I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 9-15 iunie 2014, preţurile ţiţeiului pe piaţa spot din Rotterdam au înregistrat majorări de 1,93% în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 111,32 $/baril şi de 2,58% în cazul WTI (SUA), la 105,97 $/baril, apreciate drept cele mai importante creşteri săptămânale din acest an.
Evoluţia ascendentă a preţurilor s-a datorat intensificării bruşte a conflictelor sociale şi politico-militare în Irak- ţară aflată de mai mulţi ani în pragul unui război civil- care au generat temeri în legătură cu o posibilă întrerupere (parţială sau totală) a exporturilor acestei ţări, precum şi ameninţării Rusiei referitoare la întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina, începând cu data de 16 iunie.
În cazul Irakului, ostilităţile sunt concentrate în nordul ţării, în condiţiile în care principalele exploatări petrolifere sunt localizate în sud, zonă care asigură 75% din producţia de ţiţei a Irakului şi 90% din export. Ţara exportă, în prezent, aproximativ 2,5-2,7 milioane barili/zi şi produce 3,6 mil.barili/zi, cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.
Irakul este al optulea mare producător de ţiţei din lume şi al doilea din cadrul OPEC, după Arabia Saudită. Producţia sa a cunoscut o redresare rapidă în ultimii ani, aspect extrem de benefic pentru importatorii de ţiţei, cu atât mai mult cu cât un alt mare exportator din cadrul OPEC -Libia- se confruntă, de aproape un an, cu tulburări interne similare, care au avut însă ca efect reducerea drastică a producţiei şi exporturilor de ţiţei. Violenţele actuale din Irak pun serios la îndoială posibilitatea transpunerii în practică a proiectului guvernului de a majora producţia la 4 milioane barili/zi, până la sfârşitul acestui an şi la 7 milioane barili/ zi până în 2016.
Riscul, luat în calcul de analişti a fost acela ca tulburările din Irak să se extindă şi spre principalele zone producătoare de petrol din partea de sud a ţării, situaţie în care preţurile internaţionale ale ţiţeiului ar putea creşte cu circa 15 $/baril, ceea ce ar afecta procesul de redresare a economiei mondiale. Faptul că aceste evenimente se petrec, însă, pe fondul unui relativ excedent de ţiţei pe piaţa internaţională, alimentat de „revoluţia gazelor şi ţiţeiului din şisturi” în SUA, reduce considerabil acest risc. Fără ţiţeiul din şisturi din SUA preţurile actuale ale ţiţeiului pe piaţa internaţională ar fi fost cu 10-12 % mai mari decât cele actuale.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa spot din SUA au marcat o creştere, în medie cu 2 $/1000m.c., la 167 $/1000 m.c., în contextul în care stocurile de gaze naturale au sporit într-un cuantum inferior celui scontat de comercianţi.
În Europa, conflictul dintre Rusia şi Ucraina în problema gazului natural înregistrează o nouă acutizare. Exportatorul rus de gaze, Gazprom, a ameninţat că va opri livrările către Ucraina, dacă aceasta nu achită o parte din datoriile sale până la data de 16 iunie a.c., situaţie care alimentează noi temeri provind posibilitatea unei întreruperi a fluxurilor de gaz către Europa.
Gazprom a precizat că, în cazul în care Ucraina nu îsi va achita datoria de 1,95 mld. $ către Rusia, aceasta va pretinde Ucrainei să achite în avans achiziţiile ulterioare de gaz, iar în cazul nerespectării acestei condiţii îşi va sista livrările. Menţionăm că Gazprom a stabilit data de 16 iunie ca termen limită pentru ca Ucraina să achite o parte din datoriile sale restante.
Rusia aproape a dublat preţul gazelor pentru Ucraina la 485 $/1.000m.c. de la 1 aprilie a.c., după ce fostul preşedinte al Ucrainei sprijinit de Rusia a fost înlăturat de la putere în februarie. Ucraina solicită ca preţul gazului să rămână la vechiul nivel de 268,5 $/1000 m.c., în timp ce noul preţ oferit de Rusia este de 385 $/1000 m.c., prin eliminarea unei taxe de export de 100 de dolari pe 1.000 de metri cubi. Acest nou nivel de preţ ar fi în conformitate cu preţul mediu de export al gazului rusesc în Europa, în 2013, de 387$/1000 m.c. Pretenţiile speciale ale Ucrainei sunt legate de faptul că jumătate din gazul exportat de Rusia în Europa tranzitează teritoriul Ucrainei.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a marcat o creştere de 0,77%, la o valoare medie săptămânală de 1.014,00 $/tonă, stimulată atât de majorarea preţului ţiţeiului, cât şi de perspectiva sporirii exporturilor de benzină către SUA şi Africa de vest. Coasta de est a SUA este subaprovizionată, sezonul de concedii este pe punctul de a demara, iar rafinăriile americane şi-au redus producţia, în medie cu 5,4%, faţă de săptămâna precedentă, ceea ce va face necesară recurgerea la importuri sporite de pe terţe pieţe, inclusiv de pe cele spot din Europa de vest.
