I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului în contractele futures pe pieţele internaţionale la termen au avut o evoluţie contradictorie în intervalul 1-7 februarie 2016, în sensul că WTI (SUA) a continuat să scadă, cu 2,82% în săptămâna analizată, la un nivel mediu de 31,28 $/baril, la bursa Nymex din New York, în timp ce Brentul (Marea Britanie) a marcat o creştere de aproape 4%, la un nivel de 34,10 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare în martie 2016.
Preţurile WTI şi Brent au fluctuat pe tot parcursul săptămânii, în funcţie de evoluţia negocierilor privitoare la convocarea unei potenţiale reuniuni OPEC, în februarie, pentru adoptarea de măsuri de stopare a declinului acestora. Practic, reacţia preţurilor a reflectat interacţiunea a doi factori cu efect antagonic şi anume, pe de-o parte, „frenezia” speculaţiilor cu privire la o posibilă înţelegere între producătorii de ţiţei privind reducerea producţiei, iar pe de alta, persistenţa temerilor referitoare la suprasaturarea cu ţiţei a pieţei, în condiţiile în care, în SUA, stocurile de ţiţei au crescut cu 8 mil barili, atingând un nou nivel record, săptămâna trecută, de peste o jumătate de miliard de barili, pe fondul preocupărilor legate de încetinirea ritmului de creştere a economiei mondiale.
Creşterea stocurilor de ţiţei în Statele Unite ale Americii, unul din factorii care a stat la baza scăderii preţului WTI, generează o reală îngrijorare, în contextul persistenţei supraofertei, deoarece ne apropiem de perioada de primăvară când, în mod uzual, cererea se diminuează. James Williams, economist-şef în sectorul energiei la „WTRG Economics” (SUA), consideră că ”factorii fundamentali rămân în continuare într-un dezechilibru relativ accentuat, deoarece producţia de ţiţei a SUA nu a scăzut în ritmul scontat, iar piaţa caută să se ajusteze pentru a reflecta aceasta realitate”.
Un alt factor de influenţă l-a constituit declaraţia unui oficial de „top” din cadrul Sistemului Federal de Rezerve (Fed) din New York, potrivit căreia recentele turbulenţe de pe pieţele financiare internaționale, ar putea modifica data deciziei de majorare a dobânzilor de politică monetară în SUA, aşteptată spre sfârşitul acestui an. Acest fapt a dus la o depreciere bruscă, timp de două zile, a dolarului american, ceea ce a contribuit la creşterea temporară a preţurilor ţiţeiului, cu precădere ale Brent-ului.
Există temeri tot mai mari potrivit cărora prăbuşirea preţului petrolului ar putea avea efecte negative asupra economiei mondiale. În mod normal, energia ieftină trebuie să conducă la creşterea consumului, dar scăderea preţurilor materiilor prime a fost atât de accentuată, încât a provocat mari probleme de solvabilitate unor producători de ţiţei, inclusiv unora dintre cei mai mari producători şi exportatori. Venezuela se află în fruntea listei. Cu datorii de miliarde de dolari în acest an dar şi cu o scădere rapidă a capacităţii de a face față crizei, intrarea acesteia în incapacitate de plată nu poate fi prea departe.
„Citigroup”, care conform „Forbes Global 2000”, este cea mai mare şi mai profitabilă companie de servicii financiare din lume, s-a alăturat celor interesaţi de “starea de sănătate” a economiei mondiale, citând interacţiunea a 4 factori – un dolar SUA puternic, preţurile mici ale materiilor prime, comerţul internațional slab şi creşterea economică lentă de pe pieţele emergente – drept cauza principală a fragilităţii bruşte a economiei mondiale şi sursă potenţială de alimentare a unei recesiuni globale. Analiştii de la Citigroup au avertizat că „un alt an de variaţii extreme ale cursului dolarului SUA (în sensul creşterii) şi ale preţurilor ţiţeiului şi ale altor materii prime, în sensul scăderii, vor continua să accentueze această spirală economică negativă şi să facă foarte dificil pentru factorii de decizie de pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare să lupte împotriva forțelor dezinflaţioniste. „Profiturile corporaţiilor şi pieţele de capital s-ar confrunta, de asemenea, cu riscuri mai mari de scădere, fapt care ar genera un scenariu apocaliptic, definit ca un posibil Armagedon al ţiţeiului; recesiunea globală, aşa cum o defineşte Citigroup, nu s-ar putea insinua decât în acţiunile de pe pieţele de capital, în timp ce posesorii de lichidităţi vor avea de câştigat”.
