Tendințe și perspective pe principalele piețe internaționale de mărfuri și valutare în perioada 12 – 18 iunie 2017

I. ŢIŢEI

AUTOR: dr. Petre PRISECARU

În săptămâna 12-18 iunie a.c., trendul prețurilor țițeiului a fost descendent: media cotațiilor la țițeiul Brent, termen august, la bursa londoneză ICE, s-a redus cu 2,20%, la 47,66 dolari/baril, de la 48,73 dolari/baril în săptămâna anterioară, iar media cotațiilor țițeiului WTI, termen iulie, la bursa new-yorkeză NYMEX, s-a diminuat cu 2,71%, la 45,29 dolari/baril, comparativ cu 46,56 dolari/baril în săptămâna anterioară .

Pe piața ţiţeiului, condițiile fundamentale, care țin de raporul cerere/ofertă, nu sunt favorabile unei redresări a prețurilor, ȋndeosebi prin diminuarea stocurilor, deși există un consens general că extinderea acordului OPEC, cu participarea unor state neOPEC, ar trebui să împingă piața către o reechilibrare în următoarele trimestre. Pe partea ofertei se anunță o creștere a producției Nigeriei, de cca 10%, la peste 2 milioane barili/zi (100 milioane tone/an). Producția OPEC s-a majorat ȋn luna mai cu 0,3 milioane barili/zi (15 milioane tone), la 32,2 milioane barili/zi (1,61 miliarde tone), cu contribuția principală a Libiei și Nigeriei. După ce la finele anului 2015 Congresul SUA a abrogat interzicerea exporturilor de petrol, producătorii americani au mărit treptat volumul exporturilor, care a ajuns recent la 1 milion barili/zi (50 milioane tone/an). Volumul neobișnuit de ridicat al exporturilor de țiței nu este în mod evident un semn bun pentru situația de echilibru a pieței petrolului, ȋnsă, ȋn același timp, nu reprezintă o garantație că producătorii americani vor fi în măsură să continue să livreze petrol la export la un astfel de nivel ridicat foarte mult timp. Pe baza extinderii rapide a exploatării țițeiului de șist, Energy Information Administration se așteaptă ca producția totală de petrol a SUA să ajungă la 10 milioane barili/zi (500 milioane tone/an) ȋn 2018, dar competitivitatea sa nu poate ajunge la nivelul celei din Orientul Mijlociu; producția exportată a fost la finele lunii mai și ȋnceputul lunii iunie de doar 557.000 barili/zi (27,85 milioane tone). In plus, Mexicul a inițiat noi operațiuni de hedging (asigurare), pentru a se proteja ȋmpotriva scăderii prețurilor la petrol, care acoperă 2-300 milioane de barili (27-41 milioane tone), fapt care pot avea impact pe piață.

Pe piețele la termen, comercianții au sesizat o direcție a pieței prin situația de contango, ȋn care tranzacțiile pe termen scurt sunt sub nivelul de preț al tranzacțiilor pe termen mai lung, ceea ce este un semnal clar al supraofertei de pe piață; şi diferența de preț s-a mărit ȋn ultimele săptămâni. OPEC ar trebui să-și dorească o situație inversă, de backwardation, prin menținerea sau chiar amplificarea reducerilor de producție ȋn acest an și ȋn 2018.

Declinul stocurilor de țiței de la rafinăriile americane înregistrat în ultimele săptămâni este considerat un indicator ȋnșelător pentru piața petrolului, care s-ar putea explica prin exporturile de carburanți din SUA, dar situația stocurilor și a exporturilor din SUA nu este relevantă pentru ansamblul cererii mondiale și pentru situația stocurilor de petrol și carburanți la nivel global. Optimismul Arabiei Saudite și al Rusiei privind reechilibrarea pieței este considerat exagerat, în condiţiile în care chiar OPEC recunoaște că acest proces este lent și de durată.

