I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Mediile săptămânale ale preţurilor ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex din New York şi ICE din Londra, în tranzacţiile cu scadenţă în noiembrie, au înregistrat creşteri mult mai modeste în raport cu intervalul precedent: preţul WTI (SUA) a crescut cu 2,23%, la 50,62 $/baril, iar cel al Brent-ului (Marea Britanie) cu numai 1,27%, la 52,27 $/baril.
Factorul care a contribuit la menţinerea trendului ascendent al preţurilor l-a constituit declaraţia preşedintelui rus, Vladimir Putin, care a dat asigurări privind sprijinul său pentru proiectul OPEC de reducere a producţiei. Putin a declarat luni, 10 octombrie, că Rusia „este gata să se alăture eforturilor comune pentru a limita producţia de ţiţei”, adăugând că intervenţia concertată OPEC-Rusia pentru a reduce oferta este „singura modalitate de a salva stabilitatea sectorului energetic.” Observaţiile sale au fost suficiente pentru a împinge preţurile ţițeiului până la cele mai ridicate cote din ultimul an. Rusia este cel mai mare producător de ţiţei din lume, cu o producţie de peste 11 milioane barili/zi.
Ulterior, preţurile au scăzut, contracarând parţial creşterea iniţială, pe baza următorilor factori: datele Energy Information Administration – sectorul de informare din cadrul Departamentului american al Energiei -, care au indicat o majorare semnificativă a stocurilor de ţiţei ale SUA, prima de acest gen din ultimele şase săptămâni; creşterea dolarului SUA la cel mai ridicat nivel săptămânal din ultimele şapte luni, faţă de un coş de valute; un raport al furnizorului de servicii petroliere Baker Hughes, din SUA, care indică o producţie de ţiţei în creştere a acestei ţări. Analiştii consideră că fluctuaţiile recente ale preţurilor ţiţeiului, pe fondul datelor contradictorii apărute în această săptămână, indică faptul că acestea sunt în căutarea unei direcţii mai clare de evoluţie viitoare.
Analiştii s-au arătat din nou sceptici, apreciind că declaraţia preşedintelui rus ar putea fi o încercare a unui producător de ţiţei de vârf de a împinge preţurile în sus, printr-o manevră psihologică de piaţă, care să fie urmată de măsuri nesemnificative asupra producţiei. Istoria recentă sugerează că încercările de manipulare a pieţelor petroliere este, într-adevăr, posibilă pe termen scurt. Ţiţeiurile WTI şi Brent se tranzacţionează acum la niveluri de peste 50 $/baril. „Cred că, în următoarele câteva săptămâni, vom vedea piaţa cum reacţionează la o serie de ştiri contradictorii” a declarat Andy Lipow, preşedintele „Lipow Oil Associates”. Opinia lui Lipow a fost împărtăşită şi de un alt analist, Mark Waggoner de la „Excel Futures”. „Încă mai avem supraofertă de ţiţei, iar preţurile ar trebui să fie mai mici”, a declarat acesta publicaţiei Wall Street Journal. „Toată lumea vrea preţuri mai mari, dar nimeni nu vrea să reducă producţia.”
În raportul său din octombrie privind piaţa petrolului, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) a afirmat că ritmul de creştere a cererii mondiale de ţiţei continuă să se diminueaze, cu o decelerare mai accentuată în curs de desfăşurare în China. Agenţia şi-a redus estimarea privind creşterea cererii de ţiţei în 2016, la 1,2 milioane de barili/zi, faţă de prognoza din septembrie, care indica o creştere de 1,3 mil.barili/zi, şi de cea din august, care anticipa o creştere de 1,4 mil.barili/zi.
În acelaşi timp, AIE a declarat că piaţa ţiţeiului rămâne suprasaturată, deoarece OPEC a reuşit să majoreze producţia la niveluri record. Situaţie care poate persista şi în prima jumătate a anului viitor. În cazul în care OPEC reuşeşte să atingă noua ţintă propusă în Alger, reechilibrarea pieţei ar putea veni mai repede.
