I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 3-9 februarie 2014, preţurile ţiţeiurilor de referinţă din Europa şi SUA, pe piaţa spot din Rotterdam, au înregistrat un recul modest, de 0,43%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la un nivel de 107,13 $/baril, şi o creştere de 0,52% în cazul WTI (SUA), la un nivel de 97,80 $/baril.
Preţul ţiţeiului WTI a evoluat sub influenţa următorilor factori: a) aprecierea acţiunilor pe pieţele de capital americane; b) informaţiile privind îmbunătăţirea situaţiei pe piaţa forţei de muncă din SUA, aspect perceput pozitiv în mediul de afaceri şi cu influenţe potenţial stimulatoare asupra cererii de ţiţei a SUA; c) creşterea preţurilor motorinei şi benzinei, pe piaţa SUA, pe fondul persistenţei unor condiţii meteo severe- care au determinat o cerere puternic majorată şi reducerea accentuată a stocurilor de combustibili de încălzire- şi al perspectivei înviorării sezoniere a cererii pentru benzină în lunile următoare.
În mod uzual, în SUA, perioada de revizii tehnice de primăvară debutează în luna februarie, fapt care are ca efect restrângerea capacităţii funcţionale de producţie a rafinăriilor şi, implicit, a ofertei de produse petroliere. Din acest considerent, comercianţii americani încep să-şi refacă stocurile de benzină încă din cursul lunii februarie. “Citgo Petroleum Corp“ a închis, deja, două instalaţii la rafinăria sa de la Corpus Christi, Texas, iar compania “Motiva Enterprises LLC” a anunţat declanşarea operaţiunilor de revizii la rafinăria de la Convent, Louisiana, cu o capacitate de 235.000 barili/zi (11 mil.tone/an).
Preţul ţiţeiului Brent a înregistrat un declin uşor, sub influenţa restrângerii cererii din partea rafinăriilor europene, care se pregătesc, la rândul lor, să intre în revizii tehnice, şi a datelor economice mai puţin favorabile referitoare la China (puse în evidenţă, între altele, de indicele HSBC, care măsoară evoluţia activităţii în sectorul serviciilor din această ţară şi care a scăzut în luna ianuarie).
Piaţa ţiţeiului din Rotterdam a fost atentă, fară a reacţiona încă, la evoluţia negocierilor dintre Iran şi Agenţia internaţională pentru energie atomică, care au început în data de 8 februarie la Teheran şi al căror scop principal este acela de a convinge Iranul să accepte soluţionarea crizei în problema nucleară.
Preţul Brentului va fi descurajat, în continuare, de cererea diminuată din partea rafinăriilor, care vor parcurge o perioadă de circa 2 luni de revizii, dar această tendinţă va fi contracarată de perspectiva îngustării ofertei de ţiţei provenită din principalele 4 exploatări petrolifere offshore, din Marea Nordului (Brent, Forties, Oseberg şi Ekofisk), care va însuma doar 890.000 barili/zi, în martie, faţă de 1,1 mil.barili/zi, în februarie a.c. În plus, cel mai mare zăcământ de ţiţei al Marii Britanii (Buzzard) va fi închis timp de 9 săptămâni, în cursul anului 2014, pentru lucrări de întreţinere, respectiv o perioadă mult mai lungă în raport cu cea de numai 2 săptămâni prognozată de specialişti.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Deşi a scăzut uşor, la 175 $/1000 m.c., faţă de 179,30 /1000 m.c. în săptămâna precedentă (ca urmare a unor destocări într-un cuantum inferior estimărilor comercianţilor), preţul mediu al gazului natural pe piaţa spot a SUA continuă să se menţină la un nivel relativ ridicat, cu vârfuri net superioare mediei, în unele regiuni, deoarece vremea rece persistă, iar prognozele meteo indică posibilitatea unui nou val de frig polar. Majorarea accentuată din ultimele săptămâni a preţurilor gazului natural, mai ales în nord-estul ţării, a determinat substituirea gazului cu păcură, mai ieftină, în mai multe termocentrale din nord-est, drept combustibil pentru producerea energiei electrice.
III. PRODUSE PETROLIERE
AUTOR: Mariana Papatulică
Benzină
Preţul benzinei regular, cu CO 95, regular, pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a înregistrat o creştere de 0,71%, la o valoare de 947,80 $/tonă. Declinul preţurilor s-a datorat restrângerii ofertei ca urmare a închiderii unor rafinării pentru revizii şi achiziţiilor sporite ale SUA.
