I. ŢIŢEI
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Pe piața țițeiului, ȋn săptămâna 13-19 martie a.c., media cotațiilor la țițeiul Brent, termen mai, la bursa londoneză ICE, s-a redus cu 4,10%, la 51,52 dolari/baril, comparativ cu 53,72 dolari/baril în săptămâna anterioară, iar media cotațiilor țițeiului WTI, termen aprilie, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a diminuat cu 4,67%, la 48,50 dolari/baril, comparativ cu 50,88 dolari/baril în săptămâna anterioară.
Prețurile la petrol și-au oprit declinul miercuri, după 10 zile de scădere importantă, ca urmare a reculului cursului dolarului în urma deciziei Rezervei Federale de a ridica, după cum era de așteptat, rata dobânzii pe termen scurt, măsură ce va fi urmată de alte două majorări ȋn cursul anului. Cotațiile la termen la petrol au fost în creștere și după ce datele guvernului SUA au arătat primul declin al stocurilor interne de țiței după 10 săptămâni. De regulă, ȋn ianuarie și februarie există o creștere sezonieră a stocurilor de țiței și produse petroliere. Miercuri, Energy Information Administration (EIA) din SUA a raportat că, pe piața internă, livrările de țiței au scăzut cu 200.000 de barili (de la un nivel record de 528,2 milioane de barili pentru săptămâna încheiată la 10 martie). Acest recul al ofertei a venit în condiţiile majorării producției interne și pe fondul unor inputuri de țiței la rafinării care au înregistrat un alt declin neconform sezonier, a declarat Troy Vincent, analist petrolier la ClipperData. Scăderea medie săptămânală a fost mai mică decât declinul de 531.000 de barili raportat marți seara de American Petroleum Institute, dar analiștii chestionați ai S & P Global Platts au lansat o prognoză de majorare de 3,5 milioane barili. Un efect notabil de stimulare a prețurilor a fost scăderea cu 745.000 barili/zi a importurilor de țiței, conform declaraţiei făcută de James Williams, economist pe probleme energetice la WTRG Economics, care consideră că deja se manifestă impactul restrângerii producției OPEC și, prin datele furnizate de SUA, se confirmă că OPEC se conformează ȋn mare măsură angajamentului luat. Interesant este că declinul ofertei de țiței ȋn SUA a survenit ȋn pofida faptului că EIA a raportat o majorare a producției interne cu 21.000 barili/zi, la nivelul de 9,109 milioane barili/zi (455,45 milioane tone/an).
In raportul lunar publicat miercuri, International Energy Agency (IEA) susține că producția OPEC a sporit cu 170.000 barili/zi (8,5 milioane tone/an) ȋn luna februarie, la nivelul de 32 milioane barili/zi (1600 milioane tone/an). Oferta de petrol a principalelor state dezvoltate, membre OECD, s-a mărit ȋn ianuarie pentru prima oară după 6 luni. Oferta de țiței ajunsă pe piață ȋn ianuarie și februarie 2017 este, de fapt, aşa cum a declarat pentru MarketWatch economistul principal al IEA Matt Parry, o consecinţă a nivelurilor ȋnalte ale producției înregistrate în statele membre OPEC și nemembre OPEC, anterior acordului de limitare a producției/ofertei.
În afara restrângerii ofertei sale de petrol, în încercarea de a echilibra piața OPEC se bazează şi pe creșterea cererii de țiței. Dar șoferii din SUA, cel mai mare consumator mondial de benzină, utilizează mai puțin carburant, tendinţă care se preconizează că nu se va schimba curând. Aproximativ 40% din țiței este transformat în carburant ȋn SUA, arată datele guvernamentale, dar pe măsură ce prețul benzinei a crescut cu mai mult de 30%, începând din februarie 2016, șoferii consumă mai puțin, ceea ce ridică oferta de carburant la un nivel record. În același timp, autoturismele noi oferă posesorilor o varietate din ce în ce mai mare de opțiuni care permit reducerea în continuare a consumului de carburant. Kevin Book, director al firmei de cercetare ClearView Energy Partners, a declarat că nu trebuie mizat pe automobiliștii americani pentru a salva piața țițeiului în acest an, ȋntrucât aceştia sunt influentați de nivelul prețurilor la carburanți, existând o corelație puternică între nivelul prețului și cererea de benzină . Avem de a face cu o cerere devenită elastică ȋn raport cu prețul, deși cu mulți ani ȋnainte se vorbea de inelasticitatea cererii la carburanți și alimente (dar pe fondul unei anumite stabilități a prețurilor). Iată că produse cu cerere inelastică au devenit produse cu cerere elastică, infirmând teoriile economice care suțineau contrariul.
Totuși, potrivit EIA, săptămâna trecută livrările de benzină au scăzut, ȋn SUA, cu 3,1 milioane barili, în timp ce stocurile de distilate au scăzut cu 4,2 milioane barili. Creșterea ofertei de benzină ȋn SUA s-ar baza pe factori „tranzitorii” și previziunea de scădere a cererii este