Tendințe și perspective pe principalele piețe internaționale de mărfuri și valutare în perioada 12 – 18 septembrie 2016

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 12-18 septembrie, preţurile ţiţeiului pe pieţele la termen Nymex din New York şi ICE din Londra, cu termen de livrare în octombrie, au înregistrat scăderi de 3,19% în cazul ţiţeiului WTI (SUA) şi de 3,01% în cazul Brent (Marea Britanie), la valori de 44,34 $/baril şi respectiv, 46,73 $/baril. Analistul petrolier Craig Erlam de la firma „Oanda”, din Marea Britanie, declara, de altfel, pentru AFP, vineri, 16 septembrie: „Câştigurile de săptămâna trecută au fost construite pe factori nesustenabili şi temporari, care nu justificau creşterea preţurilor ţiţeiului”.

Preţurile ţiţeiului au scăzut sub influenţa mai multor factori : a) faptul că Agenţia Internaţională a Energiei şi-a schimbat punctul de vedere în legătură cu evoluţia viitoare a raportului cerere-ofertă la nivel mondial, în sensul că excedentul de petrol va dura mai mult decât se credea anterior, respectiv până în sau şi în 2017, deoarece creşterea cererii se va încetini, iar oferta se va menţine ridicată; b) majorarea în continuare a stocurilor de ţiţei ale SUA, cu 4 milioane de barili, în săptămâna trecută, la 511,4 milioane barili, cu 100 milioane de barili peste media ultimilor cinci ani, dublată de perspectiva ca stocurile să înregistreze creşteri şi mai ample în intervalul următor, deoarece încep să sosească în SUA importurile, care au fost amânate din cauza furtunilor tropicale; c) producția record de ţiţei în statele OPEC din zona Golfului, care a compensat efectul declinului producţiei SUA,contribuind la menţinerea supraofertei; d) declinul valorii acţiunilor pe pieţele de capital, în primul rând a celor ale companiilor energetice (indicele S&P500 pentru explorare şi producţie de ţiţei şi gaze a scăzut cu 4%) ; e) aprecierea cursului de schimb al dolarului (Indicele Bloomberg spot al dolarului, care măsoară valoarea monedei SUA în raport cu un coş de 10 valute a crescut cu 0,8 %); f)  declinul consumului mondial de ţiţei în trimestrul 3 a.c., la un minim al ultimilor doi ani, în special ca urmare a reculului cererii în China şi India; g) angajamentul Libiei şi al Nigeriei de a stimula brusc producţia şi exportul în următoarele câteva săptămâni a contribuit, de asemenea, la presiunea descendentă asupra preţurilor.

În prognoza din luna precedentă, Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) miza pe revenirea pieţei ţiţeiului la o stare de echilibru încă din acest an. Prognoza din septembrie a marcat o schimbare importantă în viziunea de perspectivă a AIE, a declarat Harry Tchilinguirian, şeful departamentului de strategie a pieţelor materiilor prime la BNP Paribas din Londra. „Jocul OPEC va dura mai mult, deoarece implică necesitatea ca preţurile petrolului să rămână mai mici pentru mai mult timp, pentru a stimula ajustările necesare în ofertă, în vederea re-echilibrării pieţei.” Într-un raport din 12 septembrie şi OPEC a prezis o creştere a producţiei de ţiţei non-OPEC, în loc de un declin. Producţia de ţiţei în afara grupului va creşte cu 200.000 de barili/zi în anul viitor, comparativ cu 150.000 barili/zi, nivel prognozat în urmă cu o lună.

De menţionat însă faptul că planurile Libiei de a restabili producţia de ţiţei au suferit un regres semnificativ după ce forţele loiale comandantului militar din regiunea de est a alungat trupele susţinute de guvern, care asigurau paza la terminalele cheie de export, cu doar câteva zile înainte ca un tanc petrolier sa fie  încărcat pentru primul transport extern de ţiţei din ultimii doi ani.

Analistul „Commerzbank”, Carsten Fritsch completa această viziune pesimistă cu aprecierea potrivit căreia „se pare că nu există nicio limită la veştile proaste de pe piaţa petrolului”,mai ales dacă la Forumul energiei din Algeria de la sfârşitul acestei luni nu se va ajunge  la nici o înțelegere.