Motorină
Preţurile distilatelor medii pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, au înregistrat scăderi, în raport cu săptămâna precedentă, de 1,25% în cazul motorinei cu 0,1% sulf şi de 0,49% în cazul diesel-ului, la valori medii săptămânale de 911,15 $/tonă şi, respectiv, 938,85 $/tonă.
Declinul preţurilor a reflectat influenţa scăderii uşoare a preţului Brentului şi a unei atenuări temporare a cererii, ca urmare a condiţiilor meteo mai blânde din Europa.
Firma de consultanţă “Global Hunter Securities” consideră însă, că, în pofida acestei scurte pauze (din săptămâna analizată), cererea pentru distilate medii va înregistra o nouă creştere, iar rafinorii europeni vor reîncepe să livreze motorină cu 0,1% sulf pe Coasta de est a SUA.
Păcură
Preţul păcurii cu 3,5% sulf pe piaţa spot din nord-vestul Europei, CIF cargouri, a scăzut cu 0,34%, la o medie săptămânală de 562,40 $/tonă, sub influenţa declinului preţului ţiţeiului Brent, evoluţie uşor atenuată însă de oferta deficitară de pe piaţă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, luna februarie a debutat cu o medie a cotaţiilor săptămânale ale grâului american roşu moale nr. 2 de 212,67 $/tonă, în creştere cu 3,72% faţă de perioada anterioară.
Scumpirea grâului american a avut loc în condiţiile temerilor conform cărora temperaturile foarte scăzute din Statele Unite, cel mai mare exportator mondial de grâu, au afectat mare parte din cultura de grâu de iarnă din principala zonă producătoare a ţării, reprezentată de câmpiile întinse de prerie (Great Plains).
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 3 – 9 februarie 2014, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a înregistrat o creştere cu 2,28% comparativ cu săptămâna precedentă, la 173,84 $/tonă.
Tendinţa ascendentă a cotaţiilor porumbului american, ajungând pe 6 februarie la maximul ultimelor 4 luni (174,89 $/tonă), a reflectat majorarea exporturilor SUA, cel mai mare producător şi exportator de porumb din lume. Potrivit Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), în perioada 24 – 30 ianuarie 2014, livrările de porumb ale SUA pe piaţa externă au fost de 1,7 milioane tone, în scădere cu 8% faţă de săptămâna anterioară, dar cu 94% mai mari decât media ultimelor 4 săptămâni. Principalele destinaţii au fost: Japonia (255 mii tone), Taiwan (137 mii tone), Mexic (121,7 mii tone), Vietnam (63,1 mii tone) şi Venezuela (32 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile medii săptămânale, atât la uleiul de soia, cât şi la boabele de soia, au continuat să crească. Astfel, cotaţia medie a uleiului de soia în săptămâna analizată s-a majorat cu circa 2,33%, la 840,59 $/tonă, comparativ cu săptămâna anterioară, când s-a înregistrat 821,45 $/tonă, iar cea a boabelor de soia s-a situat la 483,50 $/tonă, înregistrând o creştere de 2,80% faţă de perioada anterioară (470,33 $/tonă). Statele Unite, care ocupă locul cinci în producţia mondială de uleiuri vegetale, se estimează să producă 9,8 milioane tone în sezonul 2013/14 (-3,3% faţă de sezonul precedent).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 3 – 9 februarie 2014, preţurile zahărului rafinat au înregistrat majorări faţă de săptămânile anterioare, pe fondul unor achiziţii mai mari din partea investitorilor. Creşterea vânzărilor a fost stimulată atât de menţinerea speculaţiilor privind vremea nefavorabilă din Brazilia, principalul producător şi exportator, cât şi de apariţia noilor prognoze privind sezonul 2014/15, care indică o reducere de 70% a excedentului mondial comparativ cu cel înregistrat în sezonul actual.
Potrivit analiştilor, în sezonul 2014/15 (care va debuta la 1 octombrie 2014), excedentul producţiei mondiale raportat la consum se va cifra la numai 1,6 milioane tone, comparativ cu 5,5 milioane tone, excedentul estimat al sezonului 2013/14.