AIE a afirmat, însă, că producţia OPEC, în creştere, ameninţă să contracareze reducerile de producție anunţate în Algeria luna trecută. Producţia de ţiţei a OPEC a crescut cu 160.000 barili/ zi în luna septembrie, la un nivel record de 33,64 mil.barili / zi. Creşterile din Irak, Libia, Iran au alimentat în principal majorarea producţiei OPEC, în timp ce statele din Golf au continuat să pompeze la niveluri ridicate.
Problema este că OPEC ar trebui să convină la o reducere cumulată de cel puţin 600.000 de barili/ zi, doar pentru a ajunge la limita superioară a intervalului propus în Alger (32,5 -33,0 mil.barili/zi). Acest lucru ar putea fi dificil de realizat şi ar necesita, probabil, ca Arabia Saudită să „ducă greul” acestui demers. „Goldman Sachs” a declarat – într-o notă către clienţii băncii de investiţii- că, în timp ce şansele unui acord în luna noiembrie au devenit „destul de posibile”, cuantumul reducerilor ar putea fi depăşit de creşterea producţiei unor ţări din cadrul OPEC. „Producţia mai mare din Libia, Nigeria şi Irak reduc şansele unui acord care să reechilibreze piaţa ţiţeiului în 2017.”
O informaţie de piaţă recentă menţionează faptul că unul dintre cele mai scumpe câmpuri petrolifere din istorie a început în cele din urmă să producă, după 16 ani de dezvoltare şi mai mult de 50 de miliarde $ cheltuiţi. Din zăcământul Kashagan din Kazahstan a fost efectuată prima livrare de ţiţei. Kashagan a suferit din cauza întârzierilor repetate, a avariilor echipamentelor şi a depăşirilor masive de costuri – proiectul având un cost de 38 de miliarde $ în 2008, care a crescut la 53 de miliarde $ în 2015. Cu toate acestea, proiectul este aşteptat să fie semnificativ, cu un potenţial de producţie de 370.000 barili/zi (18,5 mil.tone/an) până la sfârşitul anului viitor.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural, pe piaţa la termen Nymex, din New York, în contractele cu livrare în noiembrie, a crescut substanţial, cu 8,79%, la o medie săptămânală de 115,42 $/1000 m.c., cea mai ridicată din ultimul an. Creşterea i-a determinat pe analişti să se întrebe dacă nu cumva era gazului ieftin a luat sfârşit.
Factorii care au stat la baza evoluţiei menţionate au fost: scăderea cu 5% (din februarie 2016 şi până în prezent) a producţiei interne de gaze de şist; creşterea cererii de gaz pentru sectorul de încălzire ca urmare a unui front de aer rece, care a coborât spre SUA, de-a lungul frontierei cu Canada; majorarea cererii de gaz pentru sectorul de electricitate, ca urmare a intrării în funcţiune a mai multor termocentrale pe gaz.
În plus, recenta prognoză a Departamentului Energiei din SUA, privind “Perspectivele combustibililor pentru sezonul de iarnă” indică o creştere cu 10% a cererii de gaz pentru sectorul casnic, în perioada octombrie 2016-martie 2017, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent.
În segmentul pieţei contractelor pe termen lung de export-import de gaz, menţionăm că gigantul rus Gazprom se apropie de încheierea unui acord cu autorităţile de reglementare antitrust ale UE, cel mai probabil în următoarele câteva săptămâni. Acuzaţia lansată în urmă cu mai mulţi ani la adresa Gazprom, de abuz de poziţie dominantă şi încălcarea legilor concurenţei, ar putea forţa schimbări în modul în care funcţionează Gazprom. UE a acuzat Gazprom de preţuri inechitabile pentru anumite ţări din Europa de Est. Wall Street Journal informează că Gazprom ar putea evita să plătească miliarde de dolari sub formă de amenzi, dar se pare că va fi de acord să-şi schimbe practicile tarifare. Tranzacţia ar putea constitui un avantaj pentru Europa de Est.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
După aproape două luni în care cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au oscilat între 132 și 150 $/tonă, pe 14 octombrie acestea au atins maximul ultimelor 8 săptămâni, de 154,69 $/tonă. Media săptămânală a fost de 150,26 $/tonă, în creștere cu 2,93% comparativ cu cea înregistrată în perioada anterioară.