Pe de altă parte, conform estimărilor “JBC Energy”, oferta rafinăriilor vest-europene va scădea, în luna iunie, cu min.1,2 mil.barili/zi, la circa 11,5 mil.barili/zi,ceea ce va limita disponibilul de export către pieţele menţionate.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri au crescut cu 1,59% ĩn cazul diesel-ului, la 922,35 $/tonă, şi cu 1,41% cazul motorinei cu 0,1% sulf, la 901,40 $ /tonă, sub influenţa majorării preţului ţiţeiului Brent. Creşterea a fost atenuată sub presiunea excedentului de distilate medii, care se pare ca va determina noi închideri de capacităţi de rafinare în Europa.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri a crescut cu 0,96%, la o valoare medie săptămânală de 573,70 $/tonă, evoluţie care a reflectat influenţa preţului ţiţeiului Brent, parţial contracarată de declinul sezonier al cererii.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 9 – 15 iunie, au avut o tendinţă descendentă, cea mai mică valoare înregistrată în ultimele 4 luni, de 215,04 $/tonă, la închiderea tranzacţiilor bursiere de joi, 12 iunie. Media săptămânală s-a redus cu 3,17% comparativ cu cea precedentă, la 218,57 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor grâului american s-a datorat noilor prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din Raportul din iunie a.c., conform cărora stocurile mondiale de grâu de la sfârşitul sezonului 2014/15 vor putea ajunge la 188,6 milioane tone, în creştere cu 0,6% mai mult decât s-a previzionat în mai. Noile prognoze privind creşterea stocurilor mondiale de grâu din 2014/15 au fost susţinute de previziunile de majorare a producţiei de grâu din Rusia, China, India şi Uniunea Europeană.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, cotaţia medie a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, s-a diminuat cu 2,60% comparativ cu perioada anterioară, la 175,46 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor, la cele mai mici valori de tranzacţionare din ultimele 3 luni, s-a datorat prognozelor USDA, din iunie a.c., care arată că rezervele de porumb ale Statelor Unite, principalul producător şi exportator mondial, din sezonul viitor (2014/15), vor fi de 182,6 milioane tone, în creştere cu 8% faţă de cele din 2013/14. Sporirea stocurilor SUA sunt susţinute de previziunile potrivit cărora consumul intern se va diminua în 2014/15, cu aproape 2 milioane tone comparativ cu 2013/14, la 296,8 milioane tone.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia, în săptămâna analizată a înregistrat o creştere de 0,67%, la 859,55 $/tonă, iar cea a boabelor de soia a fost de 529,54 $/tonă, ceea ce înseamnă o diminuare de 2,38% faţă de media din săptămâna precedentă (542,46 $/tonă).
Conform datelor Raportului Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), importurile de ulei vegetal, inclusiv pentru uz industrial, au crescut în 2014, cu 8,9%, la 1,06 milioane tone.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,02%, situându-se la 459,40 dolari/tonă. Reducerea preţurilor zahărului rafinat din intervalul 9 – 15 iunie a.c. este atribuită unei cereri uşor mai scăzute comparativ cu săptămâna anterioară. Săptămâna analizată a debutat cu preţuri relativ apropiate de cele înregistrate în ultimele zile ale săptămânii anterioare, dar pe parcursul următoarelor 2 zile de tranzacţionare, se remarcă o evoluţie descendentă a preţurilor, urmând ca vineri la închiderea bursei să atingă valoarea maximă a intervalului, de 465,20 dolari/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 09-15 iunie 2014, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.740,78 $/tonă, cu 0,78% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 3.770,33 $/tonă.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.928,40 $/tonă în intervalul 09-15 iunie 2014, cu 1,18% mai mult comparativ cu săptămâna 02-08 iunie a.c., când s-a înregistrat 1.906,00 $/tonă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
În săptămâna 09-15 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.311,45 $/tonă, cu 1,15% mai mult comparativ cu săptămâna anterioară, când media cotaţiilor a fost de 3.273,73 $/tonă.