Într-un raport recent, Wood Mackenzie apreciază că cererea de petrol se va încetini pe termen lung, amenințând profiturile viitoare ale industriei petroliere. Ca urmare, liderii de piață trebuie să se preocupe de tranziția la forme mai curate de energie. Wood Mackenzie prezice rate anuale de creștere de 6% pentru energie eoliană, 11% pentru energie solară, și de doar 0,5% pentru cererea de petrol. Deoarece companiile petroliere au expertiză în inginerie offshore, ele au o oportunitate unică de a se ȋndrepta spre eolienele offshore, în special. În cele din urmă, până în 2030, industria petrolieră ar putea reorienta 1/5 din cheltuielile de capital (investiții) spre energiile regenerabile.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: dr. Petre PRISECARU

Media săptămânală a preţurilor gazelor naturale pe piaţa la termen din New York, NYMEX, la contractele cu livrare în luna iulie, au scăzut cu 0,63%, la 106,01 $/1000 m.c., de la 106,68 $/1000 m.c. ȋn săptămâna precedentă, pe fondul anunțurilor privind creșterea stocurilor, reducerea consumului ȋn centralele electrice şi creșterea producției de gaz de șist ȋn bazinele Marcellus și Permian.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data

III. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Eufrosina MEREORU

Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a înregistrat o scădere de 1,49%, la 1.875,30 $/tonă Nivelul maxim înregistrat de cotaţiile zilnice pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.888 $/tonă (12 iunie a.c.), iar cel minim de 1.861 $/tonă, pe 16 iunie 2017.

Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de aluminiu La LME a continuat să scadă, în săptămâna 12 – 18 iunie 2017, înregistrând o diminuare de 1,77%, la 1.440.440 tone, cel mai redus nivel din ultimii ani.

Cupru

AUTOR: dr. Emilia MANOLE

În săptămâna 12 – 18 iunie a.c., cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o nouă majorare, de 1,06%, la 5.677,60 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au fluctuat, în cursul săptămânii, între o valoare maximă de 5.752 $/tonă, înregistrată pe 12 iunie a.c., şi una minimă de 5,637 $/tonă, înregistrată pe 15 iunie a.c..

De semnalat faptul că prognozele pe termen lung indică o creştere a cererii de cupru. Conform celui mai recent raport al Asociației Internaționale a Cuprului (I.C.A.), cererea pentru vehiculele electrice, a căror producţie este mare utilizatoare de cupru (o singură mașină poate avea până la 6 kilometri de cabluri de cupru), este prognozată să crească semnificativ în următorii zece ani, pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește. De asemenea, analistul Franco Gonzalez de la IDTechEX Senior Technology estimează o creștere a cererii de metal roșu în sectorul auto pentru mașini și autobuze electrice, de la 185.000 tone în 2017, la 1,74 milioane de tone în 2027.

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o reducere, de 6,48%, în săptămâna analizată față de săptămâna precedentă, la 273.000 tone.

Nichel

AUTOR: dr. Emilia MANOLE

Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o creștere modestă, de 0,26%, în săptămâna 12 – 18 iunie a.c. faţă de săptămâna precedentă, la 8.842,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel maxim de 8.940 $/tonă în prima zi de tranzacționare și un nivel minim de 8.720 $/tonă (considerat cel mai mic nivel din iunie 2016), înregistrat pe 13 iunie a.c..

Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat, în termeni de medii săptămânale, o reducere de 0,74% faţă de săptămâna anterioară, la 376.411 tone

Cositor

AUTOR: Eufrosina MEREORU

La Bursa de Metale din Londra (LME), în săptămâna 12 – 18 iunie 2017, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o reducere de 1,63% faţă de intervalul precedent, la 19.395 $/tonă, pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor de cositor. Nivelul minim înregistrat de cotaţiile zilnice pe parcursul săptămânii a fost de 19.175 $/tonă (12 iunie a.c.), iar cel maxim de 19.650 $/tonă, înregistrat pe 16 iunie 2017.

Media stocurilor de cositor la LME a scăzut cu 1,45% în perioada analizată comparativ cu săptămâna anterioară, la 1.901 tone. Nivelul stocurilor zilnice pe parcursul săptămânii analizate a oscilat între 1.890 tone – 1.916 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: www.lme.com

IV. METALE PREŢIOASE

AUTOR: dr. Dana GHIŢAC

Convinşi că banca centrală a SUA (Fed) va majora rata dobânzii de referinţă în şedinţa din 14 iunie, investitorii au continuat să vândă aur, argint şi platină – cu scopul suplimentării capitalului disponibil pentru jocul speculativ de pe pieţele valutare şi de capital.