Nu numai statele OPEC şi non-OPEC exportatoare de ţiţei se confruntă cu scăderi masive ale încasărilor petroliere, ci şi marile companii petroliere occidentale.
„ConocoPhillips” este prima companie majoră din SUA care a anunţat , recent, reducerea dividendelor cu 65%, în timp ce gigantul petrolier italian “ENI” a fost singura companie mare care a făcut acest lucru în urmă cu aproape un an. „Majorii” petrolieri caută să-şi acopere cheltuielile şi, de asemenea, să asigure, chiar parţial, plata dividendelor către acţionari, contractând noi împrumuturi. Dar „Standard & Poor’s” a retrogradat, în această săptămână, o listă lungă de companii petroliere, din perspectiva riscului de creditare, listă care include companiile: „Chevron”, „Shell” şi, posibil, „BP” şi „ExxonMobil”.
O trecere în revistă a rezultatelor financiare, din anul 2015, ale unor companii petroliere majore indică următoarele :
-BP a pierdut 6,5 miliarde $, acesta fiind unul dintre cei mai slabi ani ai companiei;
-ConocoPhillips a postat o pierdere de 4,4 miliarde $;
-ExxonMobil a înregistrat o înjumătăţire a profiturilor, la 16,2 miliarde $.
-Royal Dutch Shell a înregistrat un profit de 3,8 miliarde $, în scădere cu 80% faţă de 2014.
-Chevron a raportat o pierdere de 588 de milioane $, prima din 2002.
În cursul săptămânii viitoare, când va fi făcut cunoscut proiectul de buget pe anul 2017, Barack Obama, preşedintele SUA, va propune aplicarea unei taxe de 10 $/baril asupra companiilor petroliere. Măsura are ca scop colectarea de fonduri (circa 30 de miliarde $ pe an), care vor fi folosite pentru a finanţa parţial investițiile în „energie curată” şi în alte tehnologii şi inițiative de sporire a eficienţei energetice. Propunerea are, însă, puține şanse de a deveni lege, cu un Congres controlat de republicani.
Bloomberg a indicat că, în anul 2016, este posibil ca producția de ţiţei a Chinei să scadă cu 3-5%. China este al doilea mare consumator de ţiţei din lume, dar este, de asemenea, un producător important – al cincilea pe plan mondial. Producţia sa de ţiţei a înregistrat un record de 4,3 milioane de barili pe zi în 2015, dar preţurile scăzute ar putea conduce la o scădere în 2016, prima de acest gen din ultimii şapte ani. Pragul de rentabilitate pentru principalul producător din China, CNOOC, este de aproximativ 41 $/baril. Compania a anunțat că va reduce cheltuielile şi producția începând din acest an.
„Morgan Stanley” a avertizat că o reechilibrare a pieţei petrolului este improbabil să survină mai devreme de jumătatea anului 2017. Întrucât piețele încearcă să se echilibreze, aceasta va duce probabil la o volatilitate sporită a preţurilor. Analistul şef al băncii, a apreciat că Brentul, ţiţeiul de referinţă în comerţul internaţional, va continua să scadă, în acest an, urmând să înregistreze o valoare medie de 29 $/baril în trimestrul IV 2016, ceea ce ar însemna un declin suplimentar cu încă 17% faţă de nivelul mediu actual, de 35 $/baril.