În perioada 09-15 iunie 2014, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.098,20 $/tonă, cu 0,60% mai mult faţă de săptămâna 02-08 iunie a.c., când s-a înregistrat 3.079,60 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat scăderi, reflectând cererea uşor mai redusă din partea investitorilor comparativ cu săptămânile anterioare.
La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.987,81 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.891,71 $/tonă, înregistrând o diminuare de 0,29%.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Creşterea cotaţiei medii a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) cu 1,47% faţă de media săptămânală anterioară a fost favorizată de nivelul ridicat al primelor percepute cumpărătorilor la achiziţionarea metalului, de persistenţa problemelor legate de aprovizionarea cu bauxită din Indonezia după interdicţia, la 12 ianuarie 2014, a exportului de minereuri neprelucrate, la care se adaugă creşterea puternică a vânzărilor auto din SUA. Toţi aceşti factori, consideraţi semnale pozitive pentru restrângerea ofertei excedentare, au asigurat creşterea cotaţiilor până la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni, respectiv 1.838,8 $/tonă.
Nivelul stocurilor la bursa londoneză rămâne ridicat, de peste 5 milioane tone, chiar dacă au scăzut la cel mai mic nivel din ultimele 13 luni, potrivit statisticilor Rusal (Rusia). Tranzacţionarea a 33.475 tone a determinat diminuarea mediei săptămânale cu 0,68% faţă de media săptămânală precedentă, la 5.139.655 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a continuat să scadă cu 2,28%, la 6.689,80 $/tonă. Această reducere este cauzată de cererea mai redusă din partea Chinei.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 1,61%, la 166.050 tone la sfârşitul săptămânii analizate (cel mai scăzut nivel din 2008).
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţia medie a plumbului la LME a înregistrat o creştere de 0,19% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.088,30 $/tonă, chiar dacă începând din 11 iunie cotaţiile zilnice au urmat un trend descendent, influenţat de cererea moderată pentru plumb primar şi de desfăşurarea anchetei privind activităţile frauduloase de depozitare a metalelor utilizate în cadrul ofertelor de finanţare în portul Qingdao şi Penglai din China. Pe termen scurt, evoluţia cotaţiior plumbului va fi influenţată de instalarea deficitului pe piaţa mondială, însă, cererea nu va creşte semnificativ, dacă se ţine seama de revizuirea la 10 iunie uşor în „jos”, a previziunilor specialiştilor de la Banca Mondială privind creşterea economiei mondiale în 2014.
Creşterea cu 875 tone a nivelului stocurilor de plumb primar a determinat majorarea nesemnificativă a mediei săptămânale, cu 0,19% faţă de media săptămânală precedentă, la 190.970 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Creşterea cotaţiei medii a zincului la LME cu 1,07% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.104 $/tonă a fost susţinută, în principal, de ofertele de finanţare care au restrâns artificial oferta de metal pe piaţa mondială şi de perspectiva optimistă a creşterii cererii din SUA şi China. Cererea din China este previzionată să crească cu 8% în acest an, cel mai mare ritm de creştere din 2010, ca urmare a expansiunii rapide a sectorului auto. Instalarea deficitului pe piaţa mondială a zincului în 2013 va sprijini evoluţia cotaţiilor la LME care se vor situa pe o curbă ascendentă în 2014, însă, continuarea creşterii cotaţiilor la peste 2.200 $/tonă pe termen scurt este privită cu scepticism de analiştii de la FastMarket, majorarea certă a acestora putând fi posibilă la începutul anului 2015.
Nivelul stocurilor de metal la bursa londoneză s-a diminuat la 684.625 tone la finele intervalului, cel mai mic nivel din 13 decembrie 2010, ca urmare a livrărilor în scopul finanţării. Media stocurilor a înregistrat o scădere cu 1,72% faţă de media săptămânală anterioară, la 692.105 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 09-15 iunie 2014, media cotaţiilor la nichel, la Bursa din Londra, a fost de 18.309,00 $/tonă, cu 3,46% mai puţin comparativ cu intervalul precedent, când s-a înregistrat 18.966,00 $/tonă.
