I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex din New York şi ICE din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat creşteri importante sub influenţa acordului OPEC. În săptămâna 12-16 decembrie, WTI (SUA) a crescut cu 1,89%, la 51,93 $/baril, iar Brent-ul (Marea Britanie) a sporit cu 1,65%, la 54,91 $/baril. Acordul a consolidat credibilitatea în reducerile colective stabilite în cadrul OPEC, cu o valoare așteptată de 1,8 milioane de barili pe zi, ce urmează să fie retrași de pe piață la începutul lui 2017. În orice caz, miercuri, Fed a majorat rata dobânzii, iar aprecierea dolarului și-a pus amprenta asupra prețurilor materiilor prime.
După luni întregi de negocieri și o serie de eșecuri de răsunet, grupul OPEC al țărilor exportatoare de țiței, împreună cu Rusia, au ajuns la o înțelegere cu privire la reducerea producției de țiței în primele șase luni ale anului 2017. Acest acord a putut fi încheiat pentru că rivalii istorici, Arabia Saudită și Iran, au ajuns la o înțelegere, aceasta fiind intermediată de către președintele rus, Vladimir Putin, a cărui țară, la fel ca și majoritatea celorlalte țări producătoare de petrol, a fost lovită puternic de scăderea prețului petrolului pe parcursul ultimelor 30 de luni. De fapt, a fost vorba de o nouă tendință de scădere a prețurilor la petrol în ultimele săptămâni, care în cele din urmă a convins membrii OPEC și Rusia asupra faptului că sunt necesare reduceri ale producției țițeiului pentru a preveni o nouă scădere a prețului acestuia. Cu rezerve de țiței abundente, precum și cu o ofertă mult sporită în ultimii ani de țiței, presiunea asupra prețului țițeiului se dovedea copleșitoare.
Domeniul de aplicare al acestui acord a reprezentat un element-supriză pentru majoritatea analiștilor, având în vedere încercările de a ajunge la o plafonare a producției de țiței în ultimele luni. Mai mult decât atât, acesta este primul acord privind reducerea producției de țiței din ultimii opt ani, deoarece principalele țări producătoare de țiței din lume au fost în imposibilitate de a colabora pentru gestionarea ofertei de țiței în această perioadă. În general, acordul prevede că producția de țiței a statelor membre ale OPEC să fie redusă de la 33,7 milioane de barili pe zi, până la 32,5 milioane de barili pe zi. O mare parte din această reducere va fi realizată de Arabia Saudită, deoarece acordul prevede ca producția de țiței saudit să fie redusă cu 486.000 de barili pe zi. În timp ce această cantitate poate fi considerată exagerată, Arabia Saudită va ajunge la nivelurile de producție de la începutul acestui deceniu. Între timp, Iranul a fost de acord să reducă producția de țiței cu 4,5%, aceasta nereprezentând o concesie majoră, deoarece această țară are nevoie de fonduri masive de investiții, în scopul de a mări capacitatea de producție pe termen lung. În cele din urmă, Rusia a fost de acord să reducă producția de petrol cu mai mult de 300.000 de barili pe zi, cu toate că unele dintre detaliile privind reducerile de producție propuse de Rusia rămân nedefinite. Analiștii nu se așteptau la reduceri atât de mari ale producției în urma acestui acord, având în vedere creșterea bruscă a prețului țițeiului din momentul în care acordul a fost dat publicității.
O serie de factori a făcut ca acest acord să fie posibil într-un moment în care mulți experți erau sceptici asupra perspectivelor ca acesta să fie semnat. În primul rând, prețurile scăzute ale țițeiului din ultimele 30 de luni au fost devastatoare din punct de vedere financiar asupra multor state membre OPEC, în principal asupra producătorilor de mici dimensiuni. Chiar și Arabia Saudită a început să se resimtă din cauza veniturilor scăzute în urma declinului prețului țițeiului, în timp ce eforturile de a-și susține populația aflată în continuă creștere sunt din ce în ce mai costisitoare de la an la an. De asemenea, economia Rusiei s-a aflat în recesiune în ultimii doi ani, din cauza unei combinații între scăderea prețurilor țițeiului și sancțiunile internaționale, în timp ce Rusia rămâne dependentă de exporturile de hidrocarburi. Aceasta explică dorința Rusiei de a acționa în calitate de mediator între Arabia Saudita și Iran, având în vedere că Iranul a fost deosebit de reticent în a fi de acord cu orice reducere a producției de țiței, în acest moment recuperând o parte din accesul pierdut la piețele importante de export.