Pe piaţa de lingouri din Londra[1], migrarea masivă a interesului investitorilor spre active generatoare de dobândă şi cu randament ridicat de profitabilitate pe termen scurt a fost resimţită nu doar de cele trei metale preţioase amintite anterior, care au continuat să coteze pe trend descendent, ci şi de paladiu. Cu precizarea că, deşi s‑a confruntat, la rândul său, cu puternice corecţii de preţ pe parcursul intervalului analizat, acest metal a reuşit să înregistreze o nouă scumpire în termeni de medii săptămânale. Astfel:

  • Aurul a început săptămâna pe trend descendent, cotând luni la 1.266,40 $/u.f. şi, în următoarele patru zile, s‑a ieftinit cu încă 11 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 16 iunie uncia fină[2] valora 1.255,40 $, cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.266,55 pe 9 iunie), iar preţul aurului[3] a scăzut cu 1,41%, în termeni de medii săptămânale, la 1.262,77 $/u.f..

În România, impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost uşor diminuat de aprecierea dolarului american în raport cu moneda naţională şi valoarea gramului de aur. Cu toate acestea, pe 16 iunie Banca Naţională a României anunţa un curs cu 1% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (165,53 lei/gram, comparativ cu 167,14 lei/gram pe 9 iunie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 1,23%, comparativ cu intervalul anterior, la 165,87 lei.

  • Argintul, ca de obicei, a reacţionat mult mai „violent” decât aurul la retragerea investitorilor de pe pieţele de metale preţioase. Prin urmare, a început intervalul analizat la 17,13 $/u.f. şi la închiderea fixingului londonez din 16 iunie metalul valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (16,86 $/u.f., comparativ cu 17,35 $/u.f. în 9 iunie). În aceste condiţii, preţul unciei fine de argint[5] a scăzut cu 3,42%, în termeni de medii săptămânale, la 16,93 $.
  • Platina, deşi începea săptămâna în creştere, cotând luni la 944 $/u.f., s‑a confruntat ulterior cu corecţii atât de puternice încât uncia fină s‑a ieftinit cu 21 $ pe parcursul intervalului analizat. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 16 iunie metalul valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (923 $/u.f., comparativ cu 939 $/u.f. în 9 iunie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 1,77%, la 931,80 $.
  • Paladiul, din cauza faptului că a început săptămâna cotând la un nou maxim multianual (898 $/u.f., pe 12 iunie), s‑a confruntat, ulterior, cu puternice corecţii de preţ (ca urmare a marcărilor de profit ale celor care au dorit să fructifice rapid această oportunitate) şi la închiderea fixingului londonez din 16 iunie metalul valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (869 $/u.f., faţă de 896 $/u.f. în 9 iunie). Cu toate acestea, în cazul său presiunile de scădere nu au fost suficient de puternice pentru a provoca şi o ieftinire în termeni de medii săptămânale şi preţul unciei fine de paladiu3 a crescut cu 2,70%, în raport cu intervalul anterior, la 881 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

Note:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)

V. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia BĂLAN

Cotațiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au continuat trendul ascendent din ultimele săptămâni, pe fondul secetei pedologice din Statele Unite, care determină reducerea drastică a randamentului, precum și calitatea boabelor.

Zonele cele mai afectate de secetă sunt cele din centrul și nordul SUA, regiuni care cuprind statele: Kansas, Dakota, Nebraska, dar și nordul statelor Oklahoma și Texas. În aceste condiții, raportul lunar din iunie 2017 (Grain: World Markets and Trade) al Departamentului Agriculturii din S.U.A. (United States Department of Agriculture – USDA) privind starea culturilor de grâu din SUA (Crop Progres) arată că, pe 11 iunie a.c., doar 8% din grâul cultivat și care urmează a fi recoltat se afla în condiții excelente, 42% în stare foarte bună, 34% satisfăcătoare, 11% slabă și 5% foarte slabă.

În termeni de medie săptămânală, în perioada 12 – 18 iunie 2017, cotațiile grâului american au crescut cu 1,63% comparativ cu perioada anterioară, la 164,68 $/tonă, atingând pe 16 iunie a.c. cea mai ridicată valoare din ultimele 12 luni, de 170,95 $/tonă (173,80 $/tonă pe data de 20 iunie 2016).

