I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au crescut apreciabil, în săptămâna 11-17 aprilie, la cele mai înalte niveluri din decembrie 2015, respectiv la 41,46 $/baril, în cazul ţiţeiului american WTI, la bursa Nymex din New York, şi la 43,73 $/baril pentru ţiţeiul Brent (Marea Britanie), la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare în mai 2016. Creşterile medii săptămânale au fost de 11,25% în cazul WTI şi de 11,11% în cel al Brent-ului, fiind considerate printre cele mai importante de la începutul acestui an. Deşi preţurile „au pierdut teren” la sfârşitul săptămânii, acest fapt nu a afectat trendul puternic ascendent înregistrat pe ansamblul intervalului.
Preţurile au fost stimulate de aşteptările pozitive privind rezultatul reuniunii de la Doha, unde un număr de 12 state OPEC şi non-OPEC urmau să negocieze „îngheţarea” producţiei de ţiţei la nivelurile din ianuarie a.c., mizându-se pe ideea că preţurile petrolului ar putea primi un uşor impuls în cazul în care părţile ar cădea de acord asupra acestui aspect.
La susţinerea preţurilor au contribuit şi rapoartele lunare ale principalelor trei instituţii energetice principale – OPEC, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) şi Energy Iformation Administration (EIA), segmentul informativ al Departamentului Energiei din SUA – lansate în săptămâna precedentă, cu precădere cel al AIE, care a fost cel mai optimist.
Agenţia Internaţională a Energiei a afirmat că oferta excedentară de petrol la nivel mondial se situează în prezent la aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, dar că există şanse ca acesta să se reducă rapid, la doar 0,2 mil.barili /zi în trimestrele trei şi patru ale acestui an. Dacă prognoza AIE se va dovedi corectă, volumul stocurilor de ţiţei ar trebui să înceapă sa scadă, în mod semnificativ, din a doua jumătate a anului 2016. Preţurile ţiţeiului vor continua să fie volatile, dar pragul minim va crește. Cu alte cuvinte, preţurile vor fluctua în sus şi în jos, dar este posibil să se înregistreze praguri minime și maxime mai mari.
Predicţia AIE se regăseşte şi în cele mai recente mişcări pe pieţele la termen. Astfel, structura pieţei a trecut de la starea de contango la cea de backwardation[1], un indiciu al faptului că speculatorii nu mai sunt preocupaţi de supraofertă, pe termen scurt, aşa cum erau anterior. Anumite întreruperi ale livrărilor din Nigeria, asociate cu lucrările de întreţinere tehnică la zăcămintele din Marea Nordului, au redus temporar producţia mondială. Între timp, în SUA, cele mai recente date ale EIA a fost „amestecate” – producția săptămânală de ţiţei a scăzut sub 9 mil.barili/zi, dar stocurile au crescut la un nou record de 536 de milioane de barili.
Reuniunea de la Doha, din 17 aprilie, a producătorilor de petrol din ţări OPEC şi non-OPEC, care urma să se încheie cu un acord asupra „îngheţării producției”, pare să se îndrepte către un eşec, din cauza unor dispute de ultim moment între Arabia Saudită și Iran.
Miniștrii petrolului prezenți în Qatar au fost primiți duminică de emirul Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani, într-o încercare de a salva acordul care a fost gândit să producă o redresare a prețului țițeiului. Reuters citează două surse care afirmă că Arabia Saudită a solicitat ca toţi reprezentanţii statelor OPEC să participe la discuţii şi să convină asupra acestui acord. Iniţial, ca efect al refuzului Iranului de a îşi limita producţia de ţiţei, saudiţii insistau pentru excluderea Iranului de la acest acord. O sursă din cadrul OPEC declara că “saudiții au schimbat totul duminică dimineaţă, în sensul că doresc ca toate statele OPEC să accepte acordul”,
Un eşec al reuniunii de la Doha – prima din ultimii 15 ani, la care participă naţiuni OPEC şi non-OPEC – ar reporni lupta pentru cotele de piață între marii producători şi ar avea ca efect stoparea creşterii preţului țițeiului din ultima perioadă.