Miniştrii energiei din Rusia şi Arabia Saudită au anunţat, totuşi, posibilitatea de a ajunge la un acord de cooperare pentru a „sprijini stabilitatea pe piaţa petrolului şi a asigura un cuantum stabil de investiţii pe termen lung.” Deşi acordul nu va include reduceri de producţie, ministrul rus Alexander Novak a afirmat că în viitor acesta ar putea conţine şi măsuri de limitare a producţiei şi că Rusia ar fi dispusă să se alăture unui acord de „înghețare” a producţiei.

Anunţul a fost iniţial speculat de către comercianţii de energie, ca un indiciu al unei posibile acţiuni coordonate a celor doi producători rivali, determinând o creştere cu peste 5% a Brent-ului în prima zi a săptămânii. Acest optimism inițial s-a retras imediat, odată cu preţurile la energie, devenind evident că nimic nu s-a schimbat cu adevărat în ceea ce privește intenţia celor mai mari producători mondiali de a produce aproape de capacitatea maximă.

Semnificația acestei evoluții este în mare măsură simbolică, prin faptul că sugerează posibilitatea unei cooperări substanțiale Rusia-OPEC. Cei doi au încercat să coopereze de mai multe ori, dar Rusia a continuat să pompeze fără măsură, iar înţelegerile s-au destrămat. Mai recent, a existat un acord de principiu, de înghețare a producţiei în luna februarie, care în final a eşuat.

Cu toate acestea, presiunile comune ale guvernelor OPEC, secătuite de lichidităţi, au forțat partea saudită să depăşească aceste impedimente şi partea rusă să ia în considerare în mod serios un asemenea acord, la rândul său având mari probleme bugetare. Acest lucru va fi dificil de realizat deoarece industria petrolieră din Rusia se deosebește de cea a OPEC prin faptul că este privată, diversificată şi nu este supusă unui regulament de subordonare de sus în jos, sistem care caracterizează Iranul şi Arabia Saudită. Câmpurile petrolifere din Rusia au caracteristici meteorologice care fac ca oprirea producției să fie mai dificilă decât la producătorii convenţionali de mică adâncime, cu costuri reduse, din Golful Persic.

Există, de asemenea, şi o altă problemă reală, care a contracarat o acţiune colectivă, şi anume cota de piață. La fel ca şi Arabia Saudită, care nu vrea să renunţe la propria cotă de piață în favoarea Iranului, aşa şi Rusia se teme ca producătorii americani de şist să nu-i uzurpe cota de piaţă dacă îşi reduce producţia.

„RBC Capital Markets” a publicat o informaţie în care afirmă că acordul de cooperare menţionat este un posibil pas spre o politică mai coordonată la viitoarea reuniune informală a OPEC din cursul acestei luni. Înţelegerea Rusia-Arabia Saudită pentru a „stabiliza piețele energetice” este un pas în direcția corectă, chiar dacă unul foarte mic.   

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papaptulică

Preţurile gazelor naturale pe piaţa la termen din New York, Nymex, cu termen de livrare în octombrie, au crescut cu 5,80%, la un nivel mediu de 102,99 $/1000 m.c., pe fondul majorării consumului total al SUA cu 4% comparativ cu săptămâna precedentă , conform datelor furnizate de PointLogic. Consumul pentru sectorul de încălzire/ardere a crescut cu 6% pe o bază săptămânală, stimulat de cererea majorată din partea statelor din centrul ţării. Exporturile de gaz  natural în Mexico au crescut cu 2%.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Banca de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

În perioada 12 – 18 septembrie 2016, cotațiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 cu livrare în decembrie 2016 au avut un trend variabil, iar media săptămânală a crescut cu 0,30% comparativ cu cea din intervalul 5 – 11 septembrie a.c., la 148,15 $/tonă.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o creștere nesemnificativă, de 0,09%, comparativ cu perioada anterioară, la 131,35 $/tonă. Tendinţa a fost fluctuantă, iar cotaţiile zilnice au oscilat de la o valoare maximă a intervalului  de 150,37 $/tonă, la una minimă de 146,79 $/tonă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 12 – 18 septembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 353,61 $/tonă, cu 2,27% mai mică faţă de săptămâna precedentă (361,83 $/tonă). Preţurile zilnice la boabele de soia, pe parcursul săptămânii analizate, au oscilat între o valoare maximă de 361,73 $/tonă, înregistrată pe 12 septembrie, şi una minimă, de 346,39 $/tonă, pe 14 septembrie 2016. Principalul factor care a influenţat  diminuarea cotaţiei boabelor de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei pentru sezonul 2016/17 privind majorarea producţiei mondiale de soia boabe, cu cca. 2,5%, conform datelor U.S.D.A. din septembrie 2016.