Cererea sub aşteptări, oferta excedentară, majorarea stocurilor și creşterea gradului de acoperire a riscurilor prin stimulente/instrumente financiare (hedging) întârzie reechilibrarea pieţei ţiţeiului şi poate încetini procesul de redresare a preţurilor .”Vom continua să credem că preţul petrolului după anul 2017 trebuie să fie mai mare pentru a echilibra piaţa. În multe cazuri, ritmul de recuperare/redresare contează la fel de mult ca şi preţul final”, consideră specialiştii de la „Morgan Stanley”.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare martie, a continuat să înregistreze o scădere relativ accentuată, de 8,16%,la o medie de 72,37 $/1000 m.c, deoarece temperaturile au fost semnificativ mai ridicate în cea mai mare parte a ţării, iar consumul rezidenţial şi comercial de gaze naturale a scăzut în cele mai multe locaţii din ţară. Evoluţia menţionată pare să confirme predicţia din acest an, a „Punxsutawney Phil” (o tradiţie americană veche de peste 175 de ani). Cârtiţa Phil a vestit în acest an venirea timpurie a primăverii.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
Cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, în perioada 1–7 februarie 2016, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,01% comparativ cu intervalul precedent, la 174,16 $/tonă. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost descendentă în ultimele trei zile ale intervalului, de la o valoare maximă de 176,37 $/tonă, pe 3 februarie, la una minimă de 171,50 $/tonă, vineri, 5 februarie a.c., la închiderea bursei.
Ieftinirea grâului american a reflectat scăderea cererii pentru grâul livrat pe pieţele externe de Statele Unite, al treilea mare exportator mondial, după Uniunea Europeană și Rusia. Astfel, potrivit Serviciului Agricol Extern din cadrul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture-Foreign Agricultural Service – USDA FAS), în săptămâna 22 – 28 ianuarie 2016, exporturile SUA au fost de 230,3 mii tone, în scădere cu 26% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru grâul american au fost: Coreea de Sud (53,4 mii tone), Filipine (36,6 mii tone), Japonia (33 mii tone), Republica Dominicană (27,6 mii tone), Mexic (24,5 mii tone) şi Honduras (19,6 mii tone).
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o creștere minoră, de 0,18% comparativ cu perioada anterioară, la 145,58 $/tonă. Trendul a fost descendent, chiar dacă cotațiile s-au situat la valori superioare celor din săptămâna precedentă. Astfel, cotaţiile zilnice au scăzut de la o valoare maximă a intervalului de 146,65 $/tonă (pe 2 februarie), la cea minimă de 143,99 $/tonă (vineri, 5 februarie).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 1 -7 februarie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a scăzut nesemnificativ cu 0,10% faţă de săptămâna precedentă, la 322,29 $/tonă, preţurile zilnice oscilând între 318,75 $/tonă şi 325,63 $/tonă. Cotaţia uleiului de soia a fost de 683,59 $/tonă, cu 0,9% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare (677,46 $/tonă); nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 671,20 $/tonă, iar cel maxim de 680,90 $/tonă.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 1 – 7 februarie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a scăzut cu 3,72% față de săptămâna anterioară, la 398,48 $/tonă. Principalii factori care au contribuit la diminuarea cotațiilor din această săptămână au fost: achizițiile scăzute din partea investitorilor, având în vedere existența unei cantități mari de zahăr rafinat pe piață, și anunțul procesatorilor din Orientul Mijlociu privind reducerea producției de zahăr rafinat în sezonul actual, pe fondul cererii în declin.
Trendul săptămânii analizate a fost descendent, cu excepția ultimei zile de tranzacționare, în care prețurile au crescut ușor față de ziua anterioară. Maximul de preț din intervalul analizat a fost 402,80 $/tonă, iar minimul 392,10 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 01-07 februarie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.685,25 $/tonă, cu 3,76% în creștere față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.413,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 4,20% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
La ambele sortimente de cafea, creșterea cotațiilor s-a datorat sporirii cererii din partea principalilor importatori.
Cacao
AUTOR: Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.912,57 $/tonă în perioada 01-07 februarie 2016, cu doar 0,57% în creștere comparativ cu intervalul 25-31 ianuarie a.c.
Media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.800,40 $/tonă, cu numai 0,27% în creștere față de intervalul precedent.
