I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au marcat o creştere nesemnificativă, după câteva săptămâni de declin uşor; preţul WTI (SUA) a crescut cu 0,61%, la 53,20 $/baril, în contractele cu termen de livrare în martie, la bursa Nymex din New York, iar Brentul (Marea Britanie) a crescut cu numai 0,20%, la 55,75 $/baril, în contractele pe aprilie. la bursa ICE (Londra),
Anunţul potrivit căruia OPEC intenţionează să prelungească acordul de limitare a producţiei de ţiţei, cu încă 6 luni de la data expirării (în iunie), deci până la sfârşitul anului, a constituit factorul care a dat un uşor impuls preţurilor, dar presiunile crescânde din partea producţiei de ţiţei în creştere a SUA au atenuat trendul uşor ascendent al preţurilor. Informaţia referitoare la intenţia OPEC nu a reuşit să inducă, totuşi, încrederea scontată în rândul comercianţilor, care percep, în continuare, piaţa ca fiind supraofertată.
Un alt factor care a menţinut o presiune negativă asupra preţurilor l-a constituit şi creşterea spectaculoasă a stocurilor de ţiţei ale SUA, cu 9.5 milioane barili, în săptămâna precedentă, la 518 milioane barili, nivel care reprezintă un nou record absolut în acest sens. Creşterea amplă a stocurilor a fost atribuită afluxului masiv de ţiţei de la sfârşitul anului 2016, ca urmare a maximizării producţiei OPEC, înainte de aplicarea acordului de reducere a producţiei.
Analiştii au mai invocat şi alţi câţiva factori care ar putea favoriza uu declin al preţurilor, pe termen scurt, şi anume:
– Creşterea exporturilor de ţiţei ale SUA; De la data suspendării Legii care interzicea exportul de hidrocarburi (ţiţei şi gaze naturale) în ianuarie 2016, exporturile de ţiţei ale SUA au crescut lent. Cu toate acestea, începând din anul 2017, exporturile au marcat o creştere mult mai rapidă atingând, până în prezent, o rată medie de 623.000 barili/zi, cu 42% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, şi ar putea înregistra 900.000 barili/zi în cursul anului. Exportatorii din SUA sunt avantajaţi de discountul destul de mare dintre preţul WTI şi cel al Brent, ceea ce face ca ţiţeiul american sa fie mai competitiv pe piaţa internatională.
– Supraoferta de produse petroliere pe pieţele din Asia. În Asia, producția de benzină și motorină va depăși cererea cu 750.000 de barili/zi în acest an, conform de „IMC Research”. Firma se așteaptă ca supraoferta să persiste până în 2021, fapt care ar putea afecta negativ prețurile. Una din cauzele supraabundenței de produse petroliere din Asia o reprezintă „valul” de instalaţii de rafinare planificate cu ani în urmă, care acum au fost date în funcţiune. Dar şi o altă parte a ecuaţiei, şi anume încetinirea la numai 1,7%/an a creșterii cererii din partea Chinei, este de asemenea, responsabilă pentru această evoluţie, care ar putea persista mai mulţi ani, după o creștere medie de 5% în ultimul deceniu.
– Declinul cererii de ţiţei a Indiei. Pe măsură ce piaţa de consum a Chinei ajunge la maturitate, creşterea cererii de ţiţei a încetinit. India era de aşteptat să înregistreze cea mai mare creştere a consumului anual de ţitei pe plan mondial. Cu toate acestea, date recente indică faptul că cererea de ţiţei a Indiei a înregistrat, în luna ianuarie, cel mai important declin din mai 2003, respectiv cu 4,5%, ceea ce reprezintă o surpriză neaşteptată, având în vedere previziunile privind o creştere rapidă a cererii în anii următori.
– Creşterea producţiei Libiei la peste 700.000 barili/zi. Oficialii libieni au declarat că producția de ţiţei este acum mai mult decat dublă faţă de nivelul de producție din vara trecută. Mai important, se are în vedere stimularea producției la 1,2 milioane de barili/zi până în luna august şi la 1,7 mil. barili/zi până în martie 2018. Aceasta ar constitui o performanţă deosebită, deşi există motive de suspiciune privind atingerea acestor obiective, având în vedere turbulențele social-politice din Libia.