Având în vedere că prognozele meteorologilor sunt pesimiste și pentru alte țări producătoare de grâu, precum Canada, unele state membre ale Uniunii Europene, Ucraina și Australia, unde se așteaptă perioade prelungite de secetă, pe termen scurt și mediu, bursele internaționale pot înregistra noi majorări ale cotațiilor grâului, dacă actualele previziuni meteorologice se vor adeveri.

Porumb

AUTOR: Emilia BĂLAN

Comparativ cu săptămâna precedentă, în perioada 12 – 18 iunie 2017, la Bursa din Chicago, cotațiile porumbului american galben nr. 2 s-au situat la valori mai reduse, iar media tranzacțiilor din cele 5 zile analizate a fost de 149,50 $/tonă (-0,51%).

Diminuarea cotațiilor porumbului american reflectă noile prognoze ale USDA privind producția mondială din sezonul actual, 2016/17 (1 octombrie 2016 – 30 septembrie 2017). Potrivit raportului din luna iunie a.c. al USDA, producția de porumb la nivel mondial este estimată la 1,067 miliarde tone, cu 2,1 milioane tone mai mare față de cât s-a apreciat cu o lună în urmă.

Creșterea producției mondiale relevă sporirea producției Braziliei, a treia țară mare producătoare de porumb la nivel internațional, după Statele Unite și China. Producția de porumb a Braziliei reprezintă 9% din recolta mondială. Conform estimărilor USDA din iunie 2017, în 2016/17, producția de porumb a Braziliei poate fi de 97 milioane tone, cu 1 milion tone mai mare decât estimarea din mai a.c., dar și cu 30 milioane de tone mai mare decât cea de 67 milioane de tone din sezonul 2015/16, reflectând creșterea randamentului mediu cu 1,35 tone/ha, la 5,44 tone/ha (+32%). Majorarea producției se datorează obținerii unui nivel ridicat la cea de-a doua recoltă de porumb (“safrinha” – a doua cultură, constând de obicei din porumb, semănat după eliberarea terenurilor recoltate cu soia), care a beneficiat de condiții meteorologice excelente pe toată perioada de dezvoltare a plantelor.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina MEREORU

La Bursa din Chicago, preţurile medii la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat o tendință de creştere în intervalul 12– 18 iunie 2017.

Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a crescut cu numai 0,29% comparativ cu săptămâna anterioară, la 343,12 $/tonă. Pe parcursul săptămânii analizate, cotaţiile au evoluat între un nivel minim de 342,17 $/tonă (12iunie 2017) şi unul maxim de 345,02 $/tonă, înregistrat pe 16 iunie a.c.

Nivelul mediu săptămânal al cotaţiilor la uleiul de soia a înregistrat o majorare de 2,38% faţă de intervalul precedent, la 714.29 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel minim de 704,28 $/tonă (12 iunie a.c.) şi un maxim de 730,08 $/tonă (16 iunie 2017). Potrivit noilor prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (USDA), din iunie 2017, pentru sezonul 2017/18, producţia mondială de ulei de soia va creşte cu 3,5%, iar consumul cu 4,2%, faţă de sezonul 2016/17.

Zahăr

AUTOR: Simona ZAMȘA

În săptămâna 12 – 18 iunie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 3,16%, la 403,30 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu scăderi ale cotațiilor comparativ cu cele înregistrate în ultima zi de tranzacționare din săptămâna anterioară, iar tendința a continuat și pe parcursul următoarelor zile. Astfel, cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 410,20 dolari/tonă (atins pe 12 iunie) și unul minim de 399,3 dolari/tonă (15 iunie).

Cafea

AUTOR: dr. Emilia MANOLE

Media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o nouă reducere, de 0,59%, în intervalul 12 – 18 iunie a.c. față de săptămâna precedentă, la 2.773,45 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate între o valoare maximă de 2.813 $/tonă, înregistrată în prima zi de tranzacționare, și o valoare minimă de 2.724 $/tonă, înregistrată vineri la închiderea bursei.

Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o nouă creștere, de 2,38%, în săptămâna 12 – 18 iunie a.c. față de perioada anterioară, la 2.029,20 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii analizate între o valoare maximă de 2.090 $/tonă, înregistrată pe 15 iunie a.c., și o valoare minimă de 1.966 $/tonă, în ultima zi din săptămână. Evoluția cotațiilor la ambele sorturi de cafea a fost influențată de factori tehnici de bursă.