Cvasi-stagnarea cotațiilor la ambele sortimente de cacao s-a datorat absenței unor factori deosebiți de influență.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 1 – 7 februarie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi minore comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a micșorat cu 0,13%, la 1.505,13 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.350,47 $/tonă, stagnând față de cotația săptămânii precedente, în condițiile unei cereri nestimulative.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela STOIAN
Cotația medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-a menținut la peste 1.500 $/tonă, pentru a doua sătămână consecutiv în acest an, înregistrând o creștere săptămânală de 1,28% față de media anterioară, la 1.524,30 $/tonă. Tendința ușor ascendentă, ca urmare a creșterii cererii pentru metalul alb în ofertele de finanțare și ca răspuns la restrângerile de capacități efectuate în ultima perioadă la nivel mondial, ar putea fi întreruptă de o revenire la trendul descendent, instalat la finele anului 2014, având în vedere că nivelul ridicat al stocurilor de metal, inclusiv cantitățile masive de aluminiu stocate în China, contribuie la accentuarea dezechilibrului dintre cele două elemente fundamentale ale pieței.
Creșterea cererii pentru aluminiu, achiziționat la prețuri avantajoase, s-a reflectat în diminuarea nivelului stocurilor de metal la bursa londoneză, la 2.773.975 tone la 5 februarie a.c. și a mediei sîăptămânale a acestora cu 1,01% față de media săptămânală anterioară, la 2.784.855 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o nouă majorare, respectiv de 2,28%, la 4.614,40 $/tonă. Această creştere s-a datorat atât unor factori specifici, cât şi deprecierii dolarului în raport cu alte valute, inclusiv faţă de moneda euro.
Conform analiștilor, perspectivele pentru creșterea cererii din China sunt incerte (în condiţiile în care piețele vor fi închise, urmând vacanța și sărbătorirea Anului Nou Chinezesc), datele recente indicând menţinerea unei cereri destul de slabe.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra s-au diminuat cu 2,08% față de săptămâna precedentă, la o medie de 235.035 tone.
Plumb
AUTOR: Florela STOIAN
Cotațiile plumbului au oscilat între minimul de 1.716 $/tonă la 1 februarie și maximul de 1.818 $/tonă la 4 februarie, cel mai înalt nivel înregistrat în acest an, conducând la o majorare semnificativă a cotației medii săptămânale, de 6,77% față de media săptămânală anterioară, la 1.773,30 $/tonă. Tendința de creștere a cotațiilor se datorează restrângerii ofertei de metal secundar și creșterii cererii, care a condus la diminuarea stocurilor de metal la LME, factori care ar putea sprijini consolidarea cotațiilor plumbului la peste 1.800 $/tonă.
Piața mondială a plumbului rămâne în continuare cea mai echilibrată comparativ cu celelalte pieţe de metale neferoase, cu un excedent de doar 33.000 tone în primele 11 luni ale anului 2015, perioadă în care diminuarea cu 7,6% a ofertei mondiale de plumb rafinat se datorează în cea mai mare parte reducerii producției de metal din China. Stocurile de plumb de la LME au înregistrat o scădere constantă, care atestă majorarea cererii pentru metal în sectorul fabricaţiei de baterii auto, în sezonul rece. Media stocurilor s-a diminuat cu 1,48% față de media săptămânală anterioară, la 186.125 tone.
Zinc
AUTOR: Florela STOIAN
În intervalul analizat, cotația medie a zincului la LME a înregistrat cea mai mare creștere dintre toate metalele neferoase, de 6,87% față de media săptămânală anterioară, la 1.679,60 $/tonă. Creșterea cotațiilor zilnice, care au depăşit pragul de 1.700 $/tonă în ultima parte a intervalului, a fost susținută de restrângerea ofertei miniere după închiderea programată a marilor mine de zinc, dar și de creșterea cererii, stimulată de sporirea achizițiilor de metal pe fondul nivelurilor de preț atractive, ca efect al persistenței excedentului de 176.000 tone, în primele 11 luni ale anului 2015 (potrivit statisticilor Institutului Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul – International Lead and Zinc Study Group-ILZSG).