În timp ce obiectivul acestui acord a fost de a crește prețurile țițeiului, există o serie de factori care sugerează că acesta ar putea să nu reziste sau că impactul acestuia va fi scăzut. În primul rând, acordul acoperă doar primele șase luni din 2017, și există puține indicii asupra faptului că unele dintre părți ar putea să aplice reduceri pe termen lung ale producției de țiței. În al doilea rând, este puțin probabil ca tensiunile dintre Arabia Saudită și Iran să se disipeze, iar Iranul dorește să crească în mod semnificativ nivelul producției de țiței în anii următori. În al treilea rând, producătorii netradiționali de țiței își vor majora cu siguranță nivelurile producției, deoarece prețurile țițeiului își vor inversa trend-ul. În cele din urmă, în timp ce acest acord își va pune amprenta asupra nivelului aprovizionării în exces din cadrul industriei petroliere, acordul nu va avea un impact asupra impulsionării nivelului relativ scăzut al cererii de țiței din întreaga lume, ce a afectat industria în ultimii ani. Ca urmare, este foarte puțin probabil ca prețul țițeiului să crească semnificativ în următoarele luni, iar dacă se va anticipa faptul că acordul se va dizolva sau nivelul cererii nu se va ridica la așteptările specialiștilor, prețurile țițeiului ar putea să scadă din nou în viitorul apropiat.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile gazului natural, pe piaţa la termen din New York, au scăzut în medie cu 5,25% comparativ cu săptămâna precedentă, la o medie săptămânală de 122,63 $/1000 m.c.. Săptămâna aceasta vremea a suferit o răcire accentuată, în medie, comparativ cu săptămâna anterioară, dar trebuie avut în vedere faptul că, în săptămâna precedentă, prețul mediu al gazului a crescut sub influența temperaturilor extrem de scăzute înregistrate în ultima zi de raportare.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, în perioada 12 – 18 decembrie 2016, cotaţia medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2 a înregistrat o creştere cu 1,85% comparativ cu perioada anterioară, la 152,72 $/tonă.
Trendul ascendent al cotaţiilor, la cea mai ridicată valoare din ultimele 6 săptămâni (153,59 $/tonă pe data de 15 decembrie), a avut loc pe fondul atmosferei din perioada premergătoare vacanței prilejuite de sărbătorile de iarnă, precum și al schimbării termenului de livrare pentru contractele futures (martie 2017).
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a înregistrat modificări nesemnificative faţă de săptămâna anterioară (+0,49%), situându-se la 141,68 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 12 – 18 decembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o reducere de 1,07% faţă de săptămâna precedentă, la 378,40 $/tonă. În intervalul analizat, preţurile la boabele de soia au oscilat între o valoare maximă de 381,21 $/tonă, înregistrată pe 12 decembrie, şi una minimă de 376,16 $/tonă, pe15 decembrie 2016. Principalul factor care a influenţat diminuarea cotaţiei la boabele de soia, în această săptămână, a fost publicarea prognozei USDA din decembrie 2016 (sezonul 2016/17), privind creşterea stocurilor Argentinei, cu 2,7%, de la 31,150 milioane tone în octombrie a.c., la 32 milioane tone în noiembrie 2016.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a coborât cu 1,44% faţă de săptămâna precedentă, la 811,18 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 810,12 $/tonă (12 decembrie), iar cel maxim de 814,09 $/tonă (15 decembrie). Reducerea cotaţiei medii săptămânale la uleiul de soia a reflectat scăderea volumului prognozat pentru exportul Indiei, principalul exportator mondial, cu 5%, la 3,8 milioane tone, în luna noiembrie a.c., faţă de octombrie a.c., când s-a situat la 4 milioane tone, conform datelor USDA din luna decembrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 12 – 18 decembrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 3,29%, la 497,78 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu o ușoară creștere ale cotațiilor comparativ cu prețurile înregistrate în ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare, urmată de scăderi în următoarele 2 zile, creștere în ziua a 4-a și diminuare în ultima zi. Astfel, cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 513,40 dolari/tonă (atins pe 12 decembrie) și unul minim de 485,70 dolari/tonă (14 decembrie).
