I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 8-14 septembrie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat scăderi moderate, în termeni de medii săptămânale, de 3,30% în cazul Brent-ului (Anglia), la 98,39 $/baril, şi de 2,50%, în cazul WTI, la 92,44 $/baril.
Preţurile Brent-ului au scăzut sub pragul de 100 $/baril, pentru prima dată în ultimele 14 luni, ca efect al boom-ului producţiei de ţiţei şi gaze de şist a SUA, a reducerii cererii şi a speculaţiilor conform cărora crizele din Irak, Libia şi Ucraina nu vor afecta capacitatea excedentară de producţie, în special a OPEC. Potrivit Departamentului pentru Energie al SUA, producţia de ţiţei din şisturi a acestei ţări ar urma să atingă, în 2015, un record al ultimilor 45 de ani.
Conflictul din Irak, al doilea mare producător OPEC, nu a afectat instalaţiile petroliere din sudul ţării, unde se realizeaza aproximativ trei sferturi din producţia de ţiţei a statului. Preşedintele Barack Obama a promis, de asemenea, o campanie de „neobosit” pentru a distruge extremiştii islamici din Irak şi Siria, demers care ar urma să fie înfăptuit cu sprijinul aliaţilor săi din Orientul Mijlociu, respectiv, Arabia Saudită şi Iordania.
Atât preţurile ţiţeiului Brent cât şi cele ale WTI au fost descurajate şi de prognoza recent publicată de Agenţia Internaţională a Energiei, potrivit căreia, cererea mondială de ţiţei se va diminua cu 150.000 barili/zi, în anul 2015, din cauza prognozelor de creştere economică mai puţin favorabile ale Chinei şi UE, la un volum de 92,6 mil.barili/zi (1 baril/zi=50 tone/an). Proiecţiile privind nivelul cererii de ţiţei a Chinei, al doilea mare consumator de ţiţei pe plan mondial după SUA, au fot reduse cu 100.000 de barili/zi pentru anul 2015, la un volum total de 10,6 mil.barili/zi (530 mil. tone/an).
Estimările privind cererea de ţiţei a Europei au fost reduse după ce UE a anunţat extinderea sancţiunilor aplicate Rusiei şi rebelilor din estul Ucrainei.
Aprecierea dolarului SUA, în raport cu euro, pentru a doua săptămână consecutiv, a exercitat, de asemenea, o presiune negativă asupra preţului ţiţeiului, întrucât un dolar puternic este, de obicei, un factor cu influenţă negativă asupra materiilor prime, deoarece scumpeşte aceste produse pentru consumatorii din ţările care utilizează alte valute.
Un alt factor, care a descurajat preţul ţiţeiului WTI, l-a constituit Raportul Departamentului Muncii din SUA, care a indicat faptul că rata angajărilor în luna august, s-a situat la cel mai scăzut nivel din acest an. Pe de altă parte, stocurile de ţiţei ale SUA s-au situat la cel mai ridicat nivel din ultimii 28 de ani, respectiv, la 358,6 milioane barili (1 tonă= 7,3 barili), iar producţia de ţiţei a înregistrat o medie de 8,60 mil.barili/zi (430 mil.tone/an), cel mai înalt nivel din octombrie 1986, factori care, de asemenea, au influenţat negativ preţul WTI.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot a SUA s-a menţinut sub pragul de 4 $/mil/BTU, mai precis la nivelul de 3,9 $/milBTU (137 $/1000 m.c.) cu puţin (1 $/1000 m.c.) sub nivelul din săptămâna precedentă, în contextul unor temperaturi blânde, a unei cereri relativ limitate şi al declinului preţului ţiţeiului WTI.