Intensificarea tranzacțiilor cu metal la bursa londoneză a avut ca urmare scăderea nivelului stocurilor, la 463.975 tone la 5 februarie, și a mediei săptămânale a acestora cu 2,02% față de media săptămânală anterioară, la 467.950 tone.
Nichel
AUTOR: Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 01-07 februarie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.476 $/tonă, cu 1,14% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 446.676 tone înregistrate pe 01 februarie 2016 la 440.082 tone în data de 07 februarie, a.c. (-6.594 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere de 6,26% în săptămâna analizată, comparativ cu intervalul precedent, la 15.009 $/tonă. Preţurile cositorului au oscilat, pe parcursul săptămânii, între o valoare maximă de 15.225 $/tonă (5 feb. a.c.) şi una minimă de 14.845 $/tonă (3 feb. a.c.).
Stocurile la LME au ajuns, pe 5 februarie 2016, la numai 4.620 tone, cel mai scăzut nivel din ultimile 10 săptămâni. Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 9,12% comparativ cu perioada anterioară, la 5.219 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana GHIŢAC
Temerile declanşate de evoluţia slabă a indicatorilor macroeconomici din Zona Euro, din China şi alte economii emergente, introducerea ratei de dobândă negativă şi în Japonia, precum şi ştirea că FED ar putea fi forţată să încetinească creşterea dobânzii de referinţă au provocat o creştere atât de accentuată a interesului pentru aur încât a stimulat puternic şi cererea pentru celelalte metale preţioase. Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a „împins” cotaţiile aurului, argintului şi platinei până la niveluri maxime multilunare şi a readus uncia fină[2] de paladiu peste pragul de 500 $. În aceste condiţii:
- Aurul a început săptămâna în creştere, la 1.126,50 $/u.f. şi, susţinut de sporirea interesului investitorilor, dezamăgiţi de deprecierea dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA, s‑a scumpit cu aproape 45 $/u.f. în primele patru zile din intervalul analizat. Depăşirea, pentru prima dată în ultimele trei luni, a pragului de 1.150 $/u.f., a stimulat însă de aşa manieră vânzările speculative încât vineri preţul scădea cu 6 $/u.f., într‑o singură zi. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 5 februarie metalul valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.150,35 $/u.f., comparativ cu 1.111,80 $/u.f. în 29 ianuarie), iar preţul mediu[3] al unciei fine de aur a crescut cu doar 2,36% în raport cu săptămâna anterioară, la 138,74 $.
În România, aprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a anulat impactul scumpirii unciei fine pe piaţa londoneză, aşa încât pe 5 februarie Banca Naţională a României anunţa un curs cu numai 1% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (149,89 lei/gram, de la 148,64 lei/gram în 29 ianuarie). În aceste condiţii, preţul mediu al gramului de aur[4] a înregistrat o oarecare stagnare în raport cu săptămâna anterioară, crescând cu doar 0,30%, la 149,76 lei.
- Argintul, beneficiind de faptul că este cel mai ieftin metal preţios, s‑a scumpit mult mai alert decât aurul şi la închiderea fixingului londonez din 5 februarie valora cu aproape 6% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 14,91 $/u.f. (cel mai ridicat nivel din ultimele două luni), comparativ cu 14,08 $/u.f. în 29 ianuarie. Prin urmare, preţul mediu al unciei fine de argint[5] a crescut cu 2,92% în raport cu săptămâna anterioară, la 14,53 $.
- Platina, în schimb, a început intervalul analizat printr‑o creştere mult mai modestă, de doar 1 $/u.f. şi, mai mult, s‑a ieftinit cu 6 $/u.f. în următoarele două zile. De joi, însă, evoluţia susţinut ascendentă a cotaţiei aurului a stimulat extrem de puternic şi interesul pentru acest metal preţios, care s‑a scumpit cu 38 $/u.f. în doar două zile. În aceste condiţii, platina a încheiat intervalul analizat la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, la închiderea fixingului londonez din 5 februarie metalul valorând cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (899 $/u.f., comparativ cu 866 $/u.f. în 29 ianuarie). Totuşi, din cauza faptului că minimul s‑a situat sub cel din intervalul anterior, preţul mediu[3] al unciei fine de platină a crescut cu doar 0,76% în raport cu săptămâna anterioară, la 877,40 $.