Prețurile internaționale ale zahărului continuă să înregistreze diminuări, dar acestea sunt minore, investitorii fiind reticenți în ultima lună a anului față de achiziționarea unor cantități semnificative de zahăr, având în vedere posibilitatea ca deficitul anunțat la începutul sezonului actual, 2016/17, să se reducă. În ultimele 2 săptămâni, volumul tranzacționat la bursa londoneză a scăzut ca urmare a anunțului făcut de autoritățile din Brazilia, principalul producător și exportator de zahăr, privind recolta bogată din acest sezon. Potrivit grupului Unica, în sezonul actual, producția de zahăr a Braziliei ar putea crește față de previziunile inițiale, având în vedere că în primele 2 săptămâni din decembrie cantitatea de zahăr rafinat a fost cu 61% mai mare față de ultimele 2 săptămâni din luna noiembrie. Conform aceleiași surse, cantitatea de trestie de zahăr alocată în vederea producerii zahărului a crescut față de sezonul anterior, astfel că proporția anunțată pentru luna decembrie este de 47,3% zahăr și 52,7% etanol (comparativ cu aceeași perioadă a sezonului 2015/16: 33,1% zahăr și 66,9% etanol).
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o creștere modestă, de 0,43%, față de săptămâna precedentă, la 3.056,13 $/tonă.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, în săptâmâna analizată, a înregistrat o majorare de 1,77% față de perioada anterioară, la 2.063,20 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea robusta au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi, la deschiderea bursei, a înregistrat o valoare minimă de 2.030 $/tonă, iar în ultima zi din săptămână a atins o valoare maximă de 2.097 $/tonă.
În urma declarațiilor făcute de un consilier de la Banca Mondială și de un director de marketing a unei importante firme din Brazilia, această redresare neașteptată a producției de cafea Arabica din Brazilia, după seceta din 2014, nu ar trebui să influențeze investitorii, nefiind garanții că și producția de cafea Robusta poate să îngregistreze aceeași refacere rapidă. Conform specialiștilor, arborii de cafea Robusta sunt cultivați din stocuri clonate, rădăcinile sunt superficiale, ele rămân aproape de suprafață, fiind vulnerabile și necesitând o atenție deosebită și o irigare suplimentară, ceea ce fermierii nu pot asigura.
Cacao
AUTOR: Emilia MANOLE
La Bursa de la Londra CIF, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7, termen martie, a îngregistrat o creștere nesemnificativă, respectiv cu 0,13% în săptămâna analizată față de intervalul precedent, la 2.270,04 $/tonă (considerată prima creștere din ultimele șapte săptămâni). Cotaţiile zilnice la cacao nr. 7 au variat pe parcursul perioadei analizate între o valoare minimă de 2.195,31 $/tonă, înregistrată pe 12 decembrie, şi una maximă, de 2.268,32 $/tonă, pe 16 decembrie.
La Bursa din New-York, franco-depozit, în săptămâna analizată, media cotațiilor la cacao a înregistrat o ușoară diminuare, respectiv cu 0,89% comparativ cu cea anterioară, la 2.262,00 $/tonă. Cotațiile zilnice la cacao în prima zi a săptămânii au fost de 2.233 $/tonă, iar în data de 14 decembrie au atins un nivel maxim de 2.315 $/tonă. Conform analiștilor, piața boabelor de cacao se deplasează dinspre un surplus de producție spre un deficit de producție, cu prețuri mai mari pentru fermierii din Africa de Vest (cea mai mare producătore din lume), dar sunt încrezători datorită condițiilor meteorologice favorabile ce pot ajuta la dezvoltarea culturilor pe viitor.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 12 – 18 decembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții diferite, minore față de săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.769,51 $/tonă, cu 0,64% mai mult față de săptămâna trecută, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.578,38 $/tonă (-0,02%).
În perioada analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.751,87 $/tonă și 1.779,44 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.566,43 $/tonă și unul maxim de 1.588,48 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au menținut în marja 1.700-1.800 $/tonă, media săptămânală depășind cu 0,89% media săptămânală anterioară, la 1.745 $/tonă. Consolidarea cotațiilor în acest interval de mărime pentru cea de-a doua lună consecutiv, a avut loc în condițiile scăderii producției din China la 2.727 mii tone în luna octombrie, comparativ cu 2.751 mii tone în septembrie. Continuarea trendului ascendent al cotațiilor, în condițiile în care excedentul se menține pe piața mondială, rămâne, pe termen scurt și mediu, condiționată de creșterea cererii pentru metalul alb.
