunie 2015, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 13.346,00 $/tonă, cu 4,11% mai mult comparativ cu intervalul precedent. Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 469.080 tone, nivel înregistrat pe 8 iunie 2015, la 465.264 tone în data de 12 iunie, a.c. (-3.816 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului în săptămâna analizată  a înregistrat o scădere, de 1,29%, comparativ cu intervalul precedent, la 15.214 $/tonă, înregistrând o diminuare de circa -33,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. Preţurile cositorului au oscilat între o valoare maximă de 15.420 $/tonă (9 iunie a.c.) şi una minimă de 14.900 $/tonă (12 iunie a.c.).

Majorarea stocurilor de la LME, cu 7.375 tone la data de 12 iunie 2015, a contribuit la creşterea mediei săptămânale a acestora până la 7.366 tone sau cu 0,96% peste nivelul mediu din săptămâna precedentă (7,296 tone).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

Uşoara depreciere a dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA a „calmat” tendinţa de ieftinire abruptă a metalelor preţioase, determinând chiar o relansare a interesului investitorilor pentru aur şi platină. Impactul asupra preţurilor argintului şi paladiului a fost însă extrem de modest, pe pieţele din Londra fiind contracarat de ştirile dezamăgitoare cu privire la evoluţia sectoarelor manufacturiere din Japonia şi a ritmului în care cresc în China producţia industrială şi volumul vânzărilor cu amănuntul. Prin urmare, doar aurul şi platina au reuşit să încheie săptămâna peste nivelul valoric la care o începeau, singurul metal preţios care a reuşit şi o uşoară scumpire în termeni de medii săptămânale fiind platina.

• Preţul de referinţă al aurului^[1] a scăzut cu 0,39%, la 1.180,00 $/u.f.. Trebuie totuşi menţionat că pe parcursul intervalului analizat cotaţiile au evoluat pe trend uşor ascendent şi la închiderea fixingului londonez din 12 iunie uncia fină valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.182,80 $, comparativ cu 1.164,60 $ în 5 iunie.

În România, valoarea de referinţă a aurului^[2] scăzut cu 0,17%, în termeni de medii săptămânale (la 150,89 lei), dar cotaţia anunţată pe 12 iunie de Banca Naţională s‑a situat cu aproape 2% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 151,70 lei/gram, comparativ cu 149,18 lei/gram în 5 iunie.

• Preţul de referinţă al argintului^[3] a scăzut cu 2,92%, la 16,02 $, iar la închiderea fixingului londonez din 12 iunie uncia fină valora cu 1,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,93 $, comparativ cu 16,15 $ în 5 iunie.
• Preţul de referinţă al platinei^[4] a crescut cu 0,22%, la 1.105,40 $. Devenită o investiţie extrem de „rentabilă” după ce a ajuns mai ieftină decât aurul, platina s‑a redresat suficient de puternic în prima jumătate a săptămânii pentru a reuşi să recupereze integral pierderea valorică din săptămâna anterioară. Prin urmare, în ciuda corecţiilor cu care s‑a confruntat după publicarea datelor economice din Japonia şi China, la închiderea fixingului londonez din 12 iunie uncia fină de platină valora uşor mai mult (+0,3%) decât cu o săptămână în urmă: 1.095 $, comparativ cu 1.092 $ în 5 iunie.
• Preţul de referinţă al paladiului^[4] a scăzut cu 2,46%, la 745,20 $, iar la închiderea fixingului londonez din 12 iunie uncia fină de paladiu valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 739 $, comparativ cu 751 $ în 5 iunie.

Evoluţia săptămânală a preţurilor Metalelor Preţioase

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

AUTOR: Andrei Rădulescu

Piaţa valutară

În a doua săptămână din luna iunie cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de monedele din țările emergente și în dezvoltare.

Evoluția cursului mediu al dolarului american în perioada recentă a fost influențată de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de evoluția situației Greciei în raport cu creditorii internaționali.

Din perspectiva macroeconomică evoluția predominant favorabilă a indicatorilor comunicați recent atât în Statele Unite, dar și în Zona Euro a fost umbrită de eșecul negocierilor dintre Guvernul de la Atena și Troika pentru un nou acord de finanțare internațională (ceea ce a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze liniile de finanțare de urgență pentru băncile elene cu 2,3 miliarde euro, la 83 miliarde euro).

În Statele Unite, se evidențiază accelerarea vânzărilor din comerțul cu amănuntul dar și ameliorarea climatului de afaceri din sfera companiilor mici. Totodată, deficitul bugetar s-a atenuat la 82,4 miliarde dolari luna trecută, pe fondul stagnării cheltuielilor și al majorării veniturilor (cu 6% an/an). Cu toate acestea, piețele financiare nu se așteaptă ca FED să majoreze rata de dobândă de referință la ședința din 17 iunie, ceea ce a influențat negativ evoluția cursului dolarului.

