I.ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului au înregistrat scăderi apreciabile, în săptămâna 9-15 martie 2015, pe principalele pieţe la termen din New York şi Londra: preţul WTI (West Texas Intermediate-SUA) la bursa Nymex din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare în aprilie, a scăzut cu 5,42%, la o medie de 47,67 $/baril, în timp ce cotaţia ţiţeiului Brent (Marea Britanie) a scăzut cu 5,68% în contractele futures, cu scadenţă în aprilie, la o valoare medie de 56,84 $/baril, la Exchange Europe Intercontinental (ICE).
Principalele cauze ale declinului au fost: aprecierea, în continuare, a dolarului SUA în raport cu euro şi alte valute occidentale (indicele dolarului –Exchange/DXY- a atins un record al ultimelor 52 de săptămâni, depăşind pragul de 100); aprecierile ultimului raport lunar al Agenţiei Internaţionale a Energiei, potrivit cărora stocurile de ţiţei ale SUA vor continua să crească într-un cuantum care riscă să satureze în scurt timp, capacitatea de stocare a acestuia: în momentul în care nu va mai exista spaţiu disponibil pentru stocare, acest fapt va transmite un semnal negativ către bursele petroliere şi pieţele spot, provocând, în primăvară, un nou declin al preţurilor în SUA şi posibil la nivel global. Stocurile comerciale de ţiţei ale SUA au crescut cu 4,5 milioane de barili în săptămâna precedentă, a noua săptămână consecutivă de creştere, la un volum total, de 448,9 milioane barili, nivel record pentru ultimii 80 de ani. ta fiind a noua săptămână consecutivă de creştere.
În pofida închiderii unor sonde funcţionale, producţia de ţiţei a SUA se află încă pe un trend ascendent, deoarece proiectele începute anul trecut continuă să fie operaţionale şi viabile economic. Multe companii petroliere afirmă că „pot face în continuare bani” chiar la preţuri mici, ceea ce înseamnă că producţia de ţiţei a SUA s-ar putea să nu scadă la fel de mult cum era de aşteptat. Potrivit Departamentului Energiei, producţia de ţiţei (din şisturi) a SUA nu va scădea până în iunie a.c., şi chiar după această dată, declinul va fi lent. Astfel că, deşi se aşteaptă ca în a doua jumătate a anului curent producţia SUA să scadă lună de lună, în luna decembrie aceasta se presupune că va fi în continuare mai mare decât producţia înregistrată în fiecare lună a anului trecut.
Tensiunile geopolitice vor stimula parţial vânzările de ţiţei, dar cel puţin până în prezent oferta a constituit principalul catalizator al preţurilor ţiţeiului.
Semnalele pentru companiile petroliere şi, în general, pentru investitorii în energie nu sunt deloc încurajatoare. Potrivit preşedintelui companiei „BP”, Bob Dudley, scăderea dramatică a preţurilor ţiţeiului va fi destul de traumatizantă pentru industria de petrol şi gaze, deşi aceasta va fi receptată în mod diferit de companiile petroliere, în funcţie de puterea lor financiară. „BP” a fost prima companie importantă din Europa care a dat semnalul unor ajustări ale operaţiunilor sale petroliere ca efect al declinului preţurilor: la 10 decembrie 2014, aceasta a anunţat punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor, iar alte companii petroliere majore din Europa au primit, de asemenea, un avertisment puternic de la agenţia de rating de credit, Standard & Poor’s (S & P), care a plasat companiile „BP”,”Total” şi „Shell” în regim de „supraveghere negativă”. În ianuarie 2015, „BP” a anunţat reducerea locurilor de muncă în cadrul operaţiunilor sale petroliere onshore din Marea Britanie.
Perspectivele preţurilor ţiţeiului şi impactul asupra preţului benzinei
Philippe Boisseau, preşedinte de marketing şi servicii la „Total”, consideră că „nimeni nu are răspunsul cu privire la evoluţia viitoare a preţurilor”, în pofida tentativelor speculatorilor care au încercat să parieze care va fi preţul în viitor.