Trendul ascendent al cotațiilor a reflectat speculațiile bursiere generate de fondurile de investiții, care tranzacționează pe bursa agricolă americană, încurajate fiind de semnalele marilor importatori de grâu, care sunt de părere că livrările SUA sunt „cele mai ieftine din lume”.
Creșterea cotațiilor a avut loc în contextul în care Egiptul și Algeria – principalele țări importatoare de grâu – și-au lansat oferta de a achiziționa cantități semnificative de pe piața internațională, iar grâul românesc și cel rusesc este mai scump, față de cel american, la prețuri de 179,99 $/tonă și, respectiv, de 177,94 $/tonă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o creștere subunitară, de 0,42%, comparativ cu perioada anterioară, la 136,17 $/tonă. Trendul a fost ascendent, iar cotaţiile zilnice au sporit de la o valoare minimă a intervalului de 132,67 $/tonă, la cea maximă de 139,46 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 10 – 16 octombrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 350,75 $/tonă, cu 0,74% mai mică faţă de săptămâna precedentă. Preţurile zilnice la boabele de soia, pe parcursul săptămânii analizate, au oscilat între o valoare minimă de 347,41 $/tonă, înregistrată pe 12 octombrie, şi una maximă de 353,65 $/tonă, pe 14 octombrie 2016. Principalul factor care a influenţat diminuarea cotaţiei la boabele de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei USDA din octombrie 2016 pentru sezonul 2016/17 privind creşterea producţiei mondiale de soia boabe, cu cca. 0,85% faţă de luna precedentă, la 333,219 milioane tone.
Cotaţia medie a uleiului de soia a sporit cu 1,61% faţă de săptămâna precedentă, la 738,50 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 730,74 $/tonă (12 octombrie), iar cel maxim de 758,08 $/tonă (14 octombrie). Prognoza pentru sezonul 2016/2017 a cotaţiei uleiului de soia reflectă creşterea consumului mondial faţă de sezonul anterior, la 53,189 milioane tone, conform datelor USDA din octombrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 10 – 16 octombrie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a micșorat cu 0,24% față de săptămâna anterioară, la 595,50 $/tonă. Fluctuațiile înregistrate în intervalul analizat au fost minore, prețurile oscilând între un nivel minim de 592,30 dolari/tonă (10 octombrie) și unul maxim de 597,90 dolari/tonă (11 octombrie).
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 10-16 octombrie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.369,24 $/tonă, cu 3,66% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 2.032,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,50% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.749,36 $/tonă în perioada 10-16 octombrie 2016, cu 5,51% mai puțin comparativ cu intervalul 03-09 octombrie a.c.
În perioada 03-09 octombrie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.675,80 $/tonă, cu 4,54% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 10 – 16 octombrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat fluctuații minore, diferențiate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.708,21 $/tonă (-0,41%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.514,17 $/tonă (+0,59%).
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.687,93 $/tonă și 1.735,34 $/tonă, iar prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.480,44 $/tonă și unul maxim de 1.556,07 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela Stoian
În intervalul analizat, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au continuat trendul ascendent, până la maximul de 1.685 $/tonă. Menținându-se în marja de 1.600-1.700 $/tonă, media săptămânală a înregistrat o creștere de 0,91% față de media săptămânală anterioară, la 1.680,20 $/tonă. Creșterea cotațiilor aluminiului a fost susținută de utilizarea metalului alb în ofertele de finanțare și de scăderea ușoară a ofertei de metal alb care, potrivit statisticilor Institutului Internațional de Studii privind Aluminiul (International Aluminium Institute), a scăzut în primele șapte luni ale anului cu 1,05% față de aceeași perioadă a anului anterior, însă posibila majorare în următoarele luni, ca urmare a creșterii prețului în septembrie-octombrie va accentua dezechilibrul care persistă pe piața mondială în ultimii zece ani.