Ţiţeiul se apropie acum de 45 dolari barilul, cu 60% mai mult decât în ianuarie a.c, când a atins un minim al declinului început în 2014.
Arabia Saudită a avut în mod constant o poziţie inflexibilă la adresa Iranului, singurul stat membru OPEC care refuză să se alăture acordului. Teheranul argumentează decizia cu nevoia de a-şi recăpăta vechea cotă de piață, după ce, în ianuarie, au fost ridicate sancțiunile internaționale împotriva sa din cauza programului său nuclear.
Reprezentanţii a peste 12 națiuni membre sau nemembre ale Organizației Statelor Exportatoare de Petrol au fost prezente la reuniunea de la Doha, toate considerând că rolul Iranului este esențial pentru ajungerea la un acord. Ministrul iranian al petrolului, Bijan Zanganeh, a încercat să-şi justifice neaderarea la acord prin faptul că ar fi fost informat că anumite state OPEC sau non-OPEC, ca Rusia, sunt gata să accepte realitatea că Iranul se întoarce în această piață. „Dacă Iranul îşi îngheaţă producția la nivelul lunii ianuarie nu poate beneficia de ridicarea sancțiunilor”. Experții încearcă acum să găsească o soluție acceptabilă pentru toate părțile, astfel încât negocierile să poată continua, afirmă sursele Reuters.
Un draft al acordului de la Doha consultat de Reuters prevede că producția medie lunară a fiecărui stat producător nu o va depăşi pe cea înregistrată în ianuarie 2016. Menţinerea acestor cote ar fi obligatorie până în octombrie, când aceleaşi state ar urma să se întâlnească din nou, în Rusia, pentru a analiza efectele măsurii şi pentru a îmbunătăți ”măsurile progresive de redresare a pieței petrolului”.Cu toate că încheierea unui acord de „înghețare” temporară a producției ar constitui un progres semnificativ, iar măsura ar avea un impact limitat asupra stocurilor globale, este de așteptat ca „piaţa să se reechilibreze după 2017”, arată o analiză a Agenției Internaționale a Energiei.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare în luna mai, a marcat o scădere uşoară, de 0,48%, la o medie săptămânală de 69,36 $/1000 m.c. Temperaturile mai ridicate, la scară naţională, faţă de media normală pentru această perioadă a anului au contribuit la retracţia uşoară a cererii sezoniere .
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 11 – 17 aprilie 2016, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 167,60 $/tonă, cu 2,07% mai mică decât cea înregistrată în intervalul anterior. De remarcat că, pe 11 aprilie 2016, cotaţia grâului la bursa americană a atins cea mai scăzută valoare, de 164,34 $/tonă, din ultimele 6 săptămâni (161,12 $/tonă pe 1 martie 2016).
Diminuarea cotaţiilor grâului american a avut loc în condiţiile în care exportatorii americani se confruntă cu dificultăți în procesul de vânzare al grâului pe piețele externe, pe fondul concurenței acerbe din partea producătorilor din Uniunea Europeană (28) și din țările riverane Mării Negre (Rusia, Ucraina, Kazahstan), care livrează această cereală la un preț mai mic.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
Media săptămânală a cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, în intervalul 11 – 17 aprilie 2016, a crescut cu 2,93% comparativ cu perioada precedentă, la 145,30 $/tonă.
Pe 15 aprilie tranzacţiile bursiere pentru porumb s-au închis la o valoare medie de 149,01 $/tonă, cea mai ridicată din ultimele 4 luni. Principalul factor care a contribuit la tendința de creștere a cotațiilor porumbului american din săptămâna analizată a fost intenția comercianților de a scumpi această cereală, în preajma perioadei de însămânțare, pentru a impulsiona fermierii din SUA să cultive porumb.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 11 -17 aprilie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a majorat cu 3,89% faţă de săptămâna precedentă, la 347,17 $/tonă, preţurile zilnice oscilând între o valoare minimă de 341,07 $/tonă înregistrată pe 11 aprilie a.c. şi una maximă de 351,26 $/tonă pe 15 aprilie 2016.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o scădere de 1,38% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, la 743,61 $/tonă; nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 748,82 $/tonă (13 aprilie a.c.), iar cel minim de 736,03 $/tonă (15 aprilie 2016).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 11 – 17 aprilie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a micșorat cu 0,86% față de săptămâna anterioară, la 418,96 $/tonă, pe fondul unor vânzări mai scăzute în prima parte a intervalului analizat. Totuși, trendul cotațiilor zilnice nu a fost exclusiv descendent. Săptămâna a debutat cu prețuri mai scăzute ca cele din săptămâna anterioară, micșorări înregistrându-se și în următoarele 2 zile de tranzacționare, iar în ultimele 2 zile cotațiile au crescut. Prețurile au oscilat între un nivel maxim de 436,50 $/tonă și unul minim de 411,80 $/tonă.