- Paladiul a cotat de aceeaşi manieră ca şi platina, pe parcursul intervalului analizat, pe care l‑a încheiat la cel mai ridicat nivel din ultima lună. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 5 februarie uncia fină de paladiul valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (509 $, comparativ cu 501 $ în 29 ianuarie), iar preţul mediu săptămânal[3] a crescut tot subunitar (+ 0,80%), la 501,60 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate, atât față de monedele din țările emergente, dar și în raport cu valutele din statele emergente și în dezvoltare în prima săptămână din februarie.
Dinamica cursului mediu al dolarului american a fost influențată de evoluțiile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii: Statele Unite, Zona Euro, China, Japonia. Concret, semnalele de înrăutățire a unor indicatori macroeconomici din prima economie a lumii au contribuit la creșterea probabilității ca FED (banca centrală din Statele Unite) să amâne următoarele decizii din cadrul ciclului monetar inițiat la finalului anului trecut (practic a scăzut probabilitatea ca banca centrală să majoreze din nou rata de dobândă la ședința din martie anul curent). Acest aspect a fost semnalat chiar în cadrul primei ședințe de politică monetară din 2016 (care a avut loc în ultima săptămână din luna ianuarie), precum și de declarațiile recente ale unor oficiali FED.
Totodată, evoluțiile din piețele internaționale de acțiuni, titluri de stat și materii prime s-au resimțit la nivelul piețelor valutare pe parcursul săptămânii trecute.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor comunicați recent. La capitolul pozitiv se evidențiază continuarea tendinței de creștere a veniturilor cu un ritm mai puternic decât cheltuielile și în luna decembrie (dinamici an/an de 3,1% bs. 2,6%). De asemenea, comenzile noi în industrie au crescut în ianuarie, fapt ce a contribuit la inflexiunea indicatorului PMI (creștere cu 0,2 puncte față de decembrie, la 48,2 puncte). Cu toate acestea, ritmul de evoluție din sectorul de servicii a decelerat (indicatorul PMI a scăzut cu un ritm lunar de 2,3 puncte, la 53,5 puncte), iar productivitatea muncii s-a diminuat în trimestrul 4 al anului trecut (pe fondul decelerării ritmului creșterii economice și accelerării locurilor de muncă). Cel mai important indicator macroeconomic al săptămânii a fost dinamica locurilor de muncă noi generate în ianuarie (decelerare la 151 mii, de la 262 mii în decembrie), evoluție care confirmă pierderea de “turație” a economiei.
În Zona Euro, industria prelucrătoare, serviciile și comerțul au continuat să crească în perioada recentă, însă cu ritmuri în ușoară scădere, pe fondul resimțirii undei de turbulențe din piețele financiare internaționale, precum și a problemelor cu care se confruntă țările emergente: indicatorul PMI Compozit s-a redus cu un ritm lunar de 0,7 puncte, la 53,6 puncte în ianuarie. La polul opus se notează evoluția din piața forței de muncă, evoluție care exprimă impactul pozitiv al programelor de relaxare monetară implementate de Banca Centrală Europeană: numărul de șomeri a scăzut cu 8,2% an/an în decembrie, lună în care rata șomajului a atins minimul din toamna anului 2011 (10,4%).
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadența 10 ani au scăzut săptămâna trecută: în SUA cu 2,8% (la 1,87%), iar în Germania cu 10,8% (la 0,298%).
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,6% față de moneda unică europeană (atingând nivelul maxim din luna octombrie 2015) în prima săptămână din februarie.
Totodată, dolarul american a scăzut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 0,6%), coroana daneză (cu 1,5%).
De asemenea, moneda americană a consemnat deprecieri și în raport cu următoarele valute: yen-ul nipon (cu 0,5%), coroana norvegiană (cu 0,8%), dolarul australian (cu 1%), francul elvețian (cu 1,1%), dolarul canadian (cu 1,4%), lira sterlină (cu 1,4%) și dolarul neo-zeelandez (cu 1,7%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se observă deprecierea dolarului american față de ringgit-ul malaysian (cu 1,1%), dar și în raport cu real-ul brazilian (cu 3,1%), evoluții care pot fi interpretate sub forma unor corecții după aprecierile din ultimele săptămâni.