Scăderea nivelului stocurilor de metal alb de la LME cu 37.350 tone în intervalul analizat, a determinat diminuarea mediei săptămânale a stocurilor cu 1,60% față de media săptămânală anterioară, la 2.107.045 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o reducere nesemnificativă, de 0,17%, atingând valoarea de 4.763,90 $/tonă. Cotaţiile zilnice ale metalului roșu au oscilat între o valoare maximă de 4,805 $/tonă, şi una minimă, vineri, de 4,672 $/tonă (cel mai scăzut nivel din 12 septembrie a.c.). Conform datelor recente, în luna septembrie, în China, exporturile au scăzut cu 10% comparativ cu anul 2015 (cea mai mare reducere din ultimele 7 luni), iar importurile s-au redus cu 1,9%, alimentând temerile legate de scăderea cererii de metale, din cauza prețurilor de producție care au crescut pentru prima dată în ultimii 5 ani. Analiștii sunt preocupați de starea economiei Chinei și pun la îndoială faptul că aceasta s-ar putea stabiliza în viitorul apropiat.
Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat trendul descendent, înregistrând o nouă reducere, de 4,25%, până la nivelul de 348.620 tone comparativ cu săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Evoluția cotațiilor plumbului la LME a fost marcată de o tendinţă continuă de scădere, până la minimul de 1.991,50 $/tonă la finele intervalului, determinată de creșterea moderată a cererii și de existența supraofertei de 43.000 tone plumb rafinat la nivel mondial în primele șapte luni ale anului. Deși cotațiile zilnice au scăzut sub pragul de 2.000 $/tonă, media săptămânală a acestora s-a menținut peste acest prag, după scăderea cu 1,45% sub nivelul mediei săptămânale anterioare, la 2.041,30 $/tonă.
Media săptămânală a stocurilor a scăzut ușor, cu 0,24% față de media săptămânală anterioară, la 190.175 tone, reflectând ritmul lent al tranzacțiilor cu plumb la bursa londoneză.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au scăzut sub 2.300 $/tonă, pe fondul datelor economice recente care exprimă îngrijorarea privind sustenabilitatea redresării economice a Chinei, dar și scăderea semnificativă a ritmului de creștere a cererii mondiale pentru metale neferoase. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a înregistrat o scădere severă, de 4,12% față de media săptămânală anterioară, la 2.262,30 $/tonă. Piața zincului se va afla sub presiune în perioada următoare, după anunțul făcut de mina Antamina (Peru) privind creșterea producției cu circa 360.000 tone/an. Producția minieră suplimentară va contribui la restrângerea deficitului de metal la 100.000 în 2016, de la 352.000 tone previzionat anterior de analiștii economici de la Institutul Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG).
Deși nivelul stocurilor de metal la bursa londoneză a urmat o tendință de scădere, până la 455.900 tone la 14 octombrie, creșterea nivelului acestora în săptămâna anterioară, după revenirea la bursa londoneză a 4.750 tone plasate în ofertele de finanțare, a determinat creșterea mediei săptămânale cu 1,30% față de media săptămânală precedentă, la 456.680 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 10-16 octombrie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.429,00 $/tonă, cu 2,86% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 360.828 tone înregistrate pe 10 octombrie 2016, la 360.708 tone în data de 14 octombrie a.c. (-120 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra în săptămâna 10 – 16 octombrie 2016 a înregistrat o reducere de 1,37% faţă de intervalul precedent, la 19.880 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel maxim de 20.120 $/tonă (10 octombrie) şi unul minim de 19.575 $/tonă (14 octombrie). Tendinţa de scădere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor.
Pe data de 14 octombrie 2016, stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, coborând sub pragul de 3.320 tone. Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 3,4% comparativ cu perioada anterioară, la 3.376 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
„Scumpirea” în ritm alert a dolarului american – evidenţiată prin creşterea extrem de puternică a indicelui compozit al dinamicii sale în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK) – a continuat să erodeze încrederea investitorilor în profitabilitatea plasamentelor în metale preţioase. Extrem de afectate au fost însă platina şi paladiul, deoarece s‑au confruntat şi cu efectul creşterii popularităţii automobilelor electrice, de aşa manieră încât a ajuns să ameninţe cererea celui mai mare sector consumator de metale platinice (producătorii dispozitivelor pentru controlul poluării cu care sunt echipate vehiculele alimentate cu benzină sau motorină).