În Zona Euro, economia a accelerat în trimestrul I, evoluție determinată, în principal, de dinamica cererii interne. De asemenea, în Germania indicatorii macroeconomici s-au redinamizat în mai. Cu toate acestea, încrederea investitorilor din Zona Euro s-a deteriorat în iunie, pe fondul situației critice a Greciei, evoluție care ar putea influența, în viitor, cursul monedei unice europene în raport cu dolarul.

La nivelul pieței titlurilor de stat ratele de dobândă pe termen lung s-au consolidat în jurul maximelor din toamna anului 2014, atât în Statele Unite (2,39%), dar și în Germania (0,852%).

Cu toate acestea, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,2% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, evoluție care poate fi interpretată sub forma unei corecții normale, după avansul consemnat săptămâna trecută (apreciere cu 1,9%). Trebuie menționat faptul că, la finalul săptămânii dolarul s-a apreciat față de euro (cu 0,4% în ședința de joi și cu 0,1% în ședința de vineri), după eșecul negocierilor între Troika și Guvernul elen.

De asemenea, dolarul american a scăzut și față de alte monede europene: coroana norvegiană (cu 0,7%), francul elvețian (cu 0,8%), lira sterlină (cu 1%), coroana daneză (cu 1,2%) și coroana suedeză (cu 1,7%).

Nu în ultimul rând, dolarul s-a depreciat săptămâna trecută și față de monedele din Australia (cu 0,3%), Japonia (cu 0,7%) și Canada (cu 1,2%).

Pe de altă parte, moneda americană a crescut cu 0,5% față de kiwi neo-zeelandez.

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se notează deprecierea dolarului american față de peso mexican (cu 0,1%) și real-ul brazilian (cu 1%) săptămâna trecută.

Trebuie însă menționat faptul că moneda americană s-a apreciat în raport cu peso filipinez (cu 0,8%) și ringgit-ul malaysian (cu 1%) în a doua săptămână din luna iunie.

Față de leul românesc, dolarul a scăzut, în medie, cu 0,4% săptămâna trecută, pe fondul evoluțiilor cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,5%) și EUR/USD (creștere cu 1,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

Piețele internaționale de acțiuni au prezentat evoluții mixte în a doua săptămână din luna iunie, sub influența dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și a știrilor companiilor și a fluctuațiilor din piețele de titluri de stat, valutare și materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, principalele evenimente ale săptămânii trecute, cu influență asupra piețelor de acțiuni, au fost:

1. reducerea previziunilor privind dinamica economiei mondiale în 2015 de către Banca Mondială (de la 3% la 2,8%);

2. evoluția predominant favorabilă a indicatorilor macroeconomici în Statele Unite și Zona Euro a fost contrabalansată de eșecul negocierilor dintre Troika și Guvernul elen (reprezentanții FMI s-au retras de la negocieri);

3. evoluția nefavorabilă a fluxurilor comerciale internaționale în China în luna mai.

Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă s-au consolidat, atât în Statele Unite, dar și în Germania, în jurul valorilor maxime din toamna anului 2014.

Pe piața valutară, cursul mediu al dolarului american a consemnat corecții săptămâna trecută, după aprecierea din prima săptămână a lunii iunie.

Astfel, indicele MSCI pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 0,5%, la 431,4 puncte săptămâna trecută (avans cu 5,6% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor dezvoltate, susținută de dinamica indicatorilor macroeconomici: indicele MSCI pentru această categorie a crescut cu 0,6%, la 1.770,2 (avans cu 6,6% de la începutul anului) puncte în prima săptămână din iunie.

Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut săptămâna trecută (cu 0,3%, la 979,5 puncte), evoluție influențată și de dinamica nefavorabilă a exporturilor/importurilor în China, dar și de rezultatul alegerilor din Turcia.

În SUA, indicele Dow Jones a crescut cu 0,3%, la 17.899 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 0,1%, la 2 094 puncte săptămâna trecută.

În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat a doua săptămână din iunie cu un avans de 0,1%, la 389,4 puncte.

Nu în ultimul rând, în Asia indicele MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,2% săptămâna trecută, la 148,2 puncte.

În România, indicele BET a scăzut cu 1%, la 7.368,6 puncte săptămâna trecută, evoluție influențată de intensificarea percepției de risc în regiune (date fiind evoluțiile din Grecia și rezultatul alegerilor din Turcia), dar și a percepției de risc politic pe plan intern.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.