Preţul mediu de export al gazului din Rusia, din contractele de export pe termen lung în Germania, franco-frontiera ţării importatoare a fost de 10,38 $/mil.BTU (circa 367 $/1000 m.c.) în luna august 2014, în creştere cu 10,43% faţă de luna precedentă.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular, cu CO 95, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a scăzut, în termeni de medii săptămânale,cu 2,67% la o valoare de 946,40 $/tonă. Preţurile au fost influenţate de declinul preţului ţiţeiului şi de creşterea stocurilor în SUA (un importator tradiţional din Europa de vest) cu 2,38 mil.barili, fapt care a descurajat achiziţiile cumpărătorilor americani de pe pieţele spot din nord-vestul Europei.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au marcat scăderi de 2,20% în cazul motorinei cu 0,1% sulf, la un nivel de 845,10 $/tonă şi cu 2,10% în cazul diesel-ului, la 858,40 $/tonă. Preţurile distilatelor medii au reflectat influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi cererea sezonieră încă limitată pentru aceste produse – utilizate în mare parte pentru încălzire – atât în Europa, cât şi în SUA, unde stocurile se situează la niveluri excedentare în raport cu perioada corespunzătoare a a anului trecut. Atfel, în SUA, stocurile de distilate medii au crescut cu 4,09 milioane barili, la 127.5 milioane barili.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din Rotterdam a înregistrat o scădere de 2,14%, la un nivel mediu de 537,38 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent şi a cererii reduse, atât din partea sectorului industrial, cât şi a celui de transport maritim, pentru alimentarea navelor.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 8 – 14 septembrie 2014, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, s-a diminuat cu 2,78% faţă de intervalul precedent, la 189,67 $/tonă. Cotaţiile zilnice au avut o tendinţă de scădere, de la o valoare maximă de 196,03 $/tonă înregistrată luni 8 septembrie, la cea mai mică cotaţie din ultimii patru ani, de 184,64 $/tonă vineri, 12 septembrie, la închiderea şedinţei de tranzacţionare.
Ieftinirea grâului american a avut loc în condiţiile în care prognozele Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din cel mai recent Raport lunar, de pe 11 septembrie, indică o producţie mondială record în sezonul 2014/15 (iulie/iunie), de aproape 720 milioane tone, cu circa 4 milioane tone mai mult decât se previzionase în august. Creşterea producţiei mondiale de grâu este susţinută de posibilitatea obţinerii unor recolte abundente în ţările Uniunii Europene şi a Ucrainei. Potrivit USDA, producţia de grâu a U.E., în sezonul actual, va putea fi de 151 milioane tone, cu 5,5% mai mult faţă de sezonul 2013/14 şi cu 2,1% comparativ cu prognozele din raportul anterior. În ceea ce priveşte producţia de grâu a Ucrainei, previziunile USDA arată o sporire cu 7,7% faţă de 2013/14, la 24 milioane tone.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Media săptămânală a cotaţiillor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 132,67 $/tonă, în scădere cu 2,27% comparativ cu intervalul precedent. Cotaţiile zilnice au oscilat între o valoare maximă de 133,56 $/tonă, înregistrată luni, 8 septembrie, şi una minimă de 130,60 $/tonă, pe 11 septembrie.
Diminuarea cotaţiilor porumbului american, la cea mai scăzută valoare din ultimii 4 ani, s-a datorat prognozelor record publicate de USDA privind producţia şi stocurile mondiale. Astfel, pentru sezonul viitor (octombrie 2014-septembrie 2015), USDA previzionează că stocurile mondiale de porumb vor fi de aproape 190 milioane tone, ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat, cu 10% mai mare decât cel din anul agricol actual (173 milioane tone). De asemenea, balanţa mondială producţie/consum a porumbului, în 2013/14, va înregistra un excedent de circa 35 milioane tone, iar pentru 2014/15 acesta este prognozat la 17 milioane tone.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au continuat să scadă. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia, în săptămâna analizată a înregistrat o uşoară scădere de 0,35%, la 396,14 $/tonă, iar cea a uleiului de soia a fost de 700,31 $/tonă, ceea ce înseamnă o diminuare de 0,80% faţă de media din săptămâna precedentă. Tendinţa descendentă a preţurilor a fost determinată atât de oferta în creştere, cât şi a reducerii cererii.