Cotaţia medie a uleiului de soia s-a redus cu 2,86%, la 703,40 $/tonă, faţă de săptămâna precedentă (724,12 $/tonă). Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 712,44 $/tonă (12 septembrie), iar cel minim de 695,68 $/tonă (13 septembrie). Diminuarea cotaţiei la uleiul de soia a reflectat scăderea producţiei mondiale din sezonul 2016/2017 şi creşterea stocurilor mondiale cu peste 1,5%, conform datelor USDA din septembrie 2016

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 12 – 18 septembrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 3,56% față de săptămâna anterioară, la 559,26 $/tonă. Principalul factor care i-a influențat pe investitori să achiziționeze cantități mai mari de zahăr în săptămâna analizată a fost temerea că deficitul mondial de zahăr se va majora față de previziunile anteriore, având în vedere vremea nefavorabilă din Brazilia, principalul producător și exportator. Directorul grupului industrial Unica a declarat că o parte din recolta de trestie de zahăr din Centru-Sudul țării a fost recoltată mai devreme, din cauza vremii nefavorabile, fapt care ar putea diminua producția. Față de aceeași perioadă a anului 2015, în luna august s-a înregistrat o scădere de 19% a recoltei de trestie de zahăr. De asemenea, regiunile producătoare din sudul Indiei (al doilea producător mondial) au fost afectate de secetă, fapt care întărește speculațiile privind majorarea deficitului mondial de zahăr. În intervalul analizat, cotațiile zilnice au înregistrat, în prima zi de tranzacționare, valori mai ridicate față de săptămâna trecută, creștere care a continuat și în ziua următoare. În data de 14 septembrie, prețurile s-au diminuat, atingând cea mai scăzută valoare a perioadei analizate, 539,50 $/tonă. În ultimele 2 zile, prețurile s-au majorat, atingând pe 16 septembrie nivelul maxim de 583,40 $/tonă.

Cafea

AUTOR: dr. Anca Dragomirescu

În intervalul 12  -18 septembrie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.263,40 $/tonă, cu 2,63% mai puțin față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.927,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,00% mai mult față de săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU

Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.946,87 $/tonă în perioada 12 – 18 septembrie 2016, cu 2,33% mai puțin comparativ cu intervalul 5 – 11 septembrie a.c.

În perioada 12 – 18 septembrie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.827,20 $/tonă, cu 2,49% mai puțin față de intervalul precedent.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 12 – 18 septembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi, pe fondul unor tranzacții mai reduse comparativ cu cele din săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a micșorat cu 1,86%, la 1.691,46 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.492,21 $/tonă, cu 1,70% mai puțin față de cotația săptămânii trecute.

În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.674,70 $/tonă și 1.724,31 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.476,69 $/tonă și unul maxim de 1.507,78 $/tonă.

În ceea ce privește bumbacul american, săptămâna a debutat cu scăderi ale cotațiilor ca urmare a anunțului făcut de Departamentul American al Agriculturii, pe 12 septembrie a.c., privind creșterea producției(+1%) și a stocurilor americane (1,5%) comparativ cu estimările făcute în luna anterioară. Totuși, pe parcursul intervalului analizat, se remarcă creșteri ale cotațiilor, trendul săptămânii fiind ascendent, deși media săptămânală s-a diminuat.

 Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Banca de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: dr. Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) rămân vulnerabile, în ciuda reducerii ofertei de metal alb din China la finele anului anterior. Cotația medie a înregistrat o scădere ușoară, de 1,06 %, față de media săptămânală anterioară, până la 1.554,90 $/tonă. Piața mondială a aluminiului se menține în dezechilibru sub influența cererii lente din perioada de vară și a nivelului încă ridicat al stocurilor de metal de la LME, de peste 2 mil tone.Deși excedentul de metal alb la nivel mondial, apreciat la 10-15 mil. tone, exercită presiune asupra cotațiilor, pe termen scurt, evoluția favorabilă a acestora ar putea fi încurajată de achiziționarea metalului rafinat la un preț scăzut, de către investitorii interesați.