Cafea
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 12-17 aprilie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.729,79 $/tonă, cu 2,15% mai mult față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.534,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,51% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.091,38 $/tonă în perioada 12-17 aprilie 2016, cu 2,61% mai mult comparativ cu intervalul 04-10 aprilie a.c. Media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.930,00 $/tonă, cu 1,91% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 11 – 17 aprilie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.517,70 $/tonă, înregistrând o creștere de 2,53%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.342,93 $/tonă, cu 2,98% mai mult față de săptămâna anterioară.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.504,91 $/tonă și 1.530,27 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.323,66 $/tonă și unul maxim de 1.358,94 $/tonă.
Având în vedere micșorarea recoltei americane din sezonul actual, 2015/16 (care se va încheia la 31 iulie 2016), de la 3,55 milioane tone la 2,8 milioane tone, în ultima perioadă, investitorii sunt interesați în achiziționarea unor cantități mai însemnate de bumbac. Statele Unite sunt principalul exportator mondial de bumbac. În sezonul 2015/16, exportul american este estimat la 2 milioane tone, în scădere cu 16% față de nivelul sezonului anterior.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
În intervalul analizat, cotația medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a depășit pragul de 1.500 $/tonă, după scăderile consecutive din ultimele trei săptămâni. Media săptămânală a înregistrat o creștere de 2,11% față de media săptămânală anterioară, la 1.527,30 $/tonă, evoluția favorabilă fiind susținută în principal de utilizarea metalului alb în scopuri de finanţare.
Piața mondială a aluminiului rămâne în continuare caracterizată de excedent, chiar dacă disponibilul aparent redus de metal, prin plasarea unor cantități de metal din stocurile de la LME în depozitele din Vlissingen, va susține în continuare un trend ușor ascendent al cotațiilor.
Stocurile de aluminiu la LME au urmat o tendință de scădere până la 2.712.850 tone la 15 aprilie 2016, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 1,26% față de media săptămânală anterioară, la 2.728.535 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o majorare modestă, respectiv de 0,45%, la 4.768,50 $/tonă, pe fondul datelor economice pozitive privind exporturile din China, după două luni de reduceri. Conform datelor publicate în primul trimestru al acestui an, PIB-ul Chinei a crescut cu 6,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, în conformitate cu așteptările pieței.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă, înregistrându-se o diminuare de 2,53% în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, la 146.950 tone .
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Volatilitatea ce a caracterizat evoluția cotațiilor plumbului la LME în ultimele 5 săptămâni a fost urmată de o revenire la peste 1.700 $/tonă în intervalul analizat, determinând o creștere ușoară a cotației medii săptămânale, de 0,75% față de media săptămânală anterioară, la 1.708,40 $/tonă. Evoluția favorabilă a cotațiilor plumbului a fost susținută de creșterea limitată a ofertei de metal secundar (provenit din prelucrarea deșeurilor).
Creșterea moderată a cererii pentru plumb la începutul sezonului cald, dar și revenirea în stocurile de la LME a unor cantități de metal după încheierea perioadei de depozitare în scopuri de finanţare s-au reflectat în tendința crescătoare a nivelului stocurilor la LME până la 162.625 tone la 15 aprilie. Acumulările de metal au contribuit la majorarea mediei săptămânale a stocurilor de la LME cu 2,39% față de media săptămânală anterioară, la 159.770 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotația medie a zincului la LME a înregistrat o creștere de 1,91% față de media săptămânală anterioară, la 1.821,20 $/tonă, pe fondul creșterii moderate a cererii la nivel mondial și al reducerii ofertei de concentrate, ca urmare a închiderii marilor mine de zinc. Pe termen scurt, cotațiile zincului se aşteaptă să se stabilizeze în marja 1.800-1.900 $/tonă, însă o creștere peste acest nivel va fi condiționată de instalarea unui deficit semnificativ pe piața mondială, la care o contribuție importantă va avea îmbunătățirea cererii din China.
Creșterea cererii pentru zinc în sectorul de galvanizare a oțelului și în ofertele de finanțare a contribuit la diminuarea nivelului stocurilor de metal la LME cu 16.775 tone. Media săptămânală a scăzut cu 2,66% față de media săptămânală anterioară, la 421.580 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 12-17 aprilie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.779,00 $/tonă, cu 4,8% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 428.424 tone înregistrate pe 12 aprilie 2016, la 424.212 tone în data de 15 aprilie. a.c. (-4.212 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna 11 – 17 aprilie 2016 a înregistrat o creştere de 3,04%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.124 $/tonă. Preţurile zilnice ale cositorului au oscilat de la o valoare minimă de 16.950 $/tonă, atinsă pe 12 aprilie a.c., la una maximă, de 17.250 $/tonă, pe 15 aprilie 2016. Tendinţa de majorare a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a fost de 4.800 tone, în scădere cu 0,83% comparativ cu perioada anterioară, când s-a înregistrat 4.840 tone. Nivelul stocurilor zilnice pe parcursul intervalului analizat a oscilat între un nivel maxim de 4.915 tone (12 aprilie) şi unul minim de 4.660 tone (15 aprilie).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Datele economice slabe şi incertitudinea care planează asupra politicii monetare a SUA au sporit aversiunea faţă de risc a investitorilor de aşa manieră încât metalele preţioase au reînceput să coteze în creştere. Pe piaţa lingourilor din Londra[2], această situaţie s‑a concretizat prin‑o uşoară scumpire a aurului, în raport cu săptămâna anterioară, şi prin reluarea tendinţei de redresare valorică a argintului, platinei şi paladiului. Astfel:
- Aurul, beneficiind de sporirea interesului investitorilor pentru metalele preţioase, a început intervalul analizat în creştere extrem de accentuată, uncia fină scumpindu‑se într‑o singură zi cu mai bine de 15 $. Tendinţa de redresare în ritm alert a fost rapid stopată de brusca apreciere a dolarului american în raport cu euro şi cu monedele naţionale ale principalelor partenere comerciale ale SUA şi preţul a început să scadă. Prin urmare, după ce luni cota, pentru prima dată în ultimele trei săptămâni, la peste 1.254 $/u.f., la închiderea fixingului londonez din 15 aprilie metalul valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.227,10 $/u.f., comparativ cu 1.239,50 $/u.f. în 8 aprilie), iar raportat la săptămâna anterioară, preţul unciei fine[3] de aur a crescut cu doar 1,01%, la 1.243,21 $.
În România, aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţionala a atenuat impactul ieftinirii aurului pe piaţa din Londra, de aşa manieră încât preţul anunţat de Banca Naţională a României pe 15 aprilie se situa cu 0,5% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă (156,97 lei/gram, comparativ cu 156,17 lei/gram în 8 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul mediu al gramului de aur[4] a crescut cu 1,66%, la 157,87 lei.
- Argintul, în ciuda corecţiilor cu care s‑a confruntat preţul aurului începând din 12 aprilie, a cotat pe trend puternic ascendent şi a încheiat intervalul analizat la cel mai ridicat nivel din ultimele zece luni. În urma acestei evoluţii, la închiderea fixingului londonez din 15 aprilie metalul valora cu aproape 7% mai mult decât cu o săptămână în urmă (16,17 $/u.f., comparativ cu 15,16 $/u.f. în 8 aprilie), iar preţul mediu al unciei fine de argint[5] în săptămâna analizată a crescut cu 5,56%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 15,96 $.
- Platina, la rândul său, a început intervalul analizat într‑un climat extrem de favorabil redresării în ritm alert a preţului şi s‑a scumpit cu 37 $/u.f. în primele trei zile. Prin urmare, în ciuda faptului că trendul ascendent a fost ulterior blocat, ca şi în cazul aurului, de brusca întărire a dolarului SUA în raport cu moneda euro şi alte valute, la închiderea fixingului londonez din 15 aprilie metalul valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (986 $/u.f., comparativ cu 957 $/u.f. în 8 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul mediu al unciei fine de platină[3] a crescut cu 3,67%, la 988,80 $.
- Paladiul, în schimb, a cotat pe trend puternic ascendent şi a încheiat intervalului analizat în creştere atât de alertă încât la închiderea fixingului londonez din 15 aprilie metalul valora cu aproape 6% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 568 $/u.f., comparativ cu 537 $/u.f. în 8 aprilie. Cu toate acestea, din cauza corecţiilor de marţi şi miercuri, în raport cu săptămâna anterioară preţul unciei fine de paladiu3 a crescut cu doar 1,10%, la 551,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, BNR, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte săptămâna trecută, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Dinamica cursului mediu al dolarului american a fost influențată în săptămâna 11-15 aprilie de evoluțiile macro din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele internaționale de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, se notează evoluția predominant nefavorabilă a indicatorilor comunicați în Statele Unite (prima economie a lumii), în divergență cu semnalele de stabilizare din China (a doua economie a lumii a crescut cu 6,7% an/an în trimestrul I, evidențiindu-se o îmbunătățire a indicatorilor din sfera industriei și comerțului cu amănuntul în luna martie).
În Europa, indicatorii macroeconomici au evoluat mixt în perioada recentă, cu exporturile și industria resimțind climatul fragil din economia mondială. Se notează revizuirea în sus a dinamicii prețurilor de consum din Zona euro în luna martie (de la -0,2% an/an la 0% an/an), conform estimărilor Eurostat.
Aceste evoluții au avut loc într-un moment în care FMI a redus previziunile privind dinamica economiei mondiale în 2016 și 2017. Cu toate acestea, instituția previzionează o accelerare graduală a PIB-ului global, de la 3,2% an/an în 2016 la 3,5% an/an în 2017.
Pe piețele internaționale de titluri de stat, ratele dobânzii pe termen lung (10 ani) au consemnat creșteri generalizate săptămâna trecută: în SUA cu 2,1% (la 1,753%), iar în Germania cu 38,1% (la 0,134%).
Pe piețele de acțiuni s-au înregistrat evoluții favorabile în săptămâna 11-15 aprilie, ameliorarea percepției de risc investițional fiind susținută de stabilizarea economiei Chinei, dar și de sezonul de raportări financiare.
Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime s-a înregistrat o creștere ușoară a cotațiilor internaționale la țiței, pe fondul speculațiilor privind posibilitatea ca OPEC să reducă producția de petrol.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,6% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, fiind testat nivelul maxim de la finalul lunii martie.
Totodată, dolarul a crescut și față de alte monede europene săptămâna trecută: coroana daneză (cu 0,6%), francul elvețian (cu 0,6%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat raportat la monedele țărilor cu producție importantă de țiței (pe fondul majorării cotațiilor internaționale ale aurului negru): coroana norvegiană (cu 0,5%), dolarul australian (cu 1,3%), dolarul canadian (cu 1,9%).
Nu în ultimul rând, cursul mediu al dolarului a scăzut și față de: coroana suedeză (0,3%), lira sterlină (0,4%), yen-ul nipon (cu 0,7%) și moneda neo-zeelandeză (cu 1,1%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se notează deprecierea dolarului american față de peso argentinian (cu 1,4%) și real-ul brazilian (cu 3,3%, evoluție influențată și de semnalele de luptă anti-corupție).
Pe de altă parte, dolarul american a stagnat față de dinarul kuweitian și riyal-ul saudit și s-a apreciat cu 0,1% raportat la rupia indiană săptămâna trecută.