– Existenţa unor temeri privind sustenabilitatea conformării OPEC la ratele de reducere prevăzute prin acord. Cât priveşte gradul de compleanţă a statelor non-OPEC la acord acesta nu depăşeşte în prezent 50%.
Tim Evans, analist la Citi Futures (SUA), consideră că persistenţa stocurilor ample de ţiţei ar putea exercita o presiune negativă asupra preţurilor, pe care le-ar menţine la limita inferioară a marjei de 50-55 $/baril, timp de mai multe săptămâni, şi că doar o criză geopolitică, care să afecteze oferta, ar putea stimula preţurile.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Media cotaţiilor săptămânale ale gazului natural la bursa din New York (NYMEX), în tranzacţiile cu scadenţă în luna martie, a înregistrat o scădere relativ importantă, de 6,11%, la un nivel de 102,62 $/1000 m.c, ca urmare a condiţiilor meteo mult mai moderate, cu temperaturi în creştere pe întreg teritoriul ţării cu excepţia zonei Golfului Mexic.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Media cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) s-a majorat, în intervalul analizat, cu 2,68%, la 1.875 $/tonă; nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 1.893 $/tonă (14 februarie a.c.), iar cel minim de 1.865,50 $/tonă, pe 17 februarie 2017.
Nivelul stocurilor de aluminiu în cursul săptămânii a scăzut, până la 2.202.350 tone în ultima zi de tranzacţionare (17 februarie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o diminuare de 1.33% față de cea anterioară, la 2.213.805 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o majorare de 3,56%, la 6.045,20 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au fluctuat, în cursul săptămânii, între o valoare maximă de 6.145 $/tonă, (cel mai mare nivel din luna mai 2015) înregistrată pe 14 februarie a.c., şi una minimă de 5,939 $/tonă, pe 17 februarie a.c.. Principalul factor care a contribuit la creșterea cotaţiei cuprului a fost greva de la mina Escondida, dar și oprirea exporturilor de concentrat de cupru de către compania Freeport McMoRan, ce deține mina Grasberg din Indonezia (a doua, ca mărime, mină de cupru din lume), în favoarea aprovizionării industriei naționale, ceea ce s-a tradus în pierderi din export de aproximativ 70 de milioante de lire sterline pe lună. Cu toate acestea, guvernul indonezian a mai permis companiei să exporte 1,1 milioane tone de concentrat de cupru până în februarie 2018.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat trendul descendent, înregistrând o nouă scădere, de 5,46%, pe parcursul săptămânii analizate, la 238.560 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a continuat trendul ascendent în săptămâna analizată și a înregistrat o nouă majorare, de 3,82%, faţă de perioada precedentă, la 10.797,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb au crescut de la un nivel minim de 10.675 $/tonă în prima zi de tranzacționare la un nivel maxim de 10.900 $/tonă, vineri, la închiderea bursei. Evoluția cotaţiei nichelului, conform celui mai recent raport publicat de ziarul Financial Times, a fost determinată de închiderea a 21 de mine din Filipine, ce reprezintă aproape jumătate din producția de nichel a țării. În prezent, Filipine este, pe piața de profil, cea mai importantă sursă de minereuri de nichel neprelucrat, din lume, împreună cu China.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o reducere ușoară, de 0,44%, faţă de săptămâna anterioară, la 380.958 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.), cotaţia medie săptămânală la cositor a crescut cu 4,26% faţă de intervalul precedent, la 19.820 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.660 $/tonă (13 februarie a.c.), iar cel maxim de 19.955 $/tonă, pe 15 februarie 2017. Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, conducând la majorarea stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME s-a majorat cu 1,25% faţă de intervalul anterior, atingând un nivel de 5.926 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: https://secure.lme.com