„Goldman Sachs „(NYSE: GS) crede că preţul ţiţeiului ar putea scădea până la nivelul de 30 dolari/baril, în această primăvară. Cererea de ţiţei a SUA este, în mod uzual, mai redusă în sezonul de primăvară, deoarece rafinăriile trec de la producţia de combustibili de încălzire la cea de benzină de vară. Acest fapt conduce la reducerea cererii de ţiţei, în trimestrul II, fapt care ar putea exacerba supraoferta de ţiţei în acest an, mai ales în condiţiile în care SUA nu dispun de nicio supapă pentru a scăpa de acest excedent, din cauza interdicţiei de a exporta ţiţei brut sau gaz natural.
Pe de altă parte, există unele indicii că, odată ce va fi depăşită supraoferta de primăvară, SUA şi, în general, piaţa internaţională a ţiţeiului ar putea înregistra o redresare a preţului spre finalul anului, deoarece cererea de ţiţei la nivel mondial va spori într-un ritm ceva mai rapid în raport cu previziunile anterioare: Agenţia Internaţională a Energiei şi-a ajustat în creştere -cu 75.000 de barili/zi- prognoza privind cererea, pentru a doua jumătate a acestui an, la un nivel total de 93,5 milioane de barili/zi pentru anul în curs.
Practic, ieftinirea ţiţeiului a reprezentat un stimulent al cererii pentru consumatorii finali. Ieftinireaţiţeiului (care nu trebuie confundatăcu deflaţia economică)chiar dacă, aparent, are aceleaşi rezultate -scăderea preţurilor, joacă rolul unui şoc extern pozitiv, în cazul unor economii net importatoare de petrol: capacitatea economiei de a produce bunuri şi servicii creşte,pentru că preţul importurilor de energie scade. Scăderea preţurilor produselor derivate în economie nu este un fenomen negativ în sine, ci o formă de redistribuire a beneficiilor către consumatori. Veniturile nu scad, consumatorii pot investi sau consuma veniturile excedentare, iarrezultatul asupra PIB-ului este unul real pozitiv. Când preţurile scad ca urmare a ieftinirii materiei prime, în condiţiile nemodificării curbei cererii, producţia şi vânzările cresc, iar agenţii economici pot angaja mai mulţi oameni- sporind veniturile disponibile în economie şi micşorând veniturile producătorului de materie primă.
De fapt, chiar în Europa pare să se înregistreze o revenire a cererii de ţiţei. Astfel, după o creştere cu 3,2% în decembrie anul trecut, aceasta a sporit cu 0,9% în luna ianuarie.a.c. Însuşi cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat că „perspectivele economice pentru Germania şi Uniunea Europeană s-au ameliorat din cauza unor factori externi, cum ar fi preţurile joase ale ţiţeiului şi politica monetară”.
Mai mult, în cazul în care OPEC ar decide în cadrul reuniunii sale din iunie, să reducă producţia aceasta ar putea grăbi o redresare a preţului ţiţeiului.
Preţurile diminuate la ţiţei vor antrena preţuri mai reduse la benzină,cel puţin pe piaţa deplin liberalizată a SUA, iar mulţi automobilişti vor plăti probabil, la pompă, sub 2 dolari/galon, în timpul verii, pentru prima dată din 2004, respectiv sub 50 cenţi/litru, ceea ce reprezintă minimul ultimilor aproape şase ani. Analistul Nell Winton, colaborator „Forbes”, aprecia că „preţul benzinei a scăzut deja atât de mult în SUA, încât „eliberează” o mare cantitate de bani pentru a impulsiona cheltuielile cu alte destinaţii. Efectul este comparabil cu o uriaşă reducere a taxelor şi va impulsiona economia – atâta timp cât va dura. Nimeni nu ştie însă cât de mult va ţine”.
Alte două posibile efecte ale scăderii preţului benzinei în SUA vor fi:relaxarea reglementărilor privind consumul de combustibil, care în SUA ar trebui să ajungă la o medie de 54,5 mile/galon, (circa 4,3 litri/100 Km) până în 2025şi o creştere a taxelor la pompă, care în prezent sunt foarte scăzute (în medie 24%.)
