I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Industria de extracție și prelucrare a petrolului şi gazelor încheie anul 2015 pe un fond negativ, unul dintre cei mai nefaşti ani de la criza din 2008-2009 şi până în prezent.
În prima săptămână de tranzacţionare din 2016, preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au fost dominate de un sentiment negativ, mai ales din cauza instabilitaţii pieţei de valori din China (principalii indici bursieri s-au prăbușit cu 7% în cadrul intervalului).
Turbulenţele apărute pe piaţa de valori din China au depăşit chiar criza geopolitică dintre Arabia Saudită şi Iran, în ceea ce priveşte efectul asupra preţurilor ţiţeiului. Preţurile tiţeiurilor WTI şi Brent au înregistrat, în data de 7 ianuarie, un minim al ultimilor 12 ani, de aproape 32 $/baril, iar în săptămâna 4-10 ianuarie 2016, mediile preţurilor au înregistrat valori de 34,23 $/baril în cazul WTI (SUA) la bursa Nymex din New York (- 7,70% faţă de ultima săptămână a anului 2015) şi de 35,03 $/baril în cazul Brent (Anglia), pe piaţa la termen din Londra (-5,41%), ambele în tranzacţiile cu scadenţă în februarie. Preţurile sunt atât de scăzute, încât se estimează că un număr tot mai mare de producători de ţiţei nu vor putea obţine profituri la proiectele existente în amonte (extracţia ţiţeiului), iar unele proiecte mai costisitoare, cum ar fi cele de exploatare a nisipurilor petroliere din Canada, sunt deja pe punctul de a fi închise.
Escaladarea bruscă a tensiunilor politice dintre Arabia Saudită şi Iran a generat, pentru scurt timp, în data de 4 ianuarie a.c., o creştere cu 4% a preţurilor ţiţeiului, care au revenit însă chiar de a 2-a zi la valorile iniţiale. Tensiunile din Orientul Mijlociu provoacă adesea creşteri ale preţurilor ţiţeiului, deşi pieţele tind să aibă, în primă instanţă, o reacţie mai degrabă psihologică, pentru ca apoi să ajungă la evoluții mai realiste. Pentru moment, conflictul nu a avut niciun efect palpabil asupra pieţelor petroliere, întrucât există puţine şanse de întrerupere a aprovizionării, în absenţa unei escaladări mai severe a conflictului.
Conflictul dintre Arabia Saudită şi Iran, aproape sigur, nu va degenera într-o confruntare militară directă, în schimb se va manifesta mult mai intens pe piaţa petrolieră.
Arabia Saudită a redus,deja, preţul ţiţeiului în livrările către Europa, regiune în care Iranul a deţinut o cotă de piaţă importantă înainte de 2012, când sancţiunile occidentale au blocat accesul ţiţeiului iranian în zonă. Arabia Saudită încearcă probabil să blocheze accesul sporit al Iranului pe piaţa europeană, în perspectiva majorării exporturilor petroliere ale acestuia, după ridicarea sancţiunilor occidentale, în următoarele câteva săptămâni sau luni.
Astfel, compania saudită „Aramco” a anunţat, în data de 5 ianuarie a.c., că va aplica un rabat de 0,60 $/baril la preţul de export al ţiţeiului către Europa de nord-vest şi de 0,20 $/baril la ţiţeiul destinat ţărilor din zona Mediteranei. Strategia conservării/majorării cotei de piaţă permite Arabiei Saudite să exercite o presiune concurenţială puternică asupra Rusiei în „lupta” pentru cucerirea unei cote sporite din piaţa europeană. Competiţia pentru cota de piaţă va exercita o presiune negativă asupra preţurilor, în condiţiile în care piaţa tinde să fie invadată cu ţiţei din ce în ce mai ieftin.
Factorul principal care a accentuat presiunea pe preţul ţiţeiului îl reprezintă însă, aşa cum am menţionat, datele economice îngrijorătoare referitoare la China, a doua mare economie din lume, a cărei rată de creştere economică continuă să se încetinească.
Între timp, o altă criză geopolitică a izbucnit în Libia. Militanţi ai statului islamic au atacat forţele de securitate libiene de la cel mai mare terminal de export de petrol al ţării, din portul Es Sider. Împreună cu portul Ras Lanuf din apropiere, cele două terminale au capacitatea de a exporta 560.000 de barili/zi, dar ambele sunt închise în acest moment. Atacurile au dus la explozia unui rezervor de stocare a ţiţeiului, dar nu pot afecta decât nesemnificativ nivelul exportului, întrucât portul este practic închis din 2014. Evenimentele sunt, însă, ilustrative pentru violenţa care afectează ţara sfâşiată de tensiuni interne, generând o instabilitate care va împiedica o revenire la nivelurile de export de dinainte de război. În plus, atacurile au survenit într-un moment în care situaţia politică începea să se îmbunătățească. Cele două guverne rivale, care controlează zonele de est şi vest ale ţării, au semnat un acord de împărţire a puterii. Rămâne de văzut în ce mod acest fapt poate ajuta Libia să revină la o aparenţă de stabilitate politică și economică.