Potrivit Raportului din luna septembrie al Departamentului American al Agriculturii (USDA) în sezonul 2014/2015, exportul mondial de seminţe oleaginoase va totaliza 134 milioane tone, nivel cu 250 mii tone mai ridicat faţă de nivelul sezonului 2013/2014.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 8 – 14 septembrie, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a marcat o reducere de 5,25% şi s-a situat la 400,30 dolari/tonă, scăderea cotaţiilor fiind influenţată de mai multi factori. Preţurile zahărului rafinat s-au înscris pe tot parcursul săptămânii analizate pe o traiectorie descedentă. În prima zi de tranzacţionare s-a atins maximul de preţ al acestei perioade, de 413,60 dolari/tonă, iar în ultima zi, minimul de 389,30 dolari/tonă.
Principalul factor care a determinat scăderea preţurilor este anunţul privind majorarea producţiei de zahăr a Braziliei, principalul producător şi exportator mondial. Potrivit grupului industrial Unica, în Centru-Sudul Braziliei, principala regiune, unde se cultivă mai mult de 70% din întreaga recoltă, în perioada 1 august 2013 – 1 august 2014, a produs 20,9 milioane tone, înregistrând o creştere de 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precent.
De asemenea, un alt factor care a influenţat scăderea preţurilor pe parcursul săptămânii analizate a fost anunţul făcut de Organizaţia Mondială a Zahărului privind excedentul producţiei raportat la consum de 1,3 milioane tone pentru sezonul 2014/15 (care va debuta la 1 octombrie 2014).
Îmbunătăţirea condiţiilor climaterice din India, cel de-al doilea producător mondial, cât şi sporirea disponibilităţilor exportabile din Thailanda, cel de-al doilea exportator mondial, vor creşte disponibilităţile mondiale de zahăr în sezonul actual.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 08-14 septembrie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 4.034,93 $/tonă, cu 7,59% mai puţin faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 2.007,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,80% mai puţin comparativ cu săptămâna 01-07 septembrie a.c., când s-a înregistrat 2.065,40 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna analizată, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.272,71 $/tonă, cu 0,85% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 08-14 septembrie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.065,00 $/tonă, cu 2,18% mai puţin faţă de săptămâna 01-07 septembrie a.c., când s-a înregistrat 3.133,25 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluţii diferenţiate. În timp ce la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.642,28 $/tonă, înregistrând o micşorare de 0,14% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a majorat cu 4,07%, situându-se la 1.525,33 $/tonă. La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.614,06 dolari/tonă, nivel minim şi 1.672,49 dolari/tonă, nivel maxim. În pofinda scăderii mediei săptămânale comparativ cu cea înregistrată săptămâna anterioară, se observă un trend ascendent al cotaţiilor pe tot parcusul intervalului analizat. În cazul bumbacului american, se remarcă o tendinţă ascendentă a preţurilor în primele 4 zile de tranzacţionare, atingând un nivel maxim de 1.560,92 dolari/tonă, iar în ultima zi preţurile au marcat scăderi uşoare.
În această săptămână, investitorii au achiziţionat cantităţi mai mari de bumbac fiind influenţaţi de speculaţiile privind reducerea cu 29% a producţiei Australiei, cel de-al treilea exportator mondial de bumbac. Potrivit Ministerului Agriculturii din Australia, în sezonul 2014/15, producţia australiană de bumbac este previzionată la 580 mii tone, comparativ cu estimările făcute în luna iunie, care indicau un nivel de 820 mii tone. Pentru sezonul 2013/14, producţia Australiei a fost estimată la 890 mii tone. Principala cauză a scăderii producţiei din sezonul actual este vremea nefavorabilă, seceta afectând o mare parte din recoltă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) până la minimul de 2.002 $/tonă, în condiţiile în care primele au atins un nivel record de circa 400 $/tonă, exprimă nesustenabilitatea cotaţiilor peste 2.200 $/tonă.
Deşi cotaţia medie săptămânală a metalului alb, de 2.029,90 $/tonă, s-a diminuat cu 2,44% faţă de media săptămânală anterioară, se menţine la un nivel ridicat ca urmare a percepţiei de restrângere a ofertei prin utilizarea metalului ca garanţie pentru împrumuturi bancare. Oferta reală de metal alb depăşeşte cererea, aspect reflectat şi de nivelul ridicat al stocurilor la LME a căror medie săptămânală, deşi s-a diminuat cu 0,9% faţă de media săptămânală anterioară, la 4.739.880 tone, exprimă persistenţa excedentului masiv pe piaţa mondială.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o reducere de 0,69%, atingând valoarea de 6.912,00 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 7.000 $/tonă (până la 6.829$/tonă), pentru ca vineri să se înregistreze cea mai mare reducere săptămânală din ultimelel două luni. Motivul acestei evoluţii este reprezentat de aprecierea dolarului în raport cu euro. Analistul Tim Radford consideră că, în momentul de faţă, evoluţia dolarului reprezintă un factor esenţial. El nu exclude posibilitatea ca, în săptămâna viitoare, cursul dolarului să se deprecieze, ceea ce ar putea favoriza o creştere semnificativă a cotaţiei curpului.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să crească, până la nivelul de 155.435 tone (2,25%) vineri 12 septembrie, comparativ cu ultima zi din săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a plumbului a scăzut semnificativ, cu 3,85% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.135, 80 $/tonă, pe fondul cererii slabe pe perioada de vară şi a aprecierii dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană.
Creşterea stocurilor de plumb la LME la 225.900 tone la 12 septembrie şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,70% faţă de media săptămânală anterioară, la 225.220 tone, sugerează că oferta reală de metal este completată de stocuri nedeclarate şi lipsa deficitului de metal pe piaţa mondială a plumbului.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotaţiile zincului au scăzut sub pragul de 2.400 $/tonă, până la minimul de 2.267,50 $/tonă, cu 2,93% în reducere faţă de media săptămânală anterioară (2.308,30 $/tonă).
Cotaţiile zincului se menţin la un nivel ridicat care încurajează creşterea producţiei de metal în condiţiile restrângerii programate a ofertei miniere şi a majorării cererii în sectorul industrial în special în China. Piaţa este în prezent în dezechilibru, reflectat de majorarea mediei săptămânale a stocurilor la bursa londoneză la 747.889 tone, cu 1,22% faţă de media săptămânală anterioară.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 08-14 septembrie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 18.891,00 $/tonă, cu 0,21% mai puţin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 332.034 tone înregistrate pe 08 septembrie 2014, la 333.834 tone în data de 12 septembrie a.c. (+1.800 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În a doua săptămână a lunii septembrie 2014, la Bursa de Metale din Londra, media cotaţiilor cositorului a fost de 21.151 $/tonă, în scădere cu 1,76% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă. Principalul factor de influenţă, care a determinat scăderea preţurilor, a fost în special creşterea cererii şi diminuarea stocurilor.
Pe data de 12 septembrie a.c., stocurile de cositor la LME, au atins cel mai mic nivel din ultimele patru săptămâni, coborând sub pragul de 9.830 tone. Astfel, cotaţia stocurilor de cositor s-a diminuat cu 9,77% comparativ cu perioada anterioară, la 11.224 tone.