Impactul în Europa al declinului preţurilor ţiţeiului este mult mai redus decât în Statele Unite, din cauza nivelului mult mai ridicat al taxelor (accize, TVA) pe benzină şi diesel. Impozitul în SUA este în medie de 49 de cenţi/galon(1 galon =3,785 litri), inclusiv taxele federale şi statale, iar cele din Marea Britanie şi Germania sunt de aproape şapte ori mai ridicate. O scădere importantă a preţului ţiţeiului are un efect destul de redus asupra preţului la pompă al produselor petroliere în Europa, comparativ cu SUA, în principal din cauza ponderii foarte ridicate a taxelor, care face ca preţul real al ţiţeiului să reprezinte o mult mai mică parte din cel al benzinei în Europa.
II.GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Cotaţia medie săptămânală a gazului natural, pe piaţa la termen Nymex din New York, în tranzacţiile cu livrare în luna aprilie 2015, a continuat să înregistreze o scădere uşoară, la un nivel mediu de 96,69$/1000 m.c., în contextul în care condiţiile meteo în SUA s-au ameliorat, iar volumul de gaz destocat pentru consum nu a influenţat decât marginal volumul total al stocurilor, care se situează la un nivel cu 47% superior celui din anul precedent. De precizat,de asemenea, că în pofida declinului preţurilor,producţia de gaz din şisturi a SUA a continuat să crească, ca urmare a sporirii eficienţei operaţiunilor de foraj.
Preţul mediu de export al gazului natural rusesc în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, se află pe un trend descendent, care va conduce pe ansamblul anului 2015 la o medie de 260-270 $/1000 m.c, cu circa 100 $/1000 m.c. mai puţin comparativ cu media preţului din primul semestru 2014. Gazprom a declarat recent că gazul său livrat prin conductă este mai competitiv în raport cu cel al gazelor naturale lichefiate (GNL),care ar urma să fie importate de unele state europene din SUA. Rusia consideră că unul dintre motivele pentru care SUA sancţionează companiile de petrol şi gaze ruseşti este acela că doreşte „să facă loc” pentru exporturile sale de gaze naturale către Europa, în următorii ani.
Fostul stat sovietic, Lituania, a semnat în acest an un acord de import de GNL din SUA, fără caracter obligatoriu şi fără precizarea datelor de livrare. Polonia este interesată, de asemenea, să încheie acorduri de import de GNL cu SUA, în scopul de a-şi reduce dependenţa de Rusia. Lituania a deschis un terminal de import plutitor anul trecut, iar Polonia intenţionează să deschidă unul în cursul acestui an.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
După 3 săptămâni de scăderi, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, tranzacţionat la Bursa din Chicago, au înregistrat un trend uşor ascendent. Media intervalului 9 – 15 martie a fost de 183,09 $/tonă, cu 1,08% mai mare faţă de cea din perioada anterioară. În primele patru zile ale săptămânii, cotaţiile grâului american au crescut ajungând la valoarea maximă a ultimelor 3 săptămâni, de 186,38 $/tonă, joi, 12 martie, la închiderea bursei. De remarcat că, începând cu 13 martie, cel mai apropiat termen de livrare pentru cotaţiile futures pentru grâul tranzacţionat la Bursa din Chicago, este luna mai a.c.
Tendinţa de creştere a cotaţiilor grâului american din săptămâna analizată a avut loc pe fondul informaţiilor din piaţă, potrivit cărora lipsa precipitaţiilor şi a umidităţii solului din zona centrală a Statelor Unite (Great Plains) pot afecta calitatea grâului, cu atât mai mult cu cât în această perioadă a anului plantele tind să iasă din „hibernare”.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 152,49 $/tonă, în scădere cu 0,42% comparativ cu intervalul anterior. Ca şi în cazul grâului, începând cu 13 martie, primul termenul de livrare pentru cotaţiile futures ale porumbului este luna mai 2015.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată (9-15 martie 2015), preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 361,39 $/tonă, cu 1% mai redusă faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar cea a uleiului de soia s-a diminuat cu 3,82%, la 678,88 $/tonă.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA), în Raportul său din martie 2015, respectiv „Soybeans: World Supply and Dristribution”, producţia mondială de soia boabe a crescut cu 11,03%, de la 283,736 milioane tone, în sezonul anterior, la 315,055 milioane tone, în sezonul 2014/2015.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 9 – 15 martie 2015, la Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat s-a micşorat cu 0,37% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, la 369,36 $/tonă.