Bumbac

AUTOR: Simona ZAMȘA

În perioada 12 – 18 iunie 2017, la Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 1,57%, la 1.878,00 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotația bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.618,03 $/tonă, marcând o reducere de 3,54% față de cotația săptămânii precedente. Trendul săptămânal al ambelor sorturi a fost descendent; prețurile bumbacului Index A au pornit de la un nivel maxim de 1.901,81 $/tonă și au scăzut până la 1.838,97 $/tonă, iar cotațiile bumbacului american au oscilat între un nivel maxim de 1.656,62 $/tonă și unul minim de 1.584,95 $/tonă.

 Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: www.markets.ft.com

VI. PIAŢA VALUTARĂ

AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU

Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții predominant favorabile săptămâna trecută, atât față de valutele din țările dezvoltate, cât și raportat la monedele din statele emergente și în dezvoltare.

Dinamica dolarului american a fost influențată de evoluțiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele internaționale de capital și materii prime.

Din perspectiva macroeconomică, evenimentul săptămânii a fost ședința de politică monetară din Statele Unite, a patra din acest an. Rezerva Federală a decis continuarea ciclului monetar post-criză, prin majorarea ratei de dobândă de referință de la 0,75%-1,00%, la 1,00%-1,25%. Această decizie a confirmat așteptările pieței financiare, fiind semnalată anterior de FED, pe fondul momentului favorabil din piața forței de muncă și al convergenței graduale a inflației spre nivelul țintă de 2% an/an. De asemenea, banca centrală a oferit detalii suplimentare privind planul de reducere a activelor, de la nivelul total de 4,5 trilioane dolari (record). Astfel, FED intenționează să ajungă, la 12 luni după demararea acestui plan, la un ritm lunar de reducere a activelor de 50 miliarde dolari. Se poate spune că banca centrală din prima economie a lumii vizează creșterea marjei de manevră de intervenție pe finalul ciclului economic, într-o perioadă în care se acumulează semnale de maturitate ale ciclului post-criză (aspect semnalat de deteriorarea încrederii consumatorilor în iunie și de stagnarea producției industriale și a comerțului cu amănuntul în luna mai).

În zona euro, indicatorii macroeconomici au continuat să prezinte evoluții favorabile în perioada recentă, notându-se creșterea încrederii investitorilor (indicatorul ZEW) și climatul pozitiv din piața forței de muncă (numărul de locuri de muncă a crescut la 154,3 milioane în trimestrul I, nivel record).

Nu în ultimul rând, pe piețele financiare internaționale se observă intensificarea percepției de risc, care a condus la reorientări ale fluxurilor de capital săptămâna trecută. Astfel, ratele de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani din Statele Unite și Germania au consemnat evoluții divergente: scădere în SUA, cu 2,2%, la 2,1530%, şi creștere în Germania, cu 5,3% la 0,277%. Dinamici divergente s-au consemnat și în sfera indicilor bursieri: creșteri ușoare în SUA și scăderi în Europa.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat săptămâna trecută cu 0,3% față de moneda unică europeană, evoluție determinată de intensificarea divergenței de politică monetară pe termen scurt dintre Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană.

 

De asemenea, dolarul american a crescut față de valutele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 0,2%), coroana daneză (cu 0,3%).

Moneda americană a consemnat aprecieri, în a treia săptămână din iunie, și față de valutele din Japonia (cu 0,1%), Elveția (cu 0,5%) și Marea Britanie (cu 1,1%).

Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului SUA s-a depreciat față de coroana norvegiană (cu 0,4%), dolarul neo-zeelandez (cu 0,6%), dolarul australian (cu 0,8%) și dolarul canadian (cu 1,6%).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se notează aprecierea cursului dolarului SUA față de peso filipinez (cu 0,3%) și realul brazilian (cu 0,4%).

La polul opus, moneda SUA s-a depreciat săptămâna trecută în raport cu peso argentinian (cu 0,4%) și peso mexican (cu 1,2%).

Raportat la leul românesc, dolarul s-a apreciat în medie cu 0,4% în a treia săptămână din iunie, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,3%) și EUR/RON (creștere cu 0,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar 

Sursa: www.x-rates.com

Coordonator: dr. Maria CARTAS

[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.

[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. .Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)