Perspectivele pieţei petrolului în 2016
Perspectivele pieţei petrolului în 2016 sunt la fel de incerte ca şi în 2015. Ţiţeiurile WTI şi Brent au încheiat anul 2015 la “paritate”, respectiv în jurul unei valori medii de 36 $/baril, (96,25 $/baril, în 2014), iar în prezent trendul este uşor descendent. Volumul stocurilor de ţiţei este ridicat atât în SUA cât şi în alte regiuni din lume. Producţia de ţiţei a OPEC nu a fost redusă la ultima reuniune a miniştrilor petrolului, dimpotrivă a continuat să crească, iar cea a SUA a marcat un declin uşor doar spre finele anului. Cererea de ţiţei, în reducere în 2015, va scădea și în 2016. Primele semne de dimnuare a ratei de creştere a cererii au început, deja, să apară. Iranul este de aşteptat să aducă un surplus de ţiţei pe piaţă.
Potrivit mai multor analişti, perspectivele preţurilor țițeiului sunt sumbre, deoarece pentru prima dată în ultimele decenii OPEC nu are nici o şansă de a acţiona în consens pentru a elimina sau reduce supraoferta de pe piaţă. Din perspectivă geopolitică, dacă grupurile radicale şiite pot fi în mare măsură controlate de Iran, grupările sunnite (de sorginte saudită) nu pot fi controlate de nimeni, ceea ce le face cu atât mai periculoase. Arabia Saudită este panicată pentru că nu poate controla aceste grupări dar, de asemenea, pentru faptul că relaţiile sale externe s-au erodat, în special cele cu SUA, dar şi cu Rusia, iar Iranul îşi urmăreşte propriile scopuri, în esenţă antagonice celor ale Arabiei Saudite.
Deşi, multe companii petroliere caută să găsească modalităţi de a reduce costurile, noi creşteri ale eficienţei sunt din ce în ce mai greu de realizat. Ritmul de epuizare a rezervelor certe va fi mai rapid decât cel al descoperirilor de noi surse de aprovizionare, iar reducerile actuale drastice ale investiţiilor pot conduce la o explozie mult mai mare a preţului peste doi sau trei ani.
OPEC a publicat, la sfârşitul lunii decembrie 2015, „Perspectivele pieţei mondiale a ţiţeiului”, care prezintă o viziune mult mai pesimistă, decât în trecut, cu privire la starea pieţelor petroliere. Astfel, OPEC nu vede ca preţul țițeiului să revină la un nivel cu 3 cifre, mai devreme de următorii 25 de ani. Grupul se aşteaptă ca preţul țițeiului să crească, în medie, cu aproximativ 5 $/baril pe an, pe parcursul acestui deceniu, ajungând la 80 $/baril în 2020. După această dată, preţul ar urma să crească lent, atingând 95 $/baril către 2040. În plus, OPEC consideră că sunt necesare investiţii de circa 10 miliarde dolari pentru noi descoperiri de țiței şi gaze, până 2040, în scopul de a satisface nevoile de energie ale omenirii.
Totuşi, prognoza trebuie luată sub rezervă, întrucât este de notorietate faptul că proiecţiile pe termen lung sunt inexacte, iar preţurile ţiţeiului sunt imposibil de prezis chiar şi pe o durată de câţiva ani, ca să nu mai vorbim de câteva decenii.Un model de prognoză a preţului implică o serie de variabile, în care doar mici modificări în anumite ipoteze – cum ar fi PIB-ul global sau ritmul de creştere al populaţiei – poate duce la concluzii complet diferite. Deci, estimările ar trebui să fie luate doar ca un caz de referință, mai degrabă decât ca o încercare serioasă de estimare a preţului ţiteiului în următorii 25 de ani.
În acelaşi timp, OPEC a avertizat că, deşi piaţa ţiţeiului va continua să se confrunte cu supraofertă pe termen scurt şi mediu, vor fi necesare investiţii masive în explorare şi dezvoltarea de noi zăcăminte pentru a satisface creşterea cererii pe termen lung.
La o concluzie similară, dar mai deconcertantă, a ajuns şi firma de consultanţă în energie „Rystad Energie” din Oslo, care consideră că starea actuală de supraofertă ar putea cunoaşte o răsturnare în următorii câțiva ani. Aceasta s-ar datora faptului că reducerile actuale drastice ale cheltuielilor de investiţii vor conduce la un deficit, în câţiva ani. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Rystad afirmă că industria petrolieră „trebuie să înlocuiască anual (prin noi descoperiri) 34 miliarde de barili de ţiţei, nivel egal cu consumul curent. Dar, ca urmare a prăbuşirii preţurilor, industria a redus cheltuielile peste măsură, iar investiţiile noi au asigurat,în 2015, înlocuirea a numai 8 miliarde de barili, respectiv mai puţin de o pătrime din necesarul pieţei pe termen lung, a concluzionat Rystad Energy.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile gazelor naturale în contractele futures, la bursa Nymex din New York, cu scadenţă în februarie 2016, au înregistrat o uşoară creştere de 2,97% în raport cu săptămâna precedentă, la o medie săptămânală de 83,15 $/1000 m.c., pe fondul unor condiţii meteo mai adecvate sezonului rece, respectiv al unor temperaturi mai scăzute în zona de est a SUA, fapt care a antrenat un declin al stocurilor.