Pe parcursul primelor 4 zile de tranzacţionare, oscilaţiile înregistrate au fost minore, iar în ultima zi, preţurile au scăzut semnificativ. Săptămâna a debutat cu preţuri mai scăzute comparativ cu cele înregistrate săptămâna precedentă, ele continuând să se diminueze şi în a doua zi de tranzacţionare, dar în următoarea zi s-au majorat. În perioada analizată, preţurile au variat între un nivel minim de 362,70 $/tonă şi unul maxim de 371,80 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 09-15 martie 2015, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 2.862,31 $/tonă, cu 2,17% mai puţin faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul decafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.777,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,86% mai puţin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF,a fost de 2.974,87 $/tonă, cu 4,61% mai puţin comparativ cu săptămâna anterioară.
În perioada 09-15 martie 2015, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.948,60 $/tonă, cu 4,09% mai puţin faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna analizată, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi atribuite unei cereri reduse comparativ cu săptămânile anterioare. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 1.506,46 $/tonă, cu 3,15% mai scăzută faţă de cotaţia săptămânii precedente, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a redus cu 4,18%, la 1.344,34 $/tonă.
Ambele sorturi de bumbac au atins valorile maxime în prima zi de tranzacţionare. La bumbacul Index „A”, preţurile au oscilat între 1.482,86 $/tonă, nivel minim, în a patra zi de tranzacţionare, şi 1.534,68 $/tonă, nivel maxim, în data de 9 martie. În cazul bumbacului american, cel mai ridicat preţ din săptămâna analizată a fost de 1.365,34 $/tonă, iar cel mai scăzut a fost de 1.330,28 $/tonă.
Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agricuturii (USDA), publicat pe 10 martie a.c., în sezonul 2014/15, producţia mondială de bumbac este estimată la 25,96 milioane tone, comparaticv cu 25,22 milioane tone în sezonul 2013/14; consumul mondial de bumbac se situează la 24,16 milioane tone, cu 1% mai mult faţă de nivelul sezonului precedent. În sezonul actual, stocurile mondiale de bumbac totalizează 23,96 milioane tone, nivel record, cu 1,8 milioane tone mai mult faţă de sezonul anterior.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V.METALENEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Continuând trendul descendent, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au menţinut în marja 1.700-1.800 $/tonă în ultimele trei săptămâni. Scăderea cotaţiei medii din intervalul analizat cu 2,13% faţă de cotaţia medie anterioară, la 1.750 $/tonă, s-a înregistrat pe fondul reducerii primelor şi al ofertei abundente de metal alb, existentă pe piaţa mondială. Preţurile metalului alb rămân vulnerabile pe termen scurt, scăderea primelor afectând încrederea investitorilor.
Creşterea stocurilor de aluminiu la LME până la 12 martie a fost urmată de scăderea la 3.913.725 tone din ultima zi a intervalului analizat, exprimând cererea moderată pentru metal. Această evoluţie a determinat scăderea uşoară a mediei săptămânale a stocurilor, cu 0,22% faţă de media anterioară, la 3.917.020 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
La Bursa din Londra, cotaţia medie a cuprului a înregistrat o scădere uşoară, de 0,75%, la 5.819 $/tonă. Aceasta diminuare a fost în principal indusă de aprecierea dolarului în raport cu moneda euro. Pe parcursul luni martie şi până în prezent, la LME, metalul roşu a fluctuat între 5.700 – 5.900 $/tonă (joi a atins nivelul de 5.865 cel mai ridicat din 3 martie). Media stocurilor de cupru la Bursa de la Londra a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă majorare, de 6,81%, faţă de media săptămânală anterioară, la 329.850 tone.Nivelul stocurilor de cupru laBursa de Metale din Shanghaia crescut cu 9,4% faţă de vinerea trecută, la 224.340 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Evoluţia cotaţiilor plumbului la LME a fost favorizată de raportul dintre cerere şi oferta de plumb pe cea mai echilibrată piaţă a metalelor de bază. În ciuda scăderii înregistrate în ultima zi, depăşirea pragului de 1.800 $/tonă în cea mai mare parte a intervalului analizat a asigurat o creştere notabilă a mediei săptămânale, cu 2,76% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.807,80 $/tonă.
Scăderea nivelului stocurilor LME până la 212.600 tone, urmată de acumularea a 16.100 tone la 13 martie, reflectă cererea moderată pentru plumb şi, în acelaşi timp, posibila revenire în stocuri a volumelor de metal oferit ca garanţie pentru împrumuturile financiare. Media săptămânală a stocurilor s-a majorat cu 0,92% faţă de media săptămânală anterioară, la 216.250 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Oscilaţiile cotaţiilor zincului la LME între 2.000 şi 2.007,50 $/tonă au asigurat o medie săptămânală de 2.003,10 $/tonă. În ciuda scăderii acesteia faţă de media săptămânală anterioară (-0,84%), cotaţia media a zincului se menţine la un nivel relativ ridicat, pe fondul condiţiilor mai stricte de aprovizionare cu metal după închiderea minei Century (Australia) şi al cererii susţinute în sectorul de galvanizare a oţelului.
Ritmul intens al tranzacţiilor cu metalul alb-albastru a determinat scăderea nivelului stocurilor la 537.775 tone la 13 martie, cu 22% faţă de nivelul de la începutul anului. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 2,66% faţă de media săptămânală anterioară, la 541.075 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 9-15 martie 2015, media cotaţiilor la nichel,la Bursa de la Londra, a fost de 14.028,00 $/tonă, cu 0,99% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 431.856 tone înregistrate pe 9 martie 2015, la 430.146 tone în data de 13 martie, a.c. (-1.710 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În săptămâna analizată, preţurile internaţionale ale cositorului, la Bursa de Metale din Londra, au continuat un trend descendent, situându-se sub valorile celor din săptămâna anterioară, pentru a treia lună consecutivă. Astfel, cotaţia medie a cositorului în perioada 9 – 15 martie 2015 a fost de 17.683 $/tonă, mai mică cu 1,02% faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă. În perioada analizată, preţurile au variat între un nivel minim de 17.405 $/tonă (12 şi 13 martie a.c.) şi unul maxim de 18.030 $/tonă (9 martie 2015). Principalul factor care a determinat scăderea preţurilor a fost diminuarea cererii. Potrivit datelor publicate de Institutul Internaţional de Cercetări pentru Cositor (I.T.R.I.) în ianuarie 2015, producţia mondială de cositor în 2014 a fost de 345,8 milioane tone, iar în 2015 este estimată la 352,0 milioane tone, în timp ce consumul mondial de cositor a fost de 356,6 milioane tone în 2014 şi este prognozat la 356,0 milioane tone în 2015.
Stocurile de cositor la LME în ultima zi de tranzacţionare (13 martie a.c.) au atins cel mai mic nivel din ultimele 5 luni, coborând sub pragul de 10.560 tone. Astfel, nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 1,27% comparativ cu perioada anterioară, la 10.613 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe parcursul săptămânii analizate, pieţele de metale preţioase, atât cele la termen, cât şi cele la disponibil, au continuat să evolueze sub presiunea de scădere exercitată de:
- puternica apreciere a dolarului american pe pieţele valutare din întreaga lume, în urma căreia indicele compozit al dinamicii acestei monede în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii doisprezece ani,
- diminuarea inflaţiei în UE şi SUA,
- migrarea interesului speculativ spre active mult mai atractive din punct de vedre al potenţialului de câştig pe termen scurt.
Această conjunctură a avut un impact extrem de nefavorabil şi pe pieţele din Londra, unde toate metalele preţioase au cotat pe trend descendent.
Aur
Preţul de referinţă al aurului[1] a scăzut cu 3,63%,în termeni de medii săptămânale,la 1.156,95 $/u.f.. Perspectiva revenirii Băncii Centrale din SUA (F.E.D.) la dobânzi pozitive şi evoluţia dolarului american, în special faţa de moneda euro, au continuat să diminueze interesul pentru metalul galben, de aşa manieră încât miercuri valoarea unciei fine ajungea la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni (1.150 $/u.f., la închiderea tranzacţiilor din 11 martie). Prin urmare, în ciuda uşoarei redresări care a urmat după această ieftinire, la închiderea fixingului londonez din 13 martie uncia fină de aur valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.152 $, comparativ cu 1.175,75 $ în 6 martie.