Stocurile de nichel la bursa londoneză, în săptămâna analizată, au crescut de la 284.712 tone înregistrate pe 09 iunie 2014, la 286.710 tone în data de 13 iunie a.c. (+1.998 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului a înregistrat, în săptămâna analizată, o valoare de 23.895 $/tonă, cu 1,52%, mai redusă decât în perioada anterioară, dar cu circa 8,26% mai mare decât la inceputul anului 2014 (22.071,60 $/tonă). Reducerea din perioada analizată se datorează factorilor economici de pe plan mondial, iar pe de altă parte, scăderii importurilor de cositor ale Chinei din perioada ianuarie-aprilie 2014, care au fost de 2.235 tone, în reducere cu 65% faţă de anul precedent şi cu 55% comparativ cu luna martie a.c.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 5 zile de tranzacţionare, scăderi minore. Astfel, cotaţia medie a stocurilor de cositor în săptămâna 9 -13 mai 2014 a fost de 10.802 tone, în scădere cu 0,69% faţă de cea din intervalul precedent (10.877 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ofensiva fulgerătoare lansată la începutul săptămânii trecute de organizaţia jihadistă SIIL (Stat Islamic în Irak şi Levant), în urma căreia rebelii au ajuns să controleze toate regiunile sunite care înconjoară la est, nord şi vest capitala irakiană Bagdad, a determinat puternice scumpiri pe toate pieţele de mărfuri – inclusiv cele de metalele preţioase. Trebuie totuşi menţionat faptul că, începând de joi, după ce companiile miniere şi liderii sindicali au convenit asupra pactului salarial pe care să‑l prezinte lucrătorilor în încercarea de a pune capăt grevei de 20 de săptămâni din Republica Africa de Sud, platina şi paladiul s‑au confruntat cu puternice corecţii valorice.
Aur
Preţul de referinţă al unciei fine de aur[1] a crescut cu 1,26%, la 1.262,75 $. Pe fondul escaladării violenţelor din Irak şi sub presiunea temerilor legate de o posibilă intervenţie militară a SUA, uncia fină de aur a cotat constant ascendent, reuşind să revină, pentru prima dată după 23 mai, peste nivelul de 1.270 $. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 13 iunie uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.237 $, comparativ cu 1.247,5 $ pe 6 iunie.
În România, valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a crescut cu 1,69%, la 131,67 lei. Scumpirea s‑a datorat aprecierii dolarul SUA în raport cu moneda naţională, care a amplificat efectul trendului constant ascendent pe care a cotat uncia fină pe piaţa din Londra de aşa manieră încât, pentru prima dată după 27 mai, valoarea gramului de aur a revenit peste nivelul de 130 lei. Prin urmare, pe 13 iunie Banca Naţională a României anunţa un preţ peste 2% mai mare decât cu o săptămână în urmă: 132,6 lei/gram, comparativ cu 129,9 lei/gram în 6 iunie.
Argint
Preţul de referinţă al unciei fine de argint[3] a crescut cu 2,06%, la 19,24 $. Susţinut de criza irakiană, care a exercitat puternice presiuni ascendente pe toate pieţele de mărfuri, argintul s‑a scumpit în ritm alert, recuperând integral pierderile valorice din ultima lună. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 13 iunie uncia fină de argint valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 19,58 $, comparativ cu 19,03 $ în 6 iunie.
Platină
Preţul de referinţă al unciei fine de platină[4] a crescut cu 1,42%, la 1.457 $. Trebuie totuşi menţionat că scumpirea s‑a datorat trendului ascendent din primele trei zile – perioadă în care valoarea unciei fine de platină a sporit cu peste 2%, până la 1.483 lei, înainte de a se confrunta cu puternica corecţie intervenita după ce s‑a aflat că greva minierilor din Republica Africa de Sud (produc circa 70% din totalul mondial) s‑ar putea încheia. Prin urmare, din cauza celor două ieftiniri consecutive cu care s‑au confruntat începând de joi (în urma cărora preţul s‑a diminuat cu peste 3%), la închiderea fixingului londonez din 13 iunie uncia fină de platină valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.437 $, comparativ cu 1.453 $ în 6 iunie.
Paladiu
Preţul de referinţă al unciei fine de paladiu[4]a crescut cu doar 0,43%, la 839,60 $. Relativa „stagnare” s‑a datorat presiunilor de scădere pe care le‑a exercitat, în ultimele două zile, calmarea temerilor legate de producţia minieră din Republica Africa de Sud (al doilea mare furnizor mondial de paladiu, după Rusia) – perioadă în care metalul s‑a ieftinit cu aproape 5%. În aceste condiţii, în ciuda scumpirii anterioare (până la 856 $ pe 11 iunie), la închiderea fixingului londonez din 13 iunie uncia fină de paladiu valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 816 $, comparativ cu 840 $ în 6 iunie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte în raport cu monedele ţărilor dezvoltate şi monedele statelor emergente şi în dezvoltare pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie influenţată de Raportul Macroeconomic Mondial al Băncii Mondiale, de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice, dar şi de semnalele emise de unele bănci centrale.