Preţurile gazului natural din contractele de export-import ale Rusiei în Germania au înregistrat o valoare medie de 205,6 $/1000 m.c. în luna noiembrie 2015, cu 2,33% mai puţin comparativ cu luna precedentă şi cu 42,22% mai redus în raport cu luna noiembrie 2014, respectiv în urmă cu un an.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În ultimele 3 săptămâni din decembrie 2015, cotațiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au avut o traiectorie decendentă, de la 181 – 182 $/tonă la jumătatea lunii, la 168 $/tonă în prima zi de tranzacționare din 2016. Diminuarea cotațiilor grâului american a reflectat volumul redus al cererii pentru exporturile Statelor Unite, dar și pe fondul disponibilităților mondiale ridicate.
Conform Serviciului Agricol Extern din cadrul Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (Foreign Agricultural Service/United States Department of Agriculture – FAS/USDA) exporturile de grâu ale SUA s-au diminuat de la peste 400 mii tone în săptămâna 11 – 17 decembrie 2015, la circa 250 mii tone în ultimele două săptămâni ale anului trecut. De asemenea, disponibilitățile mondiale de grâu prognozate de USDA pentru sezonul actual (2015/16) se ridică la 1,1 miliarde tone, cu 3% mai mari față de cele estimate pentru 2014/15.
Dinamica cotaţiilor zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago,
în perioada 14 decembrie 2015 – 8 ianuarie 2016
Sursa: Reprezentarea autorului pe baza cotaţiilor zilnice de pe site-ul www.mrci.com
În perioada 4 – 10 ianuarie 2016, media săptămânală a cotaţiilor grâului american a fost de 171,17 $/tonă, cu cca. 1% mai redusă faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă.
În pofida unei scăderi subunitare a mediei din prima săptămână a anului 2016, trendul cotațiilor zilnice a fost crescător, apropiindu-se de pragul valoric de 176 $/tonă, vineri 8 ianuarie, la închiderea bursei americane. Creșterea cotațiilor grâului american din prima săptămână a anului s-a datorat achizițiilor tehnice ale comercianților, în așteptarea rapoartelor lunare ale USDA, de pe 12 ianuarie a.c., cu noile previziuni privind factorii fundamentali ai pieței internaționale.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Tendința cotațiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost asemănătoare cu cea a gâului, cu deosebirea că variațiile zilnice au fost mai ponderate. Ieftinirea porumbului american din ultimele 3 săptămâni ale anului 2015 a reflectat o cerere extrem de scăzută, atât din partea pieței interne a Statelor Unite, cât și a cumpărătorilor externi.
Potrivit Raportului săptămânal al USDA, privind exporturile de cereale ale SUA, în perioada 25 – 31 decembrie 2015, livrările de porumb pe piaţa externă ale SUA au fost cu 36% mai reduse comparativ cu săptămâna precedentă, la 358 mii tone. Principalele destinaţii ale porumbului american au fost: Mexic (117,4 mii tone), Columbia (94,2 mii tone), Jamaica (25,3 mii tone) şi Japonia (21,6 mii tone).
Evoluţia preţurilor medii ale porumbului american nr. 2,
la Bursa din Chicago, în perioada 14 decembrie 2015 – 8 ianuarie 2016
Sursa: Reprezentarea autorului pe baza cotaţiilor zilnice de pe site-ul www.mrci.com
În săptămâna 4 – 10 ianuarie 2016, media cotațiilor porumbului american a scăzut cu 1,88% față de perioada anterioară, la 139,18 $/tonă, cu toate că evoluția cotațiilor zilnice a fost ascendentă.
Creșterea cotaţiilor zilnice ale porumbului american a avut loc ca urmare a inundațiilor, provocate de ploile abundente, pe cursul râului Mississippi din Statele Unite – principalul producător și exportator mondial, râu ce traversează zona de nord-est a țării (Corn Belt) şi care au afectat recoltele de porumb.
Un alt element care a contribuit la creșterea cotațiilor porumbului la bursa americană a fost și informația conform căreia temperaturile foarte ridicate din Rusia (jucător important pe piața internațională a cerealelor furajere) au redus stratul de zăpadă, care acoperea și proteja culturile, ceea ce ar putea afecta în viitor buna dezvoltare a plantelor.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 14 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate..Cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o scădere minoră de cca. 0,20%; preţurile zilnice au oscilat între un nivel minim de 316,91 $/tonă (16 dec. 2015) şi un nivel maxim de 327,84 $/tonă, înregistrat la 18 dec. 2015.
Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia, din perioada 4 – 10 ianuarie 2016, a fost de 320,73 $/tonă, cu aproximativ 0,30% mai mult faţă de perioada anterioară, când s-a înregistrat 319,82 $/tonă. În luna decembrie 2015, nivelul mediu lunar a fost de 323,29 $/tonă, (+1,34%) faţă de luna precedentă (319,01 $/tonă), iar cotaţia medie anuală a scăzut cu 23,7% în 2015, de la 455,54 $/tonă în 2014, la 347,37 $/tonă.
Cotaţia medie a uleiului de soia, în intervalul analizat, s-a diminuat cu 3,2%; nivelul maxim a fost de 690,17 $/tonă (14 dec. 2015), iar cel minim de 649,15 $/tonă (7 ian. 2016). Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia, în săptămâna 4 -10 ianuarie 2016 a fost de 652,86 $/tonă, cu 3,01% mai puţin faţă de media săptămânii anterioare (673,13$/tonă). În luna decembrie 2015, cotaţia medie fost de 677,32 $/tonă, (+10,2%) faţă de cea înregistrată în luna precedentă (314,84 $/tonă), iar media anuală 2015 a fost de 672,49 $/tonă, reducându-se cu 16,8%, comparativ cu 809,07 $/tonă în 2014.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 4 – 10 ianuarie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat a crescut cu 0,78% față de săptămâna anterioară, la 419,92 $/tonă. Principalii factori care au influențat creșterea cotațiilor din această perioadă sunt: existența unei cantități ușor mai reduse de zahăr rafinat pe piață, determinată de întârzierea unor transporturi din Brazilia (probleme logistice din porturi) și o cerere în creștere din partea fondurilor de investiții. Totuși, stocurile mondiale ridicate sunt unul din principalii factori de presiune asupra prețurilor internaționale ale zahărului rafinat.
Săptămâna 4 – 10 ianuarie a.c. a debutat cu prețuri ușor mai scăzute comparativ cu cele din săptămâna anterioară, diminuarea cotațiilor continuându-se și în a doua zi de tranzacționare, când s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al intervalului analizat, de 412,70 $/tonă. În următoarele 2 zile, prețurile au crescut, fiind influențate de vânzări mai ridicate la bursă. Maximul din intervalul analizat a fost atins pe 9 ianuarie: 428,80 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 04-10 ianuarie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.664,96 $/tonă, cu 1,53% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.454,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,89% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.139,25 $/tonă în perioada 04-10 ianuarie 2016, cu 6,05% mai puțin comparativ cu intervalul 25 decembrie 2015-03 ianuarie 2016.
În perioada 04-10 ianuarie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.028,80 $/tonă, cu 5,68% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 4 – 10 ianuarie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 1,91%, la 1.526,96 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.367,63 $/tonă, cu 2,74% mai puțin față de cotația săptămânii anterioare.
Evoluția celor două sorturi de bumbac a fost asemănătoare în intervalul analizat. La bumbacul Index „A” trendul a fost descendent, prețurile pornind de la 1.542,40 $/tonă și au atins în ultima zi de tranzacționare 1.510,43 $/tonă. La bumbacul american, săptămâna a debutat cu prețuri mai scăzute comparativ cu cele din săptămâna anterioară, respectiv au crescut nesemnificativ în a doua zi, iar în ultimele 3 zile au înregistrat reduceri, ajungând la 1.353,87 $/tonă. Cumpărătorii au fost influențați și de noile previziuni făcute de ICAC (Comitetul Consultativ Internațional al Bumbacului), care au revizuit „în sus” prognozele privind producția mondială de bumbac a sezonului actual, 2015/16.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
După redresarea la peste 1.500 $/tonă în a doua parte a lunii decembrie, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au scăzut la minimul de 1.455 $/tonă în primul interval al anului 2016, determinând coborârea mediei săptămânii 4 – 10 ianuarie a.c. cu 3,37% față de media săptămâmală anterioară, la 1.465,40 $/tonă. Piața mondială s-a confruntat cu “turbulențe”, generate în principal de persistența excedentului de metal alb, existând îndoieli cu privire la influența reducerilor de capacități efectuate în 2015 asupra echilibrului dintre elementele fundamentale.
Creșterea lentă a cererii pentru aluminiu se reflectă în diminuarea nivelului stocurilor de la bursa londoneză, până la 2.871.000 tone la 8 ianuarie și a mediei săptămânale a acestora cu 0,67% față de media săptămânală anterioară, la 2.881.980 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
Cotaţia medie a cuprului la Bursa Londoneză în săptămâna 28 – 31 decembrie 2015 a înregistrat o creștere modestă, de 0,50%, la 4.700,47 $/tonă faţă de săptămâna precedentă, pe fondul cererii slabe, (cu toate că în ultimele săptămâni cererea fizică de metal roşu a înregistrat o traiectorie ascendentă).
În săptămâna 4 – 10 ianuarie, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere, respectiv de 2,60%, la 4.578,50 $/tonă, iar cotaţia zilnică a scăzut sub nivelul de 4.500 $/tonă (vineri atingând cel mai mic nivel din mai 2009). Cauza principală a acestei evoluţii este producţia slabă din partea Chinei (cel mai mare consumator mondial de metale industriale şi care reprezintă jumătate din consumul global, estimat la aproximativ 23 milioane de tone, cu o scădere de 25 % în 2015), generând influenţe nefaste pentru cererea de metal roșu, dar și deprecierea yuanului (care a înregistrat cel mai scăzut nivel din martie 2011 față de dolar).