Creșterea moderată a cererii s-a reflectat în evoluția stocurilor la LME a căror medie săptămânală a scăzut cu 1,03% față de media săptămânală anterioară, la 2.092.240 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o reducere de 2,34% comparativ cu perioada anterioară, la 5.717,80 $/tonă. În prima zi a săptămânii preţurile zilnice la metalul roșu au atins o valoare de 5.757 $/tonă, iar în ultima zi din săptămână, la închiderea bursei, au atins o valoare de 5.649 $/tonă. Trendul descendent al cotației cuprului a fost influențat în principal de politica monetară din Statele Unite și de majorarea ratei dobanzii cu 25 de puncte de către Federal Reserve dar și de mărirea bruscă a stocurilor de metal din această săptămână.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să crească, înregistrând o majorare semnificativă, de 22,92%, la 276.045 tone față de săptămâna precedentă, ca efect al acumulării a 93.750 de tone în depozitele din Asia, în perioada analizată.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotația medie a plumbului la LME s-a menținut practice, neschimbată, prin creșterea nesemnificativă, cu 0,03% față de media săptămânală anterioară, la 2.321,20 $/tonă. În ciuda scăderii sub pragul de 2.300$ /tonă în ultima zi a intervalului, nivelul cotațiilor plumbului rămâne ridicat, pe fondul diminuării ofertei de metal primar, care va contribui la instalarea deficitului pe piața mondială a plumbului în anul 2017.
Media stocurilor de plumb la LME s-a diminuat nesemnificativ, cu doar 0,07% față de media săptămânală anterioară, la 187.195 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile zincului la LME s-au menținut în intervalul 2.700-2.800 $/tonă, evoluția acestora fiind influențată de cererea susținută și aprovizionarea limitată din China, în condițiile restrângerii ofertei de concentrate în lunile de iarnă. Media săptămânală a înregistrat o scădere ușoară, de 0,36% față de față de media săptămânală anterioară, la 2.732,30 $/tonă.
Nivelul stocurilor de metal la LME a continuat trendul descendent, până la 430.950 tone la 16 decembrie, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 1,19% față de media săptămânală anterioară, la 434.340 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa Londoneză, a înregistrat o reducere, de 1,78%, în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 11.285,00 $/tonă. În perioada examinată, cotațiile zilnice ale metalului alb au fluctuat: în prima zi de tranzacționare, au înregistrat o valoare maximă de 11.275,00 $/tonă, iar vineri, la închiderea bursei, au atins valoarea minimă de 11.130,00 $/tonă. Această modificare a cotaţiei la nichel a fost determinată de atenuarea cererii de pe piața de profil, cât și de evoluția dolarului în raport cu alte valute.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o ușoară modificare, de 0,30%, faţă de săptămâna precedentă la 369.940 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna 12 – 17 decembrie 2016, a înregistrat o diminuare de 0,27% faţă de intervalul precedent, la 21.351,00 $/tonă. Pe 12 decembrie a.c., preţul cositorului începe săptămâna de tranzacţionare cu un preţ scăzut, de 21.100 $/tonă, cel mai mic nivel din ultimele 3 săptămâni, iar în ultima zi, preţul cositorului ajunge la un maxim de 21.350 $/tonă (vineri, 9 decembrie a.c.). Tendinţa de reducere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al creşterii stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a crescut cu 4,83%, cel mai mare nivel din ultimele 3 săptămâni, ajungând la o valoare de 3.384 tone, faţă de intervalul anterior (3.228 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Decizia Fed (Rezerva Federală a SUA) de a majora dobânda de politică monetară a stimulat nu doar aprecierea dolarului american, ci şi o puternică migrare a interesului speculativ dinspre metalele preţioase spre pieţele valutare şi de capital.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a amplificat atât de mult tendinţa de ieftinire a aurului, încât a afectat şi cererea de argint, platină şi paladiu. Prin urmare:
– Aurul a continuat să coteze sub influenţa evoluţiei dolarului SUA. A început intervalul analizat în scădere (cotând luni la 1.156,10 $), a testat, marţi şi miercuri, o tendinţă de redresare şi, după ce s‑a confruntat cu puternica corecţie determinată de anunţul Fed (în urma căreia uncia fină[2]s‑a ieftinit cu peste 35 $ într‑o singură zi), l‑a încheiat printr‑o uşoară scumpire (+5 $/u.f.). Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 16 decembrie metalul valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.131,60 $/u.f., comparativ cu 1.163,60 $/u.f. în 9 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de aur[3]a scăzut cu 1,91%, la 1.147,09 $.