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Lipsa perspectivelor inflaţioniste, evoluţia pozitivă a pieţelor de capital, relansarea economică a SUA, precum şi ritmul rapid în care se apreciază dolarul american începând din iulie (în prezent s‑a consolidat la cele mai ridicate niveluri din ultimele treisprezece luni), toate au contribuit la crearea unui climat extrem de favorabil migrării capitalurilor dinspre pieţele de metale preţioase către cele valutare.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a scăzut cu 1,86%, la 1.247,70 $. În ciuda tensiunilor geopolitice şi a faptului că SUA a extins sancţiunile împotriva Rusiei şi a consolidat activităţile de campanie militară pentru a combate statul islamic în Irak. Pe parcursul intervalului analizat metalul s‑a ieftinit în ritm alert, până la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni: 1.231,5 $/ u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 12 septembrie uncia fină de aur valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (pe 5 septembrie), când cota la 1.266 $.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a scăzut din nou nesemnificativ, cu 0,01%, la 137,63 lei. Relativa stabilitate a preţului în termeni de medii săptămânale, pentru a doua săptămână consecutiv, s‑a datorat însă doar zilelor în care aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională a fost suficient de puternică pentru a putea compensa impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa din Londra. Prin urmare, deşi începea intervalul analizat, în creştere, de marţi metalul s‑a ieftinit constant, astfel încât pe 12 septembrie, Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 2% mai mic decât cu o săptămână în urmă: 135,96 lei/gram, comparativ cu 138,04 lei/gram în 5 septembrie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a scăzut cu 1,65%, la 18,91 $. Afectat de faptul că aprecierea dolarului SUA l‑a scumpit extrem de puternic în monedele multora dintre ţările mari consumatoare (India, Brazilia şi chiar China, de exemplu) şi de ieftinirea aurului pe piaţa din Londra, argintul a continuat să coteze pe trend descendent până la cel mai scăzut nivel din ultimele paisprezece luni şi jumătate: 18,64 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 12 septembrie, uncia fină de argint valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă, adică pe 5 septembrie, când era cotată la 19,13 $.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a scăzut cu 1,93%, la 1.383,80 $. Pe parcursul săptămânii interesul pentru metal s‑a menţinut modest şi platina a continuat să coteze descendent. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 12 septembrie uncia fină valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.406 $, în 5 septembrie) şi înregistra cel mai scăzut nivel din acest an: 1.360 $.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4] a scăzut cu 3,22%, la 860,20 $. Fiind singurul metal preţios care a cotat constant ascendent pe parcursul acestui an (în primele opt luni s‑a scumpit spectaculos, cu 24%), paladiul s‑a confruntat nu doar cu diminuarea drastică a cererii de consum (în speranţa că aprecierea dolarului SUA va înceta curând, utilizatorii industriali au preferat să apeleze la stocurile proprii, decât să cumpere la preţuri atât de mari), ci şi cu influenţa negativă exercitată de puternicele vânzări speculative înregistrate pe piaţa la termen. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 12 septembrie uncia fină valora cu 7% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (887 $ în 5 septembrie), înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimele două luni şi jumătate: 829 $.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american s-a apreciat pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele economiilor dezvoltate, dar şi comparativ cu valutele statelor emergente şi în dezvoltare. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de perspectiva demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă în Statele Unite, susţinută şi de dinamica favorabilă a indicatorilor macroeconomici comunicaţi recent în prima economie a lumii. De asemenea, resimţirea de către Uniunea Europeană (mai puternic decât Statele Unite) a conflictului din Ucraina a contribuit la evoluţia recentă din piaţa valutară internaţională. Nu în ultimul rând, reorientarea fluxurilor internaţionale de capital în contextul perspectivelor divergente cu privire la deciziile de politică monetară din principalele blocuri economice pe termen mediu a constituit un factor important pentru evoluţia recentă a dolarului.
Astfel, dolarul a crescut, în medie, cu 1% raportat la euro pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată şi de dinamica divergentă a indicatorilor macroeconomici (pozitivă în Statele Unite, nefavorabilă în Zona Euro), dar şi de anunţul noilor sancţiuni economice impuse de Uniunea Europeană Rusiei.
Raportat la lira sterlină cursul mediu al dolarului a urcat cu 1,7% în a doua săptămână din septembrie, evoluţie influenţată şi de posibilitatea ca Scoţia să devină independentă.
Nu în ultimul rând, cursul mediu al dolarului american a crescut săptămâna trecută şi în raport cu monedele din Canada (1%), Danemarca (cu 1%), Suedia (cu 1,1%), Elveţia (cu 1,2%), Japonia (cu 1,6%), Norvegia (cu 1,9%), Australia (cu 1,9%).