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Declaraţiile din ce în ce mai controversate ale Preşedintelui Donald Trump, care se plânge că a moştenit „un dezastru de la Obama, „atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional” (criticând modul în care evoluează economia SUA, vorbind despre riscul unui „holocaust nuclear”, ameninţând Coreea de Nord şi dezicându‑se de politica adoptată de SUA în ultimele decenii în privinţa conflictului israeliano-palestinian), precum şi anunţul că Marea Britanie va activa în martie Articolul 50 din Tratatul UE de la Lisabona au continuat să stimuleze cererea de investiţie în metale preţioase.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această situaţie a menţinut cotaţiile pe trend ascendent. Dar, în termeni de medii săptămânale, doar argintul şi paladiul au reuşit să se scumpească în raport cu intervalul anterior. Astfel:
- Aurul, după ce începea perioada analizată în scădere, cotând luni la 1.222,25 $/u.f., s‑a scumpit cu aproape 20 $/u.f. în următoarele patru zile. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 17 februarie uncia fină[2] de aur valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (241,95 $, faţă de 1. 228,30 pe 10 februarie 2016), iar şi preţul aurului[3] a rămas aproape neschimbat în termeni de medii săptămânale, scăzând nesemnificativ (cu 0,08%), la 1.231,98 $/u.f..
În România, valoarea aurului a fost susţinută de o nouă apreciere a dolarului american în raport cu moneda naţională. Prin urmare, pe 17 februarie Banca Naţională a României anunţa un curs cu aproape 2% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (169,43 lei/gram, comparativ cu 166,75 lei/gram pe 10 februarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a crescut uşor, cu 0,98%, la 168,44 lei.
- Argintul, cel mai ieftin metal preţios, a fost atât de bine susţinut de cererea fizică încât uncia fină a reuşit, pentru prima dată în ultimele trei luni, să revină peste pragul psihologic de 17 $. Prin urmare, după ce a început intervalul analizat în creştere, cotând luni la 17,97 $/u.f., la închiderea fixingului londonez din 17 februarie metalul valora cu peste 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,01 $/u.f., comparativ cu 17,62 $/u.f. în 10 februarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 1,80%, la 17,97 $.
- Platina, în schimb, s‑a confruntat cu corecţii mult mai puternice decât celelalte trei metale preţioase şi, în ciuda faptului că la închiderea fixingului londonez din 17 februarie valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.010 $/u.f., comparativ cu 993 $/u.f. în 10 februarie), s‑a ieftinit în raport cu intervalul anterior: preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 0,57%, la 1.003,60 $.
- Paladiul a fost atât de bine susţinut de cererea fizică încât, deşi a început în scădere intervalul analizat (luni cota la 778 $/u.f.), l‑a încheiat prin patru scumpiri consecutive în urma cărora valoarea sa a reuşit să depăşească, pentru prima dată din mai 2015, nivelul de 790 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 17 februarie metalul valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (793 $/u.f., comparativ cu 781 $/u.f. în 10 februarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a crescut cu 1,66%, la 785,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
Media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 13 – 19 februarie 2017, a fost de 164,99 $/tonă, cu 3,08% mai mare faţă de cea înregistrată cu o săptămână în urmă.
Creşterea cotaţiilor a avut loc pe fondul deprecierii rublei rusești în raport cu dolarul american, ceea ce a determinat o reducere a valorii exporturilor pentru grâul provenit din Rusia, principalul exportator mondial din sezonul actual (2016/17).
Potrivit prognozelor Departamentului Agriculturii din Statele Unite (United States Department of Agriculture – USDA), din februarie a.c., exporturile de grâu ale Federației Ruse în sezonul 2016/17 se vor putea ridica la 28,5 milioane tone, în creștere cu 11,6% comparativ cu sezonul precedent. Această cantitate reprezintă aproximativ 16% din exporturile mondiale de grâu din sezonul actual.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada analizată, la Bursa din Chicago, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2 au înregistrat valori mai mari decât cele obținute în cazul tranzacțiilor din săptămâna anterioară, media săptămânală situându-se la 147,25 $/tonă (+1,26%).