În ceea ce priveşte monedele ţărilor dezvoltate, se notează aprecierea cursului mediu al dolarului cu 0,5% faţă de moneda unică europeană, evoluţie determinată de divergenţa între politicile monetare ale F.E.D. şi cele ale Băncii Centrale Europene.
De asemenea, cursul mediu al dolarului a crescut cu 0,4% în raport cu franc-ul elveţian şi cu 0,5% faţă de coroana daneză.
Pe de altă parte, cursul dolarului american s-a depreciat în medie cu 0,4% comparativ cu lira sterlină, evoluţie determinată de semnalele emise de Guvernatorul Băncii Angliei în direcţia apropierii momentului de demarare a procesului de “normalizare” a politicii monetare. Dolarul american a consemnat deprecieri şi în raport cu monedele din Norvegia (cu 0,1%), Canada (cu 0,4%), Australia (cu 1,1%), respectiv Noua Zeelandă (cu 1,4%).
Comparativ cu monedele economiilor emergente şi în dezvoltare se notează deprecierea dolarului cu 1,5% faţă de real-ul brazilian
În raport cu leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,4% săptămâna trecută, evoluţie determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,5%) şi EUR/RON (depreciere cu 0,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat evoluţii mixte pe parcursul săptămânii trecute, fiind influenţate de de publicarea Raportului Macroeconomic Global al Băncii Mondiale, de dinamica principalilor indicatori macroeconomici, dar şi de tensiunile din Iraq (cu impact pentru cotaţiile internaţionale la ţiţei) sau de aşteptarea deciziilor de politică monetară din Statele Unite.
Indicele MSCI Global a consemnat un declin de 0,3%, până la 425,1 p., notându-se declinul pieţelor de acţiuni din ţările dezvoltate (indicele MSCI pieţe dezvoltate) cu 0,4%, până la 1 727,2 p.. Pe de altă parte, indicele compozit pentru pieţele emergente a crescut cu 0,4%, până la 1 049,1 p..
Acţiunile americane au scăzut pe parcursul săptămânii trecute, pe fondul reducerii previziunilor privind dinamica economiei mondiale (de către Banca Mondială), a preocupărilor cu privire la sustenabilitatea tendinţei ascendente din ultimii ani pe pieţele de capital (mai ales în contextul nivelului ridicat al indicatorilor de evaluare a companiilor), dar şi a escaladării violenţei în Iraq (cu impact pentru cotaţia barilului de ţiţei). Indicele S&P 500 a pierdut 0,7%, până la 1 936,16 p., în timp ce indicele Dow Jones s-a depreciat cu 0,9%, până la 16 775,74 p., pe o volatilitate în intensificare cu 14% (indicatorul VIX). Se notează declinul titlurilor din sectorul de transport aerian, evoluţie determinată de majorarea cotaţiilor la ţiţei: Southwest Airlines (4,7%), Delta Airlines (7,1%). Pe de altă parte, sectorul energetic a fost singurul care a încheiat săptămâna în teritoriu pozitiv, notându-se dinamica acţiunilor Newfield Exploration (+8,5%). De asemenea, unele acţiuni s-au apreciat pe parcursul săptămânii trecute, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Intel (6%), H&R Block (7,2%).
Titlurile europene au întrerupt săptămâna trecută seria aprecierilor din ultimele 8 săptămâni, evoluţie determinată de semnalele emise de Guvernatorul Băncii Angliei (apropierea momentului de începere a procesului de normalizare a politicii monetare), dar şi de tensiunile din Iraq (care au determinat majorarea cotaţiilor la ţiţei). Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 0,1%, până la 347,07 p..
Pe de altă parte, cotaţiile din Asia Pacific s-au majorat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie determinată de dinamica favorabilă a unor indicatorilor macroeconomici din China (a doua economie a lumii). Indicele regional MSCI Asia Pacific s-a majorat cu 0,6%, până la 144,08 p..
În România indicii bursieri au consemnat evoluţii favorabile săptămâna trecută. Indicele BET a încheiat săptămâna cu un avans de 3,3%, până la 6.914,8 p., în timp ce indicele BET-C a crescut cu 1,9%, până la 3.385,2 p.. Indicele BET-FI a consemnat un avans de 0,2%, până la 28.398,5 p.. Se notează dinamica acţiunilor Banca Transilvania, cu o creştere de 10,5%, (la închiderea de vineri faţă de săptămâna trecută), la 1,889 RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