La Bursa de la Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a fost de 434,34 $/tonă, înregistrând o majorare de 6,07% faţă de cotaţia săptămânii anterioare. În săptămâna analizată, preţurile zahărului rafinat au oscilat între un nivel maxim de aproape 440 dolari/tonă şi unul minim de 427 dolari/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 03-07 februarie 2014, cotaţiile la cafea au înregistrat o creştere importantă faţă de perioada 27-31 ianuarie a.c., în special la sortimentul de cafea Arabica, respectiv peste 16%. Această majorare semnificativă la acest sortiment se datorează, în principal, creşterii importului de către Federaţia Rusă, cu prilejul desfăşurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, din februarie 2014. Rusia şi-a majorat importul de cafea, în sezonul 2013/14, de la 4.400 mii tone estimate iniţial de Organizaţia Internaţională a Cafelei (ICO), la circa 4.900 mii tone.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
La produsul cacao, ambele sortimente,cotaţiile n-au suferit schimbări importante în săptămâna 03-07 februarie 2014 faţă de intervalul anterior.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul analizat, preţurile internaţionale ale bumbacului au înregistrat creşteri datorate anunţului făcut de Ministerul Agriculturii din Australia privind reducerea producţiei de bumbac din sezonului actual, pe fondul secetei din ultimele 2 luni. Potrivit oficialilor australieni, în sezonul 2013/14, producţia de bumbac a Australiei s-ar putea reduce cu 10% faţă de sezonul anterior, situându-se la circa 900 mii tone. Australia este cel de-al treilea exportator mondial de bumbac.
La Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a situat la 1.895,02 $/tonă, cu 0,87% mai mult faţă de media săptămânii anterioare, iar la Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a fost de 2.039,35 $/tonă, înregistrând o creştere de 0,51%.
În cazul bumbacului american, pe tot parcursul intervalul analizat, preţurile s-au înscris pe un trend ascendent, debutând în prima zi de tranzacţionare cu un minim al intervalului de 1874, 47 $/tonă şi înregistrând valoarea de 1903,14 $/tonă în ultima zi.
Evoluţia preţurilor bumbacului Index A fost diferită de cea a bumbacului american. Preţurile din prima zi de tranzacţionare au fost destul de ridicate, dar în urmatoarele 3 zile au marcat reduceri faţă de începutul săptămânii. În ultima zi de tranzactionare, se remarcă o creştere accentuată a preţurilor, datorată intensificării achiziţiilor.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Volatilitatea ridicată a cotaţiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London metal Exchange-LME), determinată de absenţa cererii din China pe perioada Anului Nou chinezesc şi de supraoferta masivă de pe piaţa mondială a metalului alb, a condus la scăderea mediei săptămânale cu 2,22% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.659,10 $/tonă. Scăderea cotaţiilor la minimul de 1.641,50 $/tonă la 4 februarie, cel mai redus nivel din iulie 2009, a contribuit la creşterea volumului de metal alb angajat în ofertele de finanţare. Această practică asigură prime mari pentru producătorii care comercializează metalul, şi care-şi amortizează astfel o parte din pierderile financiare provocate de preţul scăzut de comercializare al metalului, stabilit la bursa londoneză. Scăderea preţului metalului ar putea continua pe termen scurt, perioadă în care va fi testată capacitatea producătorilor de aluminiu de a-şi continua activitatea în condiţiile preţului scăzut al metalului sau de a reduce capacitatea de producţie.
Cererea în creştere către fondurile speculative s-a reflectat în scăderea nivelului stocurilor la LME, până la 5.384.950 tone la 7 februarie, cel mai redus nivel din noiembrie 2013, şi a mediei acestora cu 0,65% faţă de media săptămânală anterioară, la 5.400.540 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a scăzut uşor, cu 0,83%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 7.121,50 $/tonă.
Astfel, în prima săptămână din februarie, preţul cuprului s-a stabilizat, în principal ca urmare a deprecierii dolarului în raport cu euro.
În săptămâna analizată stocurile au ajuns la nivelul de 311.130 tone (-2,62% faţă de săptămâna precedentă), ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel de la începutul anului.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotaţiile plumbului la LME au oscilat între 2.087,50 $/tonă şi 2.117 $/tonă în intervalul analizat, iar media acestora a înregistrat o scădere de 1,38% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.093,40 $/tonă. Deşi se menţin peste pragul de 2.000 $/tonă, cotaţiile plumbului sunt la un nivel surprinzător de scăzut, în condiţiile de iarnă severă din America de Nord şi ale ofertei de metal diminuate după restrângerea semnificativă din China în cel de-al doilea trimestru al anului 2013.