Nivelul stocurilor de cupru în săptămâna 25 – 31 decembrie 2015 la Bursa Londoneză a înregistrat o creștere de 1,46%, până la nivelul de 236.758 tone, și o majorare anuală de 175 mii tone (o creștere de 57,5% față de anul 2014). Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) în săptămâna 4 -10 ianuarie au înregistrat o ușoară majorare, respectiv cu 0,19%, până la nivelul de 236.305 tone, comparativ cu săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
După depășirea pragului de 1.800 $/tonă în ultima zi a anului 2015, cotațiile plumbului la LME au urmat o tendință de scădere până la minimul de 1.613 $/tonă la 7 ianuarie 2016, determinând diminuarea semnificativă a mediei săptămânale cu 5,34% față de media săptămânală anterioară, la 1.689,10 $/tonă. Declinul cotațiilor plumbului sub pragul de 1.700 $/tonă s-a înregistrat pe fondul datelor economice nefavorabile din China care, potrivit analiștilor de la Commertzbank, accentuează sentimentul de nesiguranță privind creșterea economică la nivel mondial. Piața mondială a plumbului rămâne în excedent, de 22.000 tone, după scăderea cererii mondiale cu 7,4% în perioada ianuarie-octombrie 2015, ca efect al diminuării cu 15,6% a cererii din sectorul industrial din China.
Stocurile de metal de la LME au scăzut ușor pe parcursul săptămânii, până la 191.175 tone, iar media săptămânală cu 0,25% față de săptămâna anterioară, la 191.180 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Deși au crescut cu 11% în a doua parte a lunii decembrie, cotațiile zincului la LME au avut un start nefavorabil la începutul anului 2016, coborând sub pragul de 1.500 $/tonă. Evoluția nefavorabilă a cotațiilor zincului s-a înregistrat pe fondul dezechilibrului dintre elementele fundamentale, generat de creșterea lentă a cererii cu 1,1% în perioada ianuarie-octombrie 2015 și de supraoferta de 213.000 tone din aceeași perioadă, ofertă asupra căreia încă nu s-au făcut simțite efectele reducerii în 2015 a producției de la minele Century (Australia) și Brunswick (Canada). Cotația medie săptămânală a scăzut cu 4,38% față de media săptămânală anterioară, la 1.514,40 $/tonă.
Ritmul moderat al tranzacțiilor cu zinc la bursa londoneză a condus la diminuarea stocurilor până la 455.200 tone la 8 ianuarie și a mediei lor săptămânale cu 1,81% față de media săptămânală anterioară, la 458.375 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 04-10 ianuarie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.467,00 $/tonă, cu 1,68% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 441.342 tone, înregistrate pe 04 ianuarie 2016, la 438.576 tone în data de 08 ianuarie a.c. (-2.766 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
În perioada 14 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016, cotaţiile zilnice ale cositorului, la LME au evoluat între un nivel minim de 13.850 $/tonă, atins pe 7 ianuarie 2016, acesta fiind, cel mai mic nivel din ultimele 8 săptămâni, şi un nivel maxim de 15.745 $/tonă, pe 16 decembrie 2015. În luna decembrie 2015, media lunară a cotațiilor cositorului a fost de 14,702 $/tonă, înregistrând o scădere minoră de cca. 0,30% faţă de luna noiembrie (14.742$/tonă), iar cea anuală a totalizat 16.084 $/tonă, în reducere cu 26,61% faţă de media anului 2014 (21.917 $/tonă).
Cotaţia medie a cositorului în intervalul 4 –10 ianuarie 2016 s-a situat, pentru a doua săptămână consecutiv, sub media din săptămâna anterioară, având un nivel de 14.152 $/tonă, şi cu 3,18% mai mic faţă de cel înregistrat cu o săptămână în urmă (14.616,67$/tonă). Tendinţa de reducere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, al diminuării stocurilor cât şi al continuării declinului exporturilor Indoneziei, din luna decembrie 2015, aceasta, fiind cel mai mare exportator de cositor din lume.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului din Indonezia, în luna decembrie 2015, exporturile indoneziene au scăzut cu 43,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (10.318 tone), la 5.805 tone. În 2015, Indonezia a exportat cositor de 70.154 tone, în scădere cu 7,6% faţă de 2014, când s-a întregistrat 75.925 tone.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în cele 4 săptămâni (14 dec. 2015 – 10 ian. 2016) de tranzacţionare, niveluri diferenţiate. Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor în perioada analizată (4 – 10 ianuarie 2016) a scăzut cu 1,09%, comparativ cu media din intervalul anterioar (6.258 tone) la 6.190 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], aurul a încheiat luna decembrie cotând la 1.060 $/u.f., cu 1% sub nivelul
la care o începea (1.065 $/u.f., pe 1 decembrie). În ciuda acestei relative stabilităţi, preţul anunţat în ultima şedinţa de tranzacţionare din 2015 a fost cu 10% mai mic decât cel din 2 ianuarie (1.172 $/u.f.), iar pe parcursul anului valoarea unciei fine de aur[2] a evoluat între maximul de 1.295,75 $ (din 22 ianuarie) şi un minim de 1.049,40 $ (pe 17 decembrie) – ambele cotaţii fiind situate mult sub cele din 2014. Din această cauză, metalul galben a înregistrat o nouă ieftinire în termeni de medii anuale: 1.160,06 $/u.f., de la 1.266,40 $/u.f. în 2014.