Scăderea nivelului stocurilor de metal la LME, la 2.166.925 tone, la 16 septembrie, și a mediei săptămânale a stocurilor cu 1,28% față de media anterioară, la 2.179.440 tone, reflectă o cerere moderată pentru aluminiu în al doilea interval al lunii septembrie.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

În săptămâna 12 – 18 septembrie, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 1,13%, la 4.673,90 $/tonă, comparativ cu perioada anterioară, aceasta fiind considerată cea mai mare creștere săptămânală din ultimele două luni. Preţurile zilnice la metalul roșu pe parcursul săptămânii analizate au oscilat între o valoare minimă de 4.573 $/tonă, înregistrată pe 12 septembrie, şi una maximă, de 4.733 $/tonă, pe 16 septembrie ( cea mai mare valoare din 22 august a.c.). Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei cuprului din această săptămână a fost deprecierea dolarului în raport cu moneda euro, precum și stagnarea ratelor dobânzilor de către Federal Reserve (FED), concluzionând cu datele slabe din Statele Unite. În China, vânzările din comerțul cu amănuntul și producția industrială au crescut cu 10,6% și, respectiv, 6,3% în luna august a.c., imaginea cererii de cupru fiind relativ bună, iar datele economice sugerând o creștere progresivă pentru luniile viitoare.

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au crescut, cu 3,88%, la 349.860 tone la sfârşitul săptămânii analizate.

Plumb

AUTOR: dr. Florela Stoian

În ciuda trendului crescător al cotațiilor plumbului la LME, până la valori ce depășesc pragul de 1.900 $/tonă, media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,81% față de media săptămânală anterioară, la 1.908,60 $/tonă. Piața mondială rămâne caracterizată de excedent, apreciat de specialiștii de la Institutul Internțional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) la 33.000 tone în perioada ianuarie-iunie. Existența supraofertei de metal rafinat și creșterea ofertei de plumb secundar au limitat ascensiunea cotațiilor plumbului peste pragul de 2.000 $/tonă.

În timp ce oferta de plumb secundar a fost în creștere, lipsa tranzacțiilor cu plumb rafinat primar a fost reflectată de nivelul staționar al stocurilor de plumb primar la LME, la 187.850 tone. Media săptămânală a acestora a fost de 187.850 tone, în creștere ușoară, cu 0,43%, față de media săptămânală anterioară.

Zinc

AUTOR: dr. Florela Stoian

Cotațiile zincului la LME s-au menținut în marja 2.200-2.300 $/tonă în intervalul analizat, pe fondul deficitului de 174.000 tone în perioada ianuarie-iulie, potrivit celor mai recente statistici ale ILZSG. Deși cotațiile au fost suținute de scăderea producției miniere mondiale de zinc și de metal rafinat, cu 6% și,respectiv, cu 3,9%, perioadă în care cererea mondială a crescut cu 0,7%, acestea nu au depășit nivelul de 2.300 $/tonă. Media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere cu 3,72% față de media săptămânală anterioară, la 2.238,20 $/tonă.

În creștere moderată, cererea pentru metalul rafinat a condus la reducerea nivelului stocurilor la LME și a mediei săptămânale a acestora cu 0,73% față de media săptămânală anterioară, la 446.498 tone.

Nichel

AUTOR: dr. Anca Dragomirescu

În perioada 12 – 18 septembrie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 9.841,00 $/tonă, cu 3,32% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut ușor, de la 367.752 tone înregistrate pe 12 septembrie 2016 la 366.966 tone în data de 16 septembrie, a.c. (-786 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra în  săptămâna 12 – 18 septembrie 2016 a înregistrat o reducere de 2,20%, atingând pragul de 19.255 $/tonă, faţă de intervalul precedent(19.689 $/tonă). Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel maxim de 19.400 $/tonă (15 sept.) şi unul minim de 19.125 $/tonă (16 sept.).Tendinţa de scădere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor.

Stocurile de cositor la LME au atins în ultima zi de tranzacţionare (16 septembrie a.c.) cel mai mic nivel din ultimele 6 luni, coborând sub pragul de 3.835 tone. Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 4.032 tone, situându-se cu  8,11% sub cel din intervalul precedent (4.288 tone).

 Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Banca de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: dr. Dana Ghiţac

Mizând pe „scumpirea” dolarului american şi a yen‑ului (ca urmare a aşteptărilor pe care le creează în piaţă reuniunile de politică monetară anunţate pentru săptămâna viitoare de Federal Reserve şi de Banca Japoniei), investitorii s‑au îndreptat în forţă către pieţele valutare, fapt ce a determinat aprecierea celor două monede. Rezultatul a fost sporirea presiunilor de scădere a preţurilor mărfurilor exprimate în dolari SUA, inclusiv a prețurilor metalelor preţioase. În acest context:

• Aurul a început intervalul analizat pe trend descendent, cotând luni la 1.324,60 $/u.f. şi până vineri s‑a mai ieftinit cu 16 $. Astfel, la închiderea fixingului londonez din 16 septembrie, metalul valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.308,35 $/u.f., faţă de 1.330,85 $/u.f. în 9 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul^[1] unciei fine^[2] de aur a scăzut cu 1,45%, la 1.317,83 $.

În România, gramul de aur a continuat să evolueze „în tandem” cu uncia fină. În aceste condiţii, pe 16 septembrie Banca Naţională a României cota metalul cu mai bine de 1% sub nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (167,46 lei/gram, comparativ cu 169,69 lei în 9 septembrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur^[3] a scăzut cu 1,22%, la 168,55 lei.

• Argintul a început intervalul analizat pe trend descendent, cotând luni la 18,72 $/u.f., şi l‑a încheiat în scădere accentuată. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 16 septembrie metalul valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (18,91 $/u.f., faţă de 19,41 $/u.f. în 9 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint^[4] a scăzut cu 3,59%, la 18,96 $.
• Platina, de această dată, a fost cel mai afectat metal preţios, ieftinindu-se drastic pe parcursul intervalului analizat (cu 31 $/u.f., de luni până vineri). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 16 septembrie metalul valora cu aproape 6% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.012 $/u.f., comparativ cu 1.073 $/u.f. în 9 septembrie), iar preţul2 mediu al unciei fine de platină a scăzut cu 4,55% în raport cu media săptămânală anterioară, la 1.032,80 $.
• Paladiul, la rândul său, deşi mai bine susţinut după publicarea datelor, peste aşteptări, despre evoluţia producţiei industriale din China (cel de‑al treilea mare consumator mondial de paladiu), s‑a confruntat cu ieftiniri atât de puternice în primele trei zile încât la închiderea fixingului londonez din 16 septembrie metalul valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 656 $/u.f., comparativ cu 678 $/u.f. pe 9 septembrie. În aceste condiţii, şi în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a scăzut accentuat, cu 4,31%, la 657,40 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

Piaţa valutară

AUTOR: dr. Andrei Rădulescu

Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, cât și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.

Dinamica cursului mediu al dolarului american a fost influențată de o serie de aspecte în săptămâna 12 – 16 septembrie: evoluțiile macroeconomice din principalele blocuri ale lumii; fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite au continuat să se acumuleze semnale de final de ciclu economic post-criză, evoluție la care contribuie și intensificarea incertitudinilor de natură politică, înainte de alegerile Prezidențiale. Spre exemplu, încrederea consumatorilor a stagnat în septembrie (la nivelul minim din aprilie, conform indicatorului Michigan), iar climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a deteriorat în august. De asemenea, producția industrială și vânzările din comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) au scăzut cu ritmuri lună/lună de 0,3%, respectiv 0,4% în august. Pe de altă parte, dinamica prețurilor de consum a accelerat la 1,1% luna trecută. În acest context, membrii Comitetului de Politică Monetară au emis semnale contradictorii privind deciziile FED pe termen scurt, notându-se diminuarea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă la ședința din 21 septembrie.

În Zona Euro excedentul balanței comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 14% an/an în perioada ianuarie – iulie 2016, evoluție determinată, îndeosebi, de ajustarea importurilor (scădere cu 4% an/an), pe fondul acumulării de riscuri la adresa procesului de integrare economică europeană (în contextul referendumului britanic). De asemenea, dinamica locurilor de muncă s-a consolidat în T2 (ritm trimestrial de 0,4%, dinamică anuală de 1,4%), perioadă în care rata locurilor de muncă vacante a stagnat la 1,7%. Cu toate acestea, dinamica prețurilor de consum persistă la un nivel redus (0,2% an/an în august), iar producția industrială s-a ajustat cu 1,1% lună/lună (respectiv cu 0,5% an/an) în iulie, evoluții influențate și de semnalele de final de ciclul investițional în industria globală, precum și de riscurile din sfera Uniunii Europene. În acest context, la Summit-ul UE 27 de la Bratislava liderii UE au semnalat implementarea unor noi reforme și posibilitatea unui Nou Tratat European în martie 2017 (când se vor aniversa 70 de ani de la Tratatul de la Roma).

Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au consemnat evoluții divergente săptămâna trecută: consolidare în Statele Unite la 1,68%; scădere în Germania cu peste 25% la 0,007%.

Diminuarea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă la ședința din 21 septembrie a condus la deprecierea cursului mediu al dolarului american cu 0,10% săptămâna trecută.

De asemenea, moneda americană a scăzut și față de monedele din sfera de influență a EUR: coroana daneză (cu 0,1%).

Nu în ultimul rând, dolarul american s-a depreciat cu 0,3% comparativ cu yen-ul nipon și s-a consolidat față de francul elvețian săptămâna trecută.

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat cu 1% raportat la lira sterlină, după ce Banca Angliei a semnalat la ședința de politică monetară posibilitatea unei noi reduceri a ratei de dobândă de referință până la finalul anului.

De asemenea, dolarul american a crescut săptămâna trecută și față de monedele țărilor producătoare de petrol și alte materii prime, pe fondul declinului cotațiilor internaționale la țiței: coroana norvegiană (cu 0,3%), kiwi neo-zeelandez (cu 1,2%), dolarul australian (cu 1,8%) și dolarul canadian (cu 1,9%).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea dolarului raportat la: ringgit-ul malaysian (cu 1,5%), peso filipinez (cu 1,7%), real-ul brazilian (cu 2,3%) și peso mexican (cu 4%).

Raportat la leul românesc moneda americană s-a depreciat cu 0,1% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (apreciere cu 0,1%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Pieţe de capital

AUTOR: dr. Andrei Rădulescu

Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții generalizate în a doua săptămână din luna septembrie, evoluție influențată de o serie de factori: semnalele de final de ciclu din economia americană, provocările la adresa procesului de integrare economică europeană, fluctuațiile din piețele valutare, titluri de stat și materii prime și știrile din sfera companiilor (cum ar fi amenda acordată Deutsche Bank de către autoritățile americane). 

Din punct de vedere macroeconomic în Statele Unite se conturează finalul ciclului economic post-criză, scenariu la care contribuie și incertitudinile de natură politică: încrederea consumatorilor s-a consolidat în septembrie la nivelul minim din aprilie, climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a deteriorat în august, lună în care vânzările din comerțul cu amănuntul și producția industrială au scăzut cu 0,3%, respectiv cu 0,4%. În acest context, a scăzut probabilitatea ca FED să majoreze din nou rata de dobândă la ședința din 21 septembrie.

În Zona Euro economia resimte intensificarea provocărilor la adresa viitorului Uniunii Europene după votul pro-Brexit. Importurile s-au ajustat cu 4% an/an în primele șapte luni ale anului, iar producția industrială a scăzut cu 1,1% lună/lună și cu 0,5% an/an în iulie. Nu în ultimul rând, dinamica anuală a prețurilor de consum a stagnat la 0,2% în august, persistând în zona riscului deflaționist. Pe de altă parte, liderii UE 27 reuniți la Bratislava au propus implementarea de noi măsuri pentru consolidarea procesului de integrare economică europeană.

Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au consemnat evoluții divergente săptămâna trecută: consolidare în SUA la 1,68% vs. scădere în Germania cu peste 25% la 0,007%.

În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 0,9%, la 411,2 puncte săptămâna trecută (avans cu 3% de la începutul anului). Se observă declinului indicelui MSCI pentru piețele emergente, cu 2,6%, la 885,5 puncte în a doua săptămână din septembrie (creștere cu 11,5% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate s-a corectat cu doar 0,7%, la 1 696,3 puncte (apreciere cu 2% de la începutul anului).

În SUA indicele Dow Jones a crescut cu 0,2%, la 18 123,8 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 0,5%, la 2 139,2 puncte săptămâna trecută, semnalele de final de ciclu economic fiind contrabalansate de reducerea probabilității ca FED să majoreze din nou dobânda pe termen scurt.

Pe de altă parte, în Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 2,2%, la 337,8 puncte în a doua săptămână din septembrie, evoluție influențată și de provocările cu care se confruntă băncile din regiune (Deutsche Bank a fost penalizată de autoritățile americane cu 14 miliarde USD).

De asemenea, în Japonia indicele MSCI Asia Pacific a scăzut cu 2,3%, la 137,1 puncte.

În România indicele BET a pierdut 0,7%, la 6 979,2 puncte, săptămâna trecută. 

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Banca de date I.E.M.

Coordonator: dr. Maria CARTAS