Scumpirea porumbului american a reflectat creșterea cererii pentru această cereală din partea importatorilor, care au achiziționat cantități mai mari de pe piața SUA – principalul exportator mondial. Astfel, conform Serviciului Național de Statistică al Departamentului American al Agriculturii (National Agricultural Statistics Service of USDA), exporturile de porumb ale SUA au crescut în a doua săptămână a lunii februarie cu 11% față de perioada anterioară, la 1,3 milioane tone. Principalele destinații ale exporturilor de porumb ale SUA au fost: Japonia (382,2 mii tone), Mexic (233,7 mii tone), Peru (154,6 mii tone), Coreea de Sud (72,5 mii tone) și Maroc (69 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 13 – 19 februarie 2017, preţurile la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat diminuări. Astfel, cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia s-a situat la 384,83 $/tonă, marcând o scădere de numai 0,2% faţă de intervalul precedent; nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 389,94 $/tonă (15 februarie a.c.), iar cel minim de 379,37 $/tonă pe 17 februarie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o reducere de 2,34% faţă de săptămâna precedentă, la 743,79 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel maxim de 753,45 $/tonă (13 februarie a.c.) și un minim de 725,22 $/tonă (17 februarie 2017). Factorul care a influenţat piaţa globală a uleiului de soia în ultima lună a fost previziunea privind creşterea uşoară a producţiei mondiale, conform Raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA) din luna februarie 2017.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMȘA
În perioada 13 – 19 februarie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a crescut cu 0,20% față de săptămâna anterioară, la 548,28 $/tonă. Activitatea tranzacțională a fost susținută în primele 3 zile de tranzacționare, săptămâna debutând cu minimul intervalului analizat (537,3 $/tonă), urmat de 2 zile de creșteri, astfel că pe 15 februarie s-a atins maximul de preț, 553,5 $/tonă. În ultimele 2 zile, prețurile s-au diminuat ușor, cererea menținându-se ridicată. Pe piața internațională a zahărului, prețurile se mențin ridicate, având în vedere existența unei oferte limitate și a unei cereri în creștere.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o creștere modestă, de 0,81%, față de săptămâna precedentă, la 3.203,87 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au evoluat pe parcursul săptămânii: în prima zi de tranzacționare s-a atins o valoare minimă de 3.180 $/tonă, iar cea mai mare valoare înregistrată a fost de 3.258 $/tonă în data de 17 februarie a.c. Cauza principală a creșterii prețurilor boabelor de cafea a fost evoluția bună a recoltei din Brazilia, care a înregistrat un nivel record în 2016.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrând o ușoară reducere, de 0,50% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 2.122,40 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 2.096 $/tonă în 14 februarie a.c.și o valoare maximă de 2.149 $/tonă în 16 februarie a.c.. Cotațiile la cafea Robusta au reflectat scăderea producței, din cauza scetei, din Santo Espirito (cea mică recoltă din ultimii 12 ani). În cursul săptămânii, Ministerului Agriculturii din Brazilia, Blairo Maggi, a declarat că a cerut Camerei de Comerț Exterior deschiderea importurilor de cafea la un preț redus, argumentând că această măsură e necesară pentru a scăpa de criza actuală
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMȘA
În săptămâna 13 – 19 februarie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat fluctuații minore, diferențiate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.897,95 $/tonă, înregistrând o creștere de 1,16%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.663,14 $/tonă, cu 0,06% mai puțin față de săptămâna anterioară.
În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.880,87 $/tonă și 1.913,94 $/tonă. Pe piața americană, deși media săptămânală nu a înregistrat modificări senificative față media săptămânii anterioare, prețurile bumbacului american au marcat fluctuați semnificative, astfel că pe 13 februarie cotația a fost de 1.689,25 $/tonă, valoarea maximă a perioadei analizate, iar în ultima zi de tranzacționare, pe 17 februarie, cotația a fost de 1.620,23 $/tonă, nivelul minim al intervalului analizat.