În România, valoarea de referinţă agramului de aur[2] a crescut cu 0,16%, la 155,40 lei. Scumpirea s‑a datorat puternicei aprecieri a dolarului SUA în raport cu moneda naţională, care a anulat impactul ieftinirii abrupte a unciei fine pe piaţa londoneză – de aşa manieră încât pe 13 martie Banca Naţională a României anunţa un preţ uşor mai mare (+0,2%) decât cu o săptămână în urmă:156,03 lei/gram, faţă de 155,69 lei/gramîn 6 martie.
Argint
Preţul de referinţă al argintului[3] a scăzut cu 3,72%,în termeni de medii săptămânale,la 15,70 $/u.f.. În lipsa unor stimuli semnificativi pentru creşterea cererii de fabricaţie, argintul a continuat să fie afectat de intensificarea tranzacţiilor speculative în detrimentul cererii pentru active de refugiu şi s‑a ieftinit atât de abrupt încât, vinery, preţul ajungea la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 13 martie uncia fină de argint valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,50 $, comparativ cu 15,99 $ în 6 martie.
Platină
Preţul de referinţă al platinei[4] a scăzut cu 4,29%,în termeni de medii săptămânale,la 1.129,40 $/u.f.. Puternic afectat de continua ieftinire a aurului şi de faptul că economia Europei îşi revine greu iar a statelor emergente încetineşte, metalul alb a cotat pe trend accentuat descendent şi la închiderea fixingului londonez din 13 martie uncia fină de platină ajungea la cel mai scăzut nivel înregistrat după 13 iulie 2009, valorând cu peste 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.115 $, comparativ cu 1.166 $ în 6 martie.
Paladiu
Preţul de referinţă al paladiului[4] a scăzut cu 2,93%,în termeni de medii săptămânale,la 801,60 $/u.f.. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a cotat sub presiunea „psihologică” exercitată în mediul investiţional de prognozele privind menţinerea ritmului rapid de apreciere a dolarului SUA, deoarece va determina o scumpire atât de accentuată a importurilor de materii prime în ţările care folosesc alte valute decât moneda americană, încât ar putea afecta cererea globală. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 13 martie, uncia fină de paladiu valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 791 $, comparativ cu 823 $ în 6 martie. Trebuie totuşi menţionat că este singurul metal preţios care se menţine peste nivelul minim din acest an (757 $/u.f., pe 16 ianuarie).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru(simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares(simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Dolarul american a consemnat aprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, dar şi faţă de monedele din ţările emergente şi în dezvoltare, pe parcursul săptămânii trecute.
Această evoluţie a fost determinată, în principal, de perspectiva divergentă privind politica monetară (Statele Unite versus Zona Euro), dar şi de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii şi de fluctuaţiile din pieţele de titluri de stat, acţiuni şi materii prime.
Evenimentul săptămânii a fost reprezentat de demararea programului de cumpărare de titluri de stat ale ţărilor din Zona Euro de către Banca Centrală Europeană (BCE), cu impact asupra evoluţiei cursului euro/dolar (depreciere). Începând cu 9 martie, BCE cumpără active în volum de 3 miliarde de euro zilnic.
Pe de altă parte, în Statele Unite, climatul din piaţa forţei de muncă continuă să se amelioreze (aspect reflectat de declinul solicitărilor iniţiale de ajutor de şomaj), iar performanţa economiei se reflectă pozitiv în sfera finanţelor publice (deficit bugetar în atenuare cu 1 punct procentual în februarie a.c., faţă de februarie 2014). În acest context, pieţele financiare aşteaptă semnalele care vor fi emise de FED la a doua şedinţă de politică monetară din acest an (programată pe 17-18 martie), fiind în creştere probabilitatea demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă pe termen scurt (3-6 luni).
Astfel, dolarul american a crescut, în medie, cu 3,7% faţă de moneda unică europeană săptămâna trecută, către nivelul maxim din primăvara anului 2003.