Volumul tranzacţiilor, considerabil restrâns în acest interval, în care în China se sărbătoreşte Anul Nou, a contribuit la scăderea mediei săptămânale a stocurilor de metal la LME cu 0,83% faţă de media săptămânală anterioară, la 207.425 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Deşi a existat tendinţa de creştere a cotaţiilor zincului la LME către finele intervalului analizat, cotaţia medie a zincului la LME a înregistrat o scădere cu 0,10% pe fondul diminuării cererii în sectorul industrial din China pe perioada vacanţei de Anul Nou.
Stocurile au înregistrat o scădere semnificativă, ca urmare a volumului mare de metal dirijat pentru ofertele de finanţare. Comercializarea metalului la un preţ mai mare după ce a fost depozitat o perioadă limitată de timp, în care oferta a fost diminuată, constituie o modalitate de a susţine preţul la un nivel ridicat, favorabil continuării activităţii companiilor producătoare de metal. Susţinerea preţului zincului la peste 1.900 $/tonă este necesară atât pentru eliminarea pierderilor financiare ale producătorilor cât şi pentru creşterea noii oferte de minereuri după închiderea minelor de mare capacitate, programată pentru în perioada 2014-2015. Scăderea mediei stocurilor de zinc la bursa londoneză a fost de 2,48% faţă de media săptămânală precedentă, la 839.420 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 03-07 februarie 2014, stocurile de nichel la Bursa din Londra au crescut în continuare, cu circa 700 tone faţă de intervalul anterior (la peste 266.000 tone) ceea ce a condus la menţinerea cotaţiilor sub nivelul de 14.000 $/tonă.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere uşoară cu 0,48%, la 22.202 $/tonă, comparativ cu cea din săptămâna anterioară (22.096 $/tonă). Reuters prognoza că preţul cositorului va atinge valori de 25.000 $/tonă în 2014. Factorul care a contribuit la schimbarea preţului cositorului pe pieţele internaţionale a fost vacanţa de patru zile a Anului Nou chinezesc.
Vineri la închiderea Bursei la L.M.E., stocurile acumulate erau de 8.940 tone, cu 50 tone mai mari faţă de săptămâna anterioară.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
VI. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Ø Preţul de referinţă al aurului[1] a crescut cu doar 0,21%, la 1.256,5 $/u.f., dar la închiderea fixingului londonez din 7 februarie uncia fină de aur valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.259,25 $, comparativ cu 1.251 $ în 31 ianuarie.
În România, impactul tendinţei de redresare a unciei fine pe piaţa londoneză a fost atenuat de deprecierea dolarului SUA în faţa monedei şi valoarea de referinţă a gramul de aur[2] a scăzut cu 0,38%, la 133,39 lei. Totuşi, pe 7 februarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 1% peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 133,84 lei/gram, comparativ cu 133,12 lei/gram în 31 ianuarie.
Ø Preţul de referinţă al argintului[3] a crescut cu 0,31%, la 19,65 $/u.f., deşi la închiderea fixingului londonez din 7 februarie uncia fină de argint valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 19,87 $, comparativ cu 19,31 $ în 31 ianuarie.
Ø Preţul de referinţă al platinei[4] a scăzut cu 1,75%, la 1.380,4 $/u.f., dar la închiderea fixingului londonez din 7 februarie uncia fină de platină valora cu doar 0,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.379 $, comparativ cu 1.382 $ în 31 ianuarie.
Ø Preţul de referinţă al paladiului[4]a scăzut cu 1,09%, la 710,8 $/u.f., la închiderea fixingului londonez din 7 februarie uncia fină de paladiu valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 711 $, comparativ cu 707 $ în 31 ianuarie.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, LPPM, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu in coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VII. Piaţa Valutară şi Pieţele de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Dolarul american a fluctuat pe parcursul săptămânii trecute, consemnând evoluţii divergente în raport cu monedele statelor dezvoltate şi ale statelor emergente şi în dezvoltare, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din Statele Unite (preponderent nefavorabile), a deciziilor de politică monetară din Zona Euro, dar şi a atenuării percepţiei de risc pe pieţele de acţiuni ale lumii.
În raport cu moneda unică europeană, dolarul american s-a apreciat în medie cu 0,4% comparativ cu săptămâna anterioară. Cu toate acestea, în a doua parte a săptămânii dolarul s-a depreciat în raport cu EUR, pe fondul deciziei de politică monetară din Zona Euro (la şedinţa de politică monetară din februarie Banca Centrală Europeană a menţinut dobânda de referinţă şi nu a implementat noi măsuri monetare expansioniste), dar şi a evoluţiei nefavorabile a unor indicatori macroeconomici ai SUA (dinamica locurilor de muncă în ianuarie s-a situat sub estimările oficiale).
De asemenea, cursul mediu săptămânal al dolarului american a consemnat uşoare aprecieri în raport cu francul elveţian (0,4%), coroana daneză (0,4%), coroana norvegiană (0,6%), coroana suedeză (0,6%) şi lira sterlină (1,2%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat în medie cu 0,8% în raport cu yen-ul japonez. Totodată, dolarul s-a depreciat în raport cu monedele economiilor emergente, pe fondul intervenţiei unor bănci centrale din aceste state (Turcia, India) în direcţia opririi ieşirilor de capital (prin majorarea dobânzilor de politică monetară), dar şi a ameliorării percepţiei de risc pe pieţele de acţiuni. Astfel, dolarul a scăzut în medie cu 0,1% în raport cu peso mexican, cu 0,3% comparativ cu rupia indiană, cu 0,5% comparativ cu dolarul din Singapore şi cu 0,8% raportat la peso argentinian şi la realul brazilian.
Totodată, dolarul american s-a depreciat cu 0,3% în raport cu dolarul neo-zeelandez, pe fondul dinamicii favorabile a indicatorilor din piaţa forţei de muncă din Noua Zeelandă (care a alimentat speculaţii cu privire la o posibilă majorare a dobânzii de referinţă de către banca centrală din această ţară la următoarea şedinţă de politică montară).
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a depreciat în medie cu aproximativ 0,8% în raport cu Leul românesc, pe fondul evoluţiilor cursurilor EUR/USD (scădere cu 0,4%) şi EUR/RON (depreciere cu 1,2%). Evoluţia cursului EUR/RON a fost determinată de semnalele emise de BNR la şedinţa de politică monetară din februarie (banca centrală a redus dobânda de referinţă cu 0,25 p.p., la 3,5%, a menţinut nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în RON şi valută ale instituţiilor de credit, dar a semnalat finalul ciclului de normalizare a dobânzii de politică monetară), dar şi de vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe. Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD şi EUR/RON.
Acţiunile la bursele de valori americane au crescut săptămâna trecută, pe fondul evoluţiei mixte a indicatorilor macroeconomici, dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele S&P 500 a urcat cu 0,8%, până la 1 797,02 p., în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 0,6%, până la 15 794,08 p., pe o volatilitate în atenuare cu 17% (conform indicatorului VIX). La capitolul pozitiv se menţionează dinamica unor companii susţinută de evoluţia favorabilă (peste estimările pieţei) a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Walt-Disney (4,2%), Gap Inc. (10%), Expedia (15%), Akamai Technologies (19%). De asemenea, titlurile Apple au crescut cu 3,8%, după anunţul privind programul de răscumpărare de acţiuni (de 14 miliarde USD). Nu în ultimul rând, se notează dinamica acţiunilor Green Mountain (+33%), determinată de oferta de preluare lansată de Coca-Cola. Pe de altă parte, acţiunile Microsoft au consemnat cel mai sever declin din indicele Dow Jones (-3,4%), după nominalizarea viitorului CEO (în persoana lui Satya Nadella). Totodată, companiile din sectorul telecomunicaţiilor au scăzut: Verizon (-2,5%), AT&T (-3,1%). Nu în ultimul rând, unele companii s-au depreciat, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi / sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Twitter (16%).