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat față de rial-ul iranian (cu 0,8%), precum și în raport cu peso argentinian (cu 1,7%).
În ceea ce privește leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 2,1% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,6%) și EUR/USD (apreciere cu 1,6%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Indicii bursieri internaționali au consemnat scăderi generalizate în prima săptămână din luna februarie, evoluție influențată de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de sezonul de raportări financiare trimestriale. De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime s-au resimțit pe burse săptămâna trecută.
Din perspectiva macroeconomică indicatorii au consemnat evoluții mixte în Statele Unite, scăderea industriei prelucrătoare, decelerarea sectorului de servicii, deteriorarea productivității muncii și temperarea dinamicii procesului de creare de noi locuri de muncă contribuind la scăderea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă la ședința din luna martie (de asemenea, a scăzut puternic probabilitatea ca banca centrală să mai majoreze rata de dobândă până la finalul anului). Acest aspect a fost semnalat și de declarațiile recente ale unor membrii ai Comitetului de Politică Monetară (spre exemplu, Stanley Fisher – vice președinte). Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că dinamica veniturilor populației continuă să fie superioară celei a cheltuielilor, fapt care a condus la creșterea ratei de economisire către maximul din 2012 în perioada recentă (cu alte cuvinte, există resurse pentru o evoluție favorabilă a consumului privat pe termen scurt).
În Zona Euro, evoluțiile recente ale indicatorilor macroeconomici exprimă o temperare a ritmului de relansare, pe fondul resimțirii volatilității din piețele financiare internaționale, precum și a problemelor din țările emergente (fapt care a condus la creșterea probabilității ca BCE să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la ședința din martie, aspect semnalat intens de oficialii băncii centrale în perioada recentă). Cu toate acestea, piața forței de muncă continuă să se amelioreze, numărul de șomeri scăzând pentru a 15-a lună la rând în decembrie, cu peste 8% an/an (rata șomajului s-a redus la 10,4% – nivelul minim din toamna anului 2011).
Nu în ultimul rând, în China, industria prelucrătoare a continuat să scadă în ianuarie (pentru a șasea lună la rând), indicatorul PMI atingând nivelul minim din ultimii trei ani.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadență 10 ani au scăzut săptămâna trecută: în Statele Unite cu 2,8% la 1,87% (declin cu 17,6% de la începutul anului); în Germania cu 10,8%, la 0,298% (diminuare cu 53,1% de la începutul anului).
Pe piețele de materii prime se observă declinul cotațiilor internaționale la țiței cu peste 8%, la 31,25 dolari pe baril (cotația West Texas Instruments).
În ceea ce privește sezonul de raportări financiare trimestriale până pe 4 februarie 59% din companiile incluse în indicele S&P 500 comunicaseră rezultatele, la aproximativ 71% din acestea consemnându-se evoluții pozitive. Tot din sfera companiilor, trebuie menționată și preluarea Syngenta de către compania chineză ChemCina pentru 47,9 miliarde dolari.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut săptămâna trecută cu 2,3%, la 366,6 puncte (declin cu 8,2% de la începutul anului). Se notează declinul indicelui MSCI pentru țările dezvoltate, cu 2,5%, la 1 523,9 puncte (scădere cu 8,4% în acest an). De asemenea, indicele MSCI pentru piețele emergente a pierdut 0,4%, la 739,6 puncte (declin cu 6,9% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a încheiat prima săptămână din februarie la 16 205 puncte, în scădere cu 1,6%. Totodată, indicele S&P 500 a scăzut cu 3,1%, la 1 880,1 puncte în perioada 1-5 februarie.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin cu 4,8%, la 325,9 puncte în prima săptămână din februarie.
Nu în ultimul rând, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,8%, la 120,4 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în România indicele BET a crescut cu 1,8%, la 6380,4 puncte în prima săptămână din februarie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de către LBMA
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