În România, preţul de referinţă al gramului de aur[3] a încheiat atât luna decemb
rie cât şi anul 2015 în scădere: pe 31 decembrie, Banca Naţională a României anunţa un preţ de referinţă de 141,67 lei pentru gramul de aur pur, cu 2% mai mic decât la începutul lunii (144,53 lei) şi cu 11% sub nivelul din prima zi a anului (144,43 lei). Cu toate acestea, din cauza faptului că atât maximul anual (166,18 lei în 23 ianuarie) cât şi minimul (139,63 lei în 31 iulie) s‑au situat peste valorile din 2014 (cu 15%, respectiv cu 7%), gramul de aur s‑a scumpit cu 10%, în termeni de medii anuale (de la 136,19 lei, la 149,36 lei în 2015).
Argintul a încheiat luna ultima lună din 2015 pe trendul aurului, ieftinindu‑se de la 14,08 $/u.f., pe 1 decembrie, la 13,82 $/u.f., pe 31 decembrie, această cotaţie situându‑se şi cu 12% sub cea din prima zi de tranzacţionare din 2015 (15,71 $/u.f., pe 2 ianuarie). Mai mult, ca urmare a nivelului extrem de scăzut (‑17%, comparativ cu cel din 2014) la care s‑a situat maximul anual (18,23 $/u.f., pe 23 ianuarie) şi a unui preţ minim (13,71 $/u.f., pe 7 noiembrie) cu 10% mai scăzut decât în anul anterior, metalul a înregistrat şi o puternică ieftinire în termeni de medii anuale (-17%), valoarea unciei fine de argint[4] scăzând de la 19,08 $, în 2014, la 15,68 $.
Platina, în ciuda uşoarei tendinţe de redresare din decembrie (lună pe care a încheiat‑o cu 3% peste nivelul la care o începea), a încheiat anul 2015 la 868 $/u.f. – în scădere accentuată (-27%) faţă de 2 ianuarie, când cota la 1.193 $/u.f.. Pe parcursul anului trendul a fost puternic descendent pe piaţa din Londra1, cotaţiile evoluând în intervalul dintre 1.2850 $/u.f. (pe 21 ianuarie) şi 827 $/u.f. (pe 27 noiembrie). Ambele valori fiind cu mult mai mici decât cele din 2014 (cu 30% maximul şi 15% minimul), preţul unciei fine de platină a scăzut cu 24% în termeni de medii anuale, de la 1.217,32 $în 2014, la 1.052,91 $.
Paladiul, la rândul său, a încheiat ultima lună din 2015 în uşoară creştere, dar anul pe trend puternic descendent, cotând la 555 $/u.f., în ultima zi de tranzacţionare (cu 1% peste nivelul de 547 $/u.f.din pe 1 decembrie şi cu 4% sub cel de 791 $/u.f. din 2 ianuarie). Pe parcursul anului cotaţiile au evoluat între maximul de 831 $/u.f. din 3 martie (situat cu 25% sub cel din 2014) şi minimul de 524 $/u.f. din 26 august) şi valoarea unciei fine de paladiu a scăzut cu 14%, în termeni de medii anuale, de la 805,74 $, în 2014, până la 691,63 $ în 2015.
***
Panica creată în rândul investitorilor din întreaga lume de problemele majore cu care s‑au confruntat bursele din China în prima săptămână din ianuarie au ajutat metalele preţioase să înceapă în creştere anul 2016. Cu toate acestea, pe pieţele din Londra, doar aurul şi argintul au reuşit să se scumpească în termeni de medii săptămânale, platina şi paladiul reîncepând rapid să coteze pe trend descendent.
- Aurul a început anul 2016 la 1.082,25 $/u.f. şi, susţinut de brusca redresare a interesului investitorilor pentru plasamentele cu grad scăzut de risc, a continuat să se scumpească până când uncia fină a reuşit să revină (pentru prima dată în ultimele două luni) peste pragul de 1.100 $. În acest context, la închiderea fixingului londonez din 8 ianuarie uncia fină[5] valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.101,35 $, comparativ cu 1.060,00 $ în 31 decembrie), iar preţul de referinţă al unciei fine a crescut cu 2,51% în termeni de valori medii săptămânale, la 1.091,77 $.
În România, evoluţia monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a atenuat impactul fluctuaţiei cotaţiilor aurului pe piaţa din Londra de aşa manieră încât pe 8 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu aproape 4% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (147,04 lei/gram, comparativ cu 141,67 lei/gram în 31 decembrie), iar preţul de referinţă al gramului de aur a crescut cu 2,74% faţă de săptămâna anterioară, la 145,89 lei.