Potrivit raportului din luna februarie al Departamentului American al Agriculturii (USDA), în sezonul 2016/17, producția americană de bumbac se majorează cu 31%, la 3,69 milioane tone. Statele Unite sunt principalul exportator mondial și prin poziția sa are o mare influență asupra prețurilor internaționale ale bumbacului. În sezonul actual, exportul american marchează o creștere de 39%, la 2,76 milioane tone. Cererea din partea Chinei a scăzut considerabil în ultimele 2 sezoane, dar exportatorii americani s-au reorientat spre alți importatori din Asia, cum ar fi Bangladesh și Vietnam.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: https://markets.ft.com
VI. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții predominant favorabile, atât față de valutele din țările dezvoltate, cât și față de monedele din statele emergente și în dezvoltate în a treia săptămână din februarie.
Aprecierea generalizată a monedei americane a fost determinată, în principal, de perspectiva intensificării divergențelor de politică monetară pe termen scurt (Statele Unite vs. Europa și Japonia).
Acest scenariu este susținut de semnalele lansate în cadrul discursului bi-anual susținut în Congresul SUA de Președintele Rezervei Federale (d-na Yellen): perspectivele de accelerare a ciclului monetar post-criză, pe fondul climatului pozitiv din piața forței de muncă și al convergenței inflației către nivelul țintă al băncii centrale.
Conform datelor comunicate în timpul săptămânii, indicatorul care comensurează climatul de afaceri din sfera companiilor mici a crescut, în ianuarie, spre cel mai ridicat nivel din 2004. Totodată, indicatorii economici avansați au accelerat la 0,6% lună/lună în ianuarie. Nu în ultimul rând, inflația a accelerat la 2,5% an/an în prima lună a anului (cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani).
Pe de altă parte, ritmul de evoluție din Zona Euro s-a consolidat în ultimul trimestru din 2016 (1,7% an/an), dar în luna decembrie construcțiile au accelerat iar dinamica industriei s-a temperat, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, intensificarea riscurilor politice (înainte de alegerile din Germania, Franța și Olanda) exprimă premise ca Banca Centrală Europeană să nu se grăbească să semnaleze finalul politicii monetare relaxate fără precedent, cel puțin pe termen scurt.
Perspectivele divergente de politică monetară au determinat evoluții similare ale ratelor de dobândă pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie): consolidare în Statele Unite vs. scădere ușoară în Germania.
Totodată, premisele de accelerare economică, excesul de lichiditate și știrile companiilor au determinat continuarea tendinței ascendente pe bursele lumii, indicii din Statele Unite consemnând noi valori record la finalul săptămânii trecute.
În acest context, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,7% față de moneda unică europeană în a treia săptămână din februarie.
Totodată, cursul mediu al monedei americane a crescut și față de valutele din sfera de influență a euro săptămâna trecută: coroana daneză (cu 0,7%), coroana suedeză (cu 0,6%).
Dolarul s-a apreciat și față de următoarele monede din țările dezvoltate: lira sterlină (cu 0,3%), coroana norvegiană (cu 0,5%), francul elvețian (cu 0,6%), yen-ul nipon (cu 1%) și kiwi neo-zeelandez (cu 1,1%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat ușor față de dolarul australian (cu 0,3%) și dolarul canadian (cu 0,4%).
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în dezvoltare, se evidențiază aprecierea dolarului american față de ringgit-ul malaysian (cu 0,3%) și peso filipinez (cu 0,4%).
Cu toate acestea, cursul mediu al monedei americane s-a consolidat în raport cu riyal-ul saudit, rial-ul iranian și rupia indiană.
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat față de peso mexican (cu 0,6%), real-ul brazilian (cu 0,9%) și peso argentinian (cu 1%).
Raportată la leul românesc, moneda americană s-a apreciat, în medie, cu 1,1% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (creștere cu 0,4%) și EUR/USD (depreciere cu 0,7%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: http://www.x-rates.com
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