În România, deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a făcut ca pe 16 decembrie Banca Naţională a României să anunţe un preţ cu doar 1% mai mic decât cu o săptămână în urmă (157,77 lei/gram, comparativ cu 159,35 lei/gram în 9 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul gramului de aur[4]a scăzut cu doar 0,20%, la 157,87 lei.
– Argintul a cotat, iniţial, pe trendul aurului, începând intervalul analizat în scădere şi redresându‑se uşor în următoarele două zile. Spre deosebire de metalul galben, argintul nu a reuşit însă să se redreseze după drastica corecţie de joi şi l‑a încheiat prin două ieftiniri succesive, în urma cărora, la închiderea fixingului londonez din 16 decembrie, metalul valora cu 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 16,05 $/u.f., comparativ cu 16,95 $/u.f. în 9 decembrie. Totuşi, datorită evoluţiei bune de marţi şi miercuri, preţul unciei fine de argint[5]a scăzut cu doar 1,29%, în termeni de medii săptămânale, la 16,63 $.
– Platina, la rândul său, a început intervalul analizat în scădere, cotând la 923 $/u.f., s‑a scumpit până la 942 $/u.f. şi l‑a încheiat pe trend descendent, prin două ieftiniri succesive. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 16 decembrie metalul valora cu peste 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (904 $/u.f., comparativ cu 925 $/u.f. în 9 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 1,35%, la 923,40 $.
– Paladiul, în schimb, a continuat să coteze pe trend constant descendent – atât de accentuat încât la închiderea fixingului londonez din 16 decembrie metalul valora cu aproape 8% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 688 $/u.f., comparativ cu 744 $/u.f. în 9 decembrie. Totuşi, în termeni de medii săptămânale, ieftinirea a fost mai puţin drastică, preţul unciei fine de paladiu3 scăzând cu doar 1,81%, la 723,10 $.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Preţioase
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de London Bullion Market Association (LBMA), Bloomberg.com, Finance.yahoo.com şi Banca Naţională a României (BNR)
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a înregistrat aprecieri generalizate săptămâna trecută, atât față de monedele din țările dezvoltate, cât și în raport cu valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Factorul principal care a susținut cursul monedei americane (spre maximul din ultimii 14 ani) a fost ședința de politică monetară a Rezervei Federale (ultima din acest an). În cadrul acesteia banca centrală din SUA a majorat previziunile privind dinamica PIB-ului în 2016 (de la 1,8% la 1,9%), 2017 (de la 2% la 2,1%) și 2019 (de la 1,8% la 1,9%), menținând prognoza pentru 2018 la 2%. De asemenea, FED a majorat prognoza pentru dinamica inflației în 2016 (de la 1,3% la 1,5%), dar a păstrat previziunile pentru 2017 (1,9%), 2018 (2%) și 2019 (2%). În acest context, FED a continuat ciclul monetar demarat în decembrie 2015, majorând rata de dobândă de politică monetară de la 0,25%-0,50% la 0,50%-0,75%. Nu în ultimul rând, FED a semnalat că este pregătită să majoreze cu un ritm mai agresiv rata de dobândă de politică monetară în trimestrele următoare (de trei ori cu câte 25 puncte bază în 2017).
Semnalele FED au determinat majorarea costurilor de finanțare în SUA cu 4,5% la 2,577% săptămâna trecută (cel mai ridicat nivel din toamna anului 2014), ceea ce a determinat ieșiri de capital din țările emergente și în dezvoltare și majorarea expunerii pe moneda americană.
Pe de altă parte, în Zona Euro gradul de prudență în sfera companiilor s-a intensificat pe final de an, iar dinamica prețurilor de consum se menține cu mult sub nivelul țintit de BCE (2% an/an).
Perspectiva majorării diferențialului de dobândă dintre Statele Unite și Zona Euro a condus la aprecierea cursului mediu al dolarului american cu 1,2% față de moneda unică europeană săptămâna trecută (spre cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2003).
De asemenea, moneda americană a crescut și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1,2%), coroana suedeză (cu 1,3%).
Nu în ultimul rând, dolarul american a consemnat aprecieri și față de kiwi neo-zeelandez (cu 0,3%), lira sterlină (cu 0,4%), dolarul australian (cu 0,4%), francul elvețian (cu 0,7%), coroana norvegiană (cu 1,4%) și yen-ul nipon (cu 1,9%) în săptămâna 12-16 decembrie.
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat ușor față de dolarul canadian (în medie, cu 0,1%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se observă aprecierea dolarului față de peso argentinian (cu 0,2%), peso filipinez (cu 0,3%), rial-ul iranian (cu 0,3%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,4%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat cu 0,3% față de peso mexican și cu 1,2% în raport cu real-ul brazilian (pe fondul programelor de reforme din economia sud-americană).
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat cu 1,5% săptămâna trecută (spre noi maxime istorice), pe fondul evoluției cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1,2%) și EUR/RON (apreciere cu 0,3%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Piețe de capital
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții generalizate săptămâna trecută, declinul fiind mai pronunțat pe segmentul indicilor din țările emergente. Această evoluție a fost determinată, în principal, de semnalele emise de Rezerva Federală din Statele Unite la ultima ședință de politică monetară din acest an (ciclul monetar ar putea accelera în 2017). De asemenea, dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii și fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime au influențat bursele internaționale în săptămâna 12-16 decembrie.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite (prima economie a lumii, cu o pondere de aproximativ 25% din PIB-ul global), indicatorii de încredere au continuat să se amelioreze în decembrie, evoluție care exprimă premise de accelerare la începutul anului 2017. Cu toate acestea, vânzările din comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat, principala componentă a PIB) au decelerat în noiembrie (ritm lunar de doar 0,1%) (luna comunicării rezultatului alegerilor Prezidențiale), evoluție care exprimă o atitudine prudentă a populației, în contradicție cu euforia de pe piața financiară. De asemenea, producția industrială a scăzut cu 0,4% lună/lună în noiembrie, ceea ce reflectă o atitudine prudentă și în plan investițional.
Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost ședința de politică monetară a FED (ultima din 2016). Banca centrală din SUA a majorat ușor previziunile macroeconomice pe termen mediu și a majorat rata de dobândă de referință cu 25 puncte bază (0,50% – 0,75%), decizie în linie cu așteptările pieței financiare. Pe de altă parte, FED a semnalat faptul că procesul de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară ar putea accelera pe viitor, ceea ce a surprins piețele financiare.
În Zona Euro s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicați săptămâna trecută. În economia reală se observă un grad ridicat de prudență în sfera companiilor (producția industrială a scăzut cu 0,1% lună/lună în octombrie, iar ritmul de creare de noi locuri de muncă s-a temperat la 1,2% an/an în trimestrul III). Cu toate acestea, climatul din industria prelucrătoare și din sectorul de servicii s-a consolidat în decembrie (indicatorul PMI calculat de Markit Economics a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni). La nivelul economiei financiare se observă accelerarea dinamicii prețurilor de consum la 0,6% an/an în noiembrie (maximul din primăvara anului 2014), evoluție care confirmă faptul că pericolul deflației se disipează (pe fondul impactului politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană).
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au consemnat evoluții divergente săptămâna trecută, pe fondul perspectivelor de intensificare a divergențelor de politică monetară (FED vs. BCE) în trimestrele următoare. Astfel, în SUA, rata de dobândă la 10 ani a crescut cu 4,5%, la 2,577 (maximul din toamna anului 2014). Pe de altă parte, în Germania, acest indicator a scăzut cu 12,3%, la 0,321%.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 0,5%, la 422,3 puncte (avans cu 5,7% de la începutul anului), săptămâna trecută. Se observă declinul indicelui MSCI pentru piețele emergente (pe fondul semnalelor emise de FED, care au surprins așteptările piețelor financiare), cu 2,4%, la 856,4 puncte (creștere cu 7,8% față de nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate s-a redus cu 0,3%, la 1.754,7 puncte (avans cu 5,5% în acest an).
În SUA, indicele Dow Jones a consemnat un avans de 0,4%, la 19.843,4 puncte (consemnând noi maxime istorice), dar indicele S&P 500 a scăzut cu 0,1%, la 2.258,1 puncte în săptămâna 12-16 decembrie.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 1,3%, la 360 puncte, evoluție determinată de perspectiva continuării politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană până la final de 2017.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a înregistrat un declin de 2%, la 135,7 puncte, ca urmare a semnalelor emise de FED, cu impact asupra direcției fluxurilor internaționale de capital.
În România, indicele BET a crescut cu 2,3%, la 7.056,8 puncte în săptămâna 12-16 decembrie, evoluție influențată și de succesul înregistrat de listarea companiei Medlife.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
1 London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari americani/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
2 Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
3 Cotaţia comunicată în după‑amiaza fiecărei zile de LBMA.
4 Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.
5 Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA.