- Argintul, în lipsa unor stimuli semnificativi pentru o creştere accentuată a cererii de fabricaţie, a cotat sub directa influenţă a interesului investitorilor pentru plasamente şi/sau speculaţii. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 8 ianuarie metalul valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (14,04 $/u.f., comparativ cu 13,82 $/u.f. în 31 decembrie), iar în preţul de referinţă al unciei fine a crescut cu 1,16% în raport cu săptămâna anterioară, la 14,02 $.
- Platina, în schimb, deşi a început anul printr‑o scumpire semnificativă (+3%, la 893 $/u.f.), nu a reuşit să se menţină pe trendul aurului şi uncia fină s‑a ieftinit cu 19 $ până vineri. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 8 ianuarie metalul valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (874 $/u.f., comparativ cu 868 $/u.f. în 31 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al unciei fine a scăzut uşor, cu 0,22%, la 879,60 $.
- Paladiul, la rândul său, s‑a ieftinit pe parcursul intervalului analizat, dar, în cazul său, scăderea a fost atât de abruptă încât joi cota la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani şi jumătate (486 $/u.f.). Prin urmare, în ciuda puternicei redresări (+4% într‑o singură zi) care a urmat după această ieftinire neaşteptată, la închiderea fixingului londonez din 8 ianuarie paladiul valora cu 9% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (505 $/u.f., comparativ cu 555 $/u.f. în 31 decembrie), preţul de referinţă al unciei fine a scăzut cu 6,42% în termeni de medii săptămânale, la 520,80 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în prima săptămână din 2016, atât față de monedele țărilor dezvoltate, dar și în raport cu monedele din statele emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de intensificarea percepției de risc pe piețele internaționale de acțiuni, în contextul dinamicii nefavorabile a industriei prelucrătoare în China și a intervențiilor disperate (generatoare de panică) ale autorităților de la Beijing pentru stabilizarea bursei.
De asemenea, evoluțiile din plan macroeconomic, cele din piețele de titluri de stat, materii prime (scăderea cotațiilor internaționale la țiței spre minimele din ultimii 12 ani) și intensificarea tensiunilor geo-politice globale (semnale de conflict între Arabia Saudită și Iran, testele nucleare efectuate de Coreea de Nord) au contribuit la redirecționări ale fluxurilor de capital către moneda americană (creșterea cererii internaționale de dolari).
Din perspectivă macroeconomică se evidențiază dinamica pieței americane a forței de muncă în luna decembrie, care confirmă faptul că prima economie a lumii prezintă o creștere economică solidă, dar și faptul că FED nu s-a grăbit cu demararea unui nou ciclu monetar (în ultima lună din 2015 banca centrală a majorat rata de dobândă de politică monetară de la 0%-0,25% la 0,25%-0,50%): numărul de locuri de muncă noi a accelerat la 292 mii (de la 252 mii în noiembrie), iar rata șomajului a stagnat la 5%.
De asemenea, evoluții macroeconomice pozitive s-au consemnat și în Zona Euro, notându-se dinamica industriei prelucrătoare, consolidarea din sectorul de servicii, cu implicații favorabile pentru piața forței de muncă (rata șomajului s-a redus de la 10,6% în noiembrie la 10,5% în decembrie, nivelul minim din 2011). Cu toate acestea, dinamica anuală a prețurilor de consum a stagnat la 0,2% în decembrie, factor care a împiedicat o apreciere a monedei unice europene (dat fiind că a contribuit la creșterea probabilității continuării politicii monetare expansioniste a BCE pe termen scurt).
Nu în ultimul rând, în China industria prelucrătoare a scăzut pentru a 10-a lună la rând în decembrie (conform indicatorului PMI), ceea ce a declanșat un val de corecție pe bursă, exacerbat de modul de intervenție al autorităților de la Beijing pentru stabilizarea pieței de acțiuni. Totodată, rezervele internaționale ale Chinei au continuat să scadă în decembrie, cu 108 miliarde dolari față de noiembrie, la 3,33 trilioane dolari.
Pe piețele de titluri de stat s-au consemnat scăderi generalizate ale ratelor de dobândă pe scadența 10 ani, pe fondul reorientării fluxurilor internaționale de capital dinspre acțiuni spre obligațiuni, în contextul majorării percepției de risc: în SUA cu 4,7%, la 2,163%; în Germania cu 18,6%, la 0,517%.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1% în raport cu moneda unică europeană săptă
mâna trecută.
De asemenea, moneda americană a crescut și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1%), coroana suedeză (cu 1,8%).
Totodată, cursul mediu al dolarului SUA s-a apreciat și față de franc-ul elvețian (cu 1,2%), dolarul canadian (cu 1,3%), lira sterlină (cu 1,4%), dar mai ales în raport cu monedele statelor exportatoare de țiței și alte materii prime (pe fondul declinului cotațiilor internaționale la aceste mărfuri): coroana norvegiană (cu 1,8%), dolarul australian (cu 2,9%).