Impactul diminuării interesului investitorilor s‑a resimţit şi pe piaţa de lingouri din Londra[1], unde cererea a fost atât de slabă încât toate metalele preţioase s‑au ieftinit în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
- Aurul, deşi mai bine susţinut decât celelalte trei metale din grupă, s‑a confruntat, totuşi, cu puternicele presiuni de scădere exercitate de aprecierea dolarului SUA. Prin urmare, după ce începea intervalul analizat în uşoară creştere (luni cota la 1.259,50 $/u.f. şi joi depăşea pragul de 1.260 $/u.f.), vineri uncia fină s‑a ieftinit cu mai bine de 9 $. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 14 octombrie metalul valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.251,75 $/u.f., faţă de 1.258,75 $/u.f. în 7 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a scăzut cu 1,52%, la 256,45 $.
În România, unde preţul oficial depinde şi de modul în care evoluează dolarul SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur s‑a scumpit pe parcursul intervalului analizat şi, pe 14 octombrie, Banca Naţională a României cota metalul cu 1% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (164,93 lei/gram, comparativ cu 163,20 lei în 7 octombrie). În aceste condiţii, preţul gramului de aur[4] a scăzut cu doar 0,28%, în termeni de valori medii, la 164,51 lei.
- Argintul a început intervalul analizat la 17,78 $/u.f. şi l‑a încheiat în uşoară scădere. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 14 octombrie metalul valora cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (17,47 $/u.f., faţă de 17,33 $/u.f. în 7 octombrie), dar, în termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine de argint[5] a scăzut cu 3,36%, la 17,55 $.
- Platina, în schimb, a început în scădere intervalul analizat, cotând luni la 967 $/u.f., şi s‑a ieftinit cu încă 34 $/u.f. în următoarele patru zile. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 14 octombrie metalul valora cu 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (933 $/u.f., comparativ cu 975 $/u.f. în 7 octombrie), iar preţul2 unciei fine de platină a scăzut cu 4,09% în raport cu intervalul anterior, la 948 $.
- Paladiul, la rândul său, s‑a ieftinit atât de puternic pe parcursul intervalului analizat încât la închiderea fixingului londonez din 14 octombrie valora cu aproape 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (642 $/u.f., comparativ cu 6742 $/u.f. pe 7 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale a reuşit să înregistreze cea mai drastică ieftinire din grupa metalelor preţioase, preţul2 unciei fine de paladiu scăzând cu 5,62%, la 651,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate săptămâna trecută, atât față de monedele din țările dezvoltate, cât și faţă de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
La baza acestei evoluții pozitive a dolarului american din perioada recentă s-a aflat consolidarea perspectivei ca Rezerva Federală (FED) din Statele Unite să majoreze din nou rata de dobândă de referință pe termen scurt, aspect semnalat în cadrul stenogramei ședinței din luna septembrie (publicată săptămâna trecută).
Practic, majorarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale (pe fondul perspectivelor de intensificare a divergențelor de politică monetară, dar și al acumulării de incertitudini în principalele economii ale lumii, precum și la nivelul principalelor companii listate) a determinat reorientarea fluxurilor internaționale de capital spre moneda americană.
Din punct de vedere macroeconomic se observă creșterea vânzărilor din comerțul cu amănuntul în Statele Unite, cu 0,6% lună/lună în septembrie. Se confirmă astfel scenariul de re-accelerare a primei economii a lumii pe final de an.
În plan european, procesul de relansare economică din Zona Euro pare să se consolideze după acomodarea șocului determinat de votul pro-Brexit. Cu toate acestea, se intensifică preocupările investitorilor cu privire la modul în care se vor derula negocierile în cazul activării articolului 50 de către Marea Britanie, poziția liderilor UE 27 fiind fermă: nu vor exista abateri de la libera circulație a factorilor de producție (inclusiv capitalul uman).
Pe de altă parte, scăderea severă a exporturilor și importurilor Chinei în septembrie (cu ritmuri anuale de 10%, respectiv 1,9%) a readus în atenția investitorilor provocările cu care se confruntă a doua economie a lumii în procesul de tranziție spre un nou model economic.
În acest context cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,4% față de moneda unică europeană săptămâna trecută (spre nivelul maxim din luna iulie).
De asemenea, moneda americană a crescut și raportat la valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1,2%), coroana suedeză (cu 2,1%).