În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se notează dinamica dolarului american în raport cu peso mexican (apreciere cu 0,7%), dar şi faţă de real-ul Brazilian (creştere cu 1,3%).
De asemenea, dolarul s-a apreciat săptămâna trecută şi faţă de rupia indiană (cu 0,3%), dinarul kuweitian (cu 0,4%), ringgit-ul malaysian (cu 0,6%).
Raportat la leul românesc dolarul a crescut în medie cu 1,4% în a doua săptămână din septembrie, pe fondul dinamicii cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1%) şi EUR/RON (apreciere cu 0,4%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Acţiunile companiilor americane au scăzut în a doua săptămână din septembrie, pe fondul perspectivelor de demarare a procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă de către FED (mai ales în contextul dinamicii predominant favorabile a indicatorilor macroeconomici în perioada recentă, dar şi a proximităţii şedinţei de politică monetară – 16-17 septembrie), dar şi de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei (către nivelul minim din ultimii doi ani), sau de informaţiile din sfera unor societăţi. Indicele S&P 500 a consemnat un declin de 1,1%, până la 1 985,5 puncte, în timp ce indicele Dow Jones a pierdut 0,9%, până la 16 987,5 puncte pe parcursul săptămânii trecute. Indicatorul de volatilitate (VIX) a crescut pentru a treia săptămână consecutiv, cu 10%, la 13,31 puncte (nivelul maxim din ultimele luni). Se notează declinul acţiunilor companiilor din sectorul energetic, cu 3,7% săptămâna trecută, evoluţie determinată de scăderea cotaţiilor internaţionale la ţiţei: Chevron (3,7%), Tesoro (7,7%).
Titlurile companiilor europene s-au depreciat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de disiparea efectului de euforie determinat de deciziile/aşteptările cu privire la deciziile Băncii Centrale Europene, dar şi de perspectiva majorării costurilor de finanţare în Statele Unite (în contextul apropierii momentului de demarare a procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă), de noile sancţiuni impuse de Uniunea Europeană Rusiei, sau de ştirile privind posibilitatea ca Scoţia să devină independentă şi, nu în ultimul rând, de informaţiile din sfera companiilor. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1%, până la 344,27 puncte în a doua săptămână din septembrie.
În Asia, acţiunile companiilor au scăzut pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de climatul din pieţele americană şi europeană, dar şi de dinamica nefavorabilă a unor indicatori macroeconomici regionali (indicatorii monetari şi de credit din China), sau de informaţiilor din sfera unor societăţi. Indicele regional MSCI Asia Pacific a consemnat un declin săptămânal de 1,8%. Cu toate acestea, se notează performanţa pieţei nipone, cu un avans de 1,6%, către nivelul maxim din ultimii şase ani (indicele TOPIX).
În România indicii bursieri interni au scăzut uşor pe parcursul săptămânii trecute, climatul nefavorabil din pieţele financiare internaţionale fiind contrabalansat de perspectiva continuării tendinţei de scădere a ratelor de dobândă (susţinută şi de datele privind dinamica inflaţiei în luna august, 0,84% an/an), dar şi potenţialul de apreciere a unor companii importante listate pe piaţa locală (subvalorizate în prezent). Indicele BET a scăzut cu 0,6%, până la 7 085,6 puncte, în timp ce indicele BET-FI a consemnat un declin de 0,8%, până la 30 452,6 puncte pe parcursul săptămânii trecute. De asemenea, indicele BET-Plus a scăzut cu 0,5%, până la 1 051,1 puncte. Se notează faptul că vedetele bursei interne din ultimele luni (companiile Fondul Proprietatea şi Electrica) au consemnat o rezistenţă pe parcursul săptămânii trecute (ritmuri de declin de doar 0,4%, respectiv 0,1%, mai temperate comparativ cu cele înregistrate la nivel de piaţă).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