Comparativ cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat în medie cu 0,7% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (creștere cu 0,1%) și EUR/USD (depreciere cu 0,6%). USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Săptămâna trecută, s-au consemnat evoluții predominant favorabile pe piețele globale de acțiuni, susținute de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, de debutul sezonului de raportări financiare trimestriale (pe T1 2016) și influențate de dinamica din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.
Fondul Monetar Internațional a publicat în data de 12 aprilie a.c. prima ediție din 2016 a Raportului Macroeconomic Mondial. Entitatea a revizuit în jos previziunile privind dinamica economiei mondiale în 2016 (la 3,2% an/an) și 2017 (la 3,5% an/an), date fiind volatilitatea din piețele financiare internaționale și provocările cu care se confruntă economiile emergente.
Cu toate acestea, se notează semnalele de stabilizare din China (a doua economie a lumii). PIB-ul a crescut cu 6,7% an/an în primele trei luni ale anului, evoluție în ton cu estimările pieței financiare. Se evidențiază accelerarea producției industriale și a comerțului cu amănuntul în luna martie, ceea ce exprimă premise de ameliorare a activității economice pe termen scurt.
Pe de altă parte, indicatorii macroeconomici au evoluat predominant nefavorabil în Statele Unite: producția industrială și comerțul cu amănuntul au scăzut în luna martie, iar încrederea consumatorilor s-a deteriorat în aprilie (conform indicatorului Michigan).
În Zona euro, s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicați recent. Pe de o parte, exporturile și producția industrială au resimțit în primele luni ale anului climatul fragil din economia mondială. Pe de altă parte, Eurostat a revizuit în sus estimările privind dinamica prețurilor de consum în martie (de la -0,2% an/an la 0% an/an).
Pe piețele de titluri de stat, ratele dobânzii pe scadența 10 ani au crescut săptămâna trecută: în SUA cu 2,1% la 1,753% (declin cu 22,7% de la începutul anului); în Germania cu 38,1%, la 0,134% (în scădere cu 78,9% comparativ cu nivelul de la finele anului 2015).
Pe piețele internaționale de materii prime, se observă majorarea ușoară a cotațiilor la țiței, determinată de așteptările privind reuniunea OPEC de la Doha (desfășurată la finalul săptămânii).
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește declaraţiile companiilor, se notează deschiderea sezonului de raportări pe T1, cu rezultate peste estimările pieței la 79% din entitățile care au publicat date până acum.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a urcat cu 2,5% săptămâna trecută, la 403,6 puncte (avans cu 1,1% de la începutul anului). Se notează dinamica indicelui MSCI pentru piețele emergente, susținut de stabilizarea din China, dar și de evoluțiile cotațiilor internaționale la materii prime: creștere cu 6,6%, la 846,7 puncte (în care cu 3,7% față de nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a crescut cu doar 0,5%, la 1.670,5 puncte săptămâna trecută (avans cu 2,3% față de nivelul de la finele anului trecut).
Din perspectiva regională, se notează dinamica indicelui MSCI Asia Pacific, cu un avans săptămânal de 4,7%, la 132,3 puncte.
Totodată, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută în urcare cu 3,3%, la 342,8 puncte.
Nu în ultimul rând, în SUA indicii Dow Jones și S&P 500 au consemnat ritmuri săptămânale de creștere de 1,8% (la 17.897,5 puncte), respectiv 1,6% (la 2.080,7 puncte).
Pe de altă parte, în România indicele general al pieței (BET) a scăzut cu 1%, la 6 662,9 puncte în săptămâna 11-15 aprilie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonatori: dr. Maria CARTAS dr. Iulia Monica OEHLER-ŞINCAI
[1] Contango defineşte o situaţie în care preţul în contractele la termen (futures) este mai mare decât preţul spot, în timp ce în cazul backwardation, care reprezintă situaţia normală a pieţei,preţul din contractele la termen la data când acestea ajung la scadenţă este mai redus decât preţul estimat pe piaţa spot.
[2] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[3] Media săptămânală a cotaţiilor PM comunicate zilnic de LBMA.
[4] Media săptămânală a cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.
[5] Media săptămânală a cotaţiilor comunicate zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA.