Totodată, se evidențiază aprecierea dolarului american față de lira sterlină, în medie cu 3,5%, evoluție determinată de preocuparea investitorilor cu privire la viitorul economiei britanice după votul pro-Brexit (lira sterlină s-a depreciat spre nivelul minim din ultimele trei decenii în perioada recentă).
Moneda americană a crescut și raportat la următoarele valute: dolarul australian (cu 0,5%), yen-ul nipon (cu 0,7%), dolarul neo-zeelandez (cu 1,5%) și coroana norvegiană (cu 1,9%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se observă aprecierea dolarului american raportat la: rupia indiană (cu 0,3%), peso filipinez (cu 0,4%) și riggit-ul malaysian (cu 1,1%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat ușor față de monedele din Argentina (cu 0,3%), Brazilia (cu 0,9%) și Mexic (cu 1,5%).
În raport cu leul românesc, dolarul american a crescut cu 1,8% săptămâna trecută, pe fondul dinamicii cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,6%) și EUR/USD (depreciere cu 1,4%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții generalizate în a doua săptămână din octombrie, evoluție determinată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii. Totodată, fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime, precum și debutul sezonului de raportări financiare pe trimestrul III s-au resimțit pe piețele de acțiuni săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic, evenimentul săptămânii a fost stenograma ședinței de politică monetară a Rezervei Federale din luna septembrie (a șasea din acest an). Minuta indică probabilitatea ridicată ca banca centrală să majoreze din nou rata de dobândă până la finalul acestui an, cel mai probabil la ședința din luna decembrie. Trebuie menționat, însă, faptul că indicatorii macroeconomici comunicați recent în prima economie a lumii au consemnat evoluții mixte: încrederea consumatorilor s-a deteriorat în octombrie (conform indicatorului calculat de Universitatea Michigan), în timp ce vânzările din comerțul cu amănuntul au revenit pe creștere în septembrie (ritm lunar de 0,6%).
În Zona Euro s-au consemnat recent evoluții favorabile ale indicatorilor macroeconomici, ceea ce exprimă premise de continuare a procesului de relansare economică, după șocul determinat de votul pro-Brexit. Producția industrială a revenit pe creștere în august (1,6% lună/lună, respectiv 1,8% an/an), notându-se dinamica componentelor bunuri de capital și bunuri de folosință îndelungată. Totodată, prețurile caselor din regiune au continuat să crească în T2: ritm trimestrial de 1,4%, dinamică anuală de 2,9%.
Nu în ultimul rând, investitorii pe piețele internaționale de acțiuni au reacționat săptămâna trecută și la evoluțiile indicatorilor macroeconomici din China. Declinul sever al fluxurilor comerciale internaționale (exporturile și importurile au scăzut cu ritmuri an/an de 10%, respectiv 1,9%) și accelerarea inflației (la 1,9% an/an) în septembrie exprimă premise dificile pentru deciziile de politică economică pe termen scurt în a doua economie a lumii.
În ceea ce privește sezonul de raportări financiare pe trimestrul III acesta a debutat pe 11 octombrie cu surpriza nefavorabilă de la compania americană Alcoa (un important producător global de aluminiu).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a scăzut săptămâna trecută cu 1,2%, la 411,21 puncte (avans cu 3% de la începutul anului). Se evidențiază scăderea indicelui MSCI pentru piețele emergente (pe fondul preocupărilor cu privire la perspectiva ca FED să majoreze din nou costul finanțării în dolari pe termen scurt) cu 1,9%, la 897 puncte (creștere cu 13% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a încheiat a doua săptămână din octombrie cu un declin de 1,1%, la 1 693,7 puncte (plus 1,9% de la începutul anului).
În SUA indicele Dow Jones a scăzut săptămâna trecută cu 0,6%, la 18 138,4 puncte, iar indicele S&P 500 a pierdut 1%, la 2.133 puncte.
Pe de altă parte, în Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut cu 0,1%, la 340 puncte, în a doua săptămână din octombrie.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,7%, la 138,2 puncte.
În România, indicele BET a pierdut 0,7%, la 6.897,4 puncte săptămâna trecută.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