Titlurile europene s-au apreciat pe parcursul săptămânii trecute, evoluţie susţinută de perspectiva implementării unor noi măsuri monetare expansioniste în Zona Euro, dar şi de informaţiile din sfera unor companii. Indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 s-a apreciat cu 0,8%, până la 325,09 p., în timp ce indicele EuroStoxx 50 a urcat cu 0,8%, până la 3 038,49 p.. Se notează dinamica indicilor FTSE 100 (+0,9%) şi CAC 40 (+1,5%). Pe de altă parte, indicele DAX 30 a pierdut 0,1%. Se remarcă evoluţia pozitivă a unor companii, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi / sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Alcatel-Lucent (9,2%), Ryanair Holdings (14%), Sky Deutschland (14%). De asemenea, titlurile Pohjola Bank au crescut cu 15%, ca urmare a ofertei de preluare lansată de OP-Pojola Group. Pe de altă parte, unele companii s-au depreciat, pe fondul evoluţiei nefavorabile a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Dassault Systemes (8,6%), Hargreaves Lansdown (9%), Serco Group (9,4%).
Cotaţiile la bursele de valori asiatice au continuat să se deprecieze săptămâna trecută, pe fondul dinamicii nefavorabile a unor indicatori macroeconomici din Statele Unite şi China, dar şi a informaţiilor din sfera unor companii. Indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,1%, până la 133,27 p.. Indicele nipon Topix a pierdut 2,6% pe parcursul săptămânii, evoluţie influenţată şi de aprecierea yen-ului în raport cu dolarul american. De asemenea, indicii Straits Times, ASX 200 şi Hang Seng au consemnat ritmuri de declin de 0,5%, 0,6%, respectiv 1,8%. O serie de companii s-au depreciat după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale şi / sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt, notându-se declinul titlurilor Honda cu 5,5%. De asemenea, cotaţiile Lenovo au pierdut 16%, pe fondul reducerii recomandărilor investiţionale de către analiştii UBS şi Morgan Stanley (date fiind eforturile financiare pentru finalizarea achiziţiilor anunţate în perioada recentă). Nu în ultimul rând, scăderi au consemnat şi companiile Canon (0,8%) şi BHP Billiton (1,3%). Pe de altă parte, unele companii s-au apreciat, ca urmare a evoluţiei favorabile (peste estimările pieţei) a rezultatelor financiare trimestriale şi/sau a previziunilor de rezultate pe termen scurt: Nippon Paper Industries (5,4%), Ricoh (9,3%), NGK (10%). Totodată, se notează şi evoluţia pozitivă a titlurilor Sony (avans săptămânal de 4%), susţinută de anunţul unor planuri de restructurare.
Indicii bursieri interni au fluctuat săptămâna trecută, pe fondul evoluţiilor din principalele pieţe europene, a semnalelor din plan politic intern (se anunţă un an dificil), dar şi a informaţiilor din sfera unor companii (decizia ASF cu privire la posibilitatea investiţiilor între SIF-uri). Indicele BET a scăzut cu 0,1%, până la 6 369,56 p., în timp ce indicele BET-C a pierdut 0,2%, până la 3 291,24 p.. Pe de altă parte, indicele BET-FI a crescut cu 3,7%, până la 31 235,78 p., după decizia ASF. Titlurile FP au urcat cu 0,7%, până la 0,8215 RON, evoluţie determinată de decizia acţionarilor cu privire la reducerea capitalului social prin alocarea a 0,05 RON/acţiune. De asemenea, majoritatea companiilor din sectorul bancar au crescut (cu excepţia BRD, care a stagnat la 8,8 RON şi a TLV, care a scăzut cu 0,5%, până la 1,65 RON): EBS (2,7%, la 125 RON), BCC (5,1%, la 0,068 RON). Pe de altă parte, majoritatea companiilor din sectorul energetic s-au depreciat (cu excepţia TGN, care a crescut cu 1%, la 183,25 RON şi a TEL, care a urcat cu 2%, la 15,14 RON): SNP (-0,2%, la 0,465 RON), SNG (-0,8%, la 33,09 RON) şi SNN (-6,4%, la 9,5 RON). Nu în ultimul rând, scăderi au consemnat şi acţiunile BVB (-1%, până la 29,4 RON). În sfera SIF-urilor s-au înregistrat creşteri generalizate, determinate de decizia ASF care permite investiţiile între aceste companii: SIF3 (+2,2%, la 0,6465 RON), SIF5 (+4,8%, la 1,97 RON), SIF4 (+5,5%, la 0,9335 RON), SIF2 (+5,8%, la 1,438 RON) şi SIF1 (+6%, la 1,335 RON).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
1 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
2 Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
3 Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
4 Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de Piaţa de Platină şi Paladiu din Londra (LPPM).