De asemenea, dolarul american s-a apreciat şi faţă de monedele din sfera de influenţă a euro pe parcursul săptămânii trecute: coroana suedeză (cu 2,7%), coroana daneză (cu 3,9%).
Totodată, perspectiva demarării procesului de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară în Statele Unite a determinat aprecierea semnificativă a dolarului american faţă de lira sterlină (cu 2%), dolarul neozeelandez(cu 2,5%), francul elveţian (cu 3,5%), coroana norvegiană (cu 4,4%).
Nu în ultimul rând, moneda americană a crescut şi faţă de yen-ul nipon (cu 1%), dolarul canadian (cu 1,6%) şi dolarul australian (cu 1,7%) pe parcursul săptămânii trecute.
În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se notează aprecierea dolarului american faţă de peso mexian (cu 2,3%) şi real-ul brazilian (cu 6,1%, determinată de ieşirile de capital din Brazilia, în contextul problemelor economice cu care se confruntă).
De asemenea, dolarul american a crescut şi faţă de rupia indiană (cu 0,9%) şi ringgit-ul malaysian (cu 1,2%) săptămâna trecută.
În raport cu leul românesc, dolarul s-a apreciat cu 6,5% săptămâna trecută, consemnând noi maxime istorice, evoluţie determinată, în principal de aprecierea monedei americane în raport cu euro (cu 3,7%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Pieţe de capital
Pieţele internaţionale de acţiuni au continuat să se corecteze în a doua săptămână din martie, evoluţie determinată, în principal, de proximitatea celei de-a doua şedinţe de politică monetară din acest an a FED (programată pe 17-18 martie).
În cadrul acestei şedinţe, FED ar putea semnala, prin elementele de comunicare a politicii monetare că este pregătită să demareze, pe termen scurt, procesul de normalizare a ratei dobânzii de referinţă.
Totodată, demararea programului de cumpărare de titluri de stat din Zona Euro de către Banca Centrală Europeană (pe 9 martie, în volum de 3 miliarde euro pe zi), evoluţiile indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar şi fluctuaţiile din pieţele de materii prime, titluri de stat şi valute au influenţat dinamica burselor lumii pe parcursul săptămânii trecute.
Indicele calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a scăzut cu 1,5%, până la 418,6 puncte (avans cu 0,4% de la începutul anului).
Se notează declinul din pieţele emergente de acţiuni, determinat de creşterea probabilităţii ca FED să semnaleze la şedinţa din martie demararea pe termen scurt a procesului de normalizare a ratei de dobândă de referinţă (finalul perioadei banilor ieftini, cu impact pentru direcţia fluxurilor financiare internaţionale): indicele Morgan Stanley pentru această categorie a pierdut 3,3%, până la 939,6 puncte săptămâna trecută (scădere cu 1,8% de la începutul anului).
De asemenea, indicele Morgan Stanley pentru pieţele dezvoltate a consemnat un declin de 1,3%, până la 1 719,8 puncte (dar se menţine pe un plus de 0,6% de la începutul anului).
În Statele Unite indicele Dow Jones a scăzut cu 0,6%, până la 17 749,3 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a pierdut 1%, până la 2 042,3 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în Europa indicele regional Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 0,6%, până la 396,6 puncte în a doua săptămână din martie, evoluţie susţinută de începutul programului monetar neconvenţional al Băncii Centrale Europene (achiziţia de titluri de stat şi alte active din ţările membre ale Zonei Euro).
În Asia indicele calculat de Morgan Stanley (MSCI Asia Pacific) a scăzut cu 1%, până la 143,9 puncte săptămâna trecută.
În România acţiunile la bursă au scăzut în a doua săptămână din martie, evoluţie în divergenţă cu cea a pieţelor europene, determinată de repoziţionare investitorilor înainte de şedinţa FED, dar şi în contextul preocupărilor privind mix-ul intern de politici economice (date fiind anunţurile de modificare la nivel de Cod Fiscal). Indicele BET a pierdut 1,7%, până la 7 035,3 puncte, în timp ce indicele BET-FI s-a depreciat cu 2,5%, până la 30 413,8 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
3 Comunicat zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Stabilit, în după amiaza fiecărei zile, de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