Pe de altă parte, moneda americană a scăzut, în medie, cu 1,6% față de yenul japonez în prima săptămână a anului, intensificarea percepției de risc pe piețele internaționale determinând vânzarea activelor riscante finanțate în moneda niponă. Din perspectiva analizei tehnice, cursul USD/JPY se situează în zona minimelor formațiunii cap și umeri („head and shoulders”), o străpungere a acesteia în jos putând să determine continuarea aprecierii yen-ului.
În ceea ce privește monedele țărilor emergente se evidențiază aprecierea dolarului față de valutele din țările Americii de Sud (date fiind provocările cu care se confruntă aceste economii, mai dificil de rezolvat în contextul debutului unui nou ciclu monetar în SUA, principalul partener economic): peso mexican (cu 2,3%), real-ul brazilian (cu 2,8%) și peso argentinian (cu 4,7%) (deprecierea mai puternică a monedei din Argentina venind în contextul în care țara a trecut la un regim de curs de schimb flotant la jumătatea lunii decembrie).
În raport cu leul românesc dolarul american a crescut cu 1% săptămâna trecută, în apropiere de maximele istorice, pe fondul evoluțiilor cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,3%) și EUR/USD (depreciere cu 1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au înregistrat evoluții nefavorabile în prima săptămână a anului, determinate, în principal, de știrile din plan macroeconomic, de scăderile cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime (spre minimele de mai bine de un deceniu) și de intensificarea riscurilor geo-politice mondiale (tensiunile dintre Arabia Saudită și Iran și testele nucleare efectuate de Coreea de Nord).
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite se evidențiază dinamica favorabilă a pieței forței de muncă în luna decembrie 2015 (292 mii noi locuri de muncă create, ritm în accelerare de la 252 mii în noiembrie, rata șomajului consolidându-se la 5%). Pe de altă parte, ritmul industriei prelucrătoare a scăzut în decembrie, lună în care dinamica serviciilor a decelerat, conform indicatorilor comunicați de Institute for Supply Management (ISM).
În Zona Euro s-au înregistrat evoluții macroeconomice pozitive în prima săptămână din 2016, evidențiindu-se accelerarea industriei prelucrătoare și consolidarea ritmului de evoluție a serviciilor în luna decembrie (conform indicatorilor PMI, care s-au situat în jurul maximelor din 2011), precum și continuarea tendinței de ameliorare din piața forței de muncă în noiembrie (rata șomajului a scăzut de la 10,6% în octombrie la 10,5% în noiembrie, nivelul minim din 2011). Pe de altă parte, dinamica anuală a prețurilor de consum a stagnat la 0,2% în decembrie, conform estimării Eurostat.
Nu în ultimul rând, în China industria prelucrătoare a continuat să scadă în decembrie (pentru a zecea lună la rând), conform indicatorului PMI (în atenuare la 48,2 puncte, de la 48,6 puncte în noiembrie), tendință similară fiind consemnată și pentru rezervele valutare internaționale (declin cu 108 miliarde dolari, la 3,33 trilioane dolari). Aceste evoluții coroborate cu ezitările autorităților de la Beijing în ceea ce privește intervențiile pentru stabilizarea pieței de acțiuni au contribuit la declanșarea unei “unde” de corecții pe bursele lumii (indicele Shanghai Compozit a scăzut cu aproximativ 10% în cursul săptămânii).
În ceea ce privește știrile companiilor se notează intenția guvernului Arabiei Saudite privind posibilitatea listării companiei Saudi Aramco.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au consemnat scăderi generalizate, pe fondul reorientării fluxurilor de capital (dinspre acțiuni spre obligațiuni suverane). Pe scadența 10 ani, ratele de dobândă la obligațiuni de stat au scăzut cu 4,7% la 2,163% în Statele Unite, respectiv cu 18,6%, la 0,517% în Germania.
Pe burse indicele MSCI calculat de Morg
an Stanley pentru piața globală de acțiuni a închis săptămâna în scădere cu 6,2%, la 374,8 puncte (în 2015 indicele s-a redus cu 4,3%). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a pierdut 6,1%, la 1 561,5 puncte (după ce în 2015 s-a diminuat cu 2,7%), iar indicele MSCI pentru piețele emergente a consemnat un declin de 6,8%, la 740,1 puncte (după scăderea cu 17% din 2015).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 6,2% (la 16 346,5 puncte), în timp ce S&P 500 a pierdut 6% (la 1 922 puncte) în săptămâna 4-8 ianuarie 2016.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat prima săptămână din 2016 la 341,4 puncte (în diminuare cu 6,7%).
Corecție puternică s-a înregistrat săptămâna trecută și la nivelul indicelui MSCI Asia Pacific (6%, la 124,1 puncte).
În România, bursa a scăzut, evoluție în ton cu cele din piețele internaționale, dar ritmul de declin a fost de doar 4,2% pentru indicele BET (care a încheiat săptămâna la 6 708,5 puncte).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţionalăMedia săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[4] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMAMedia săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
[5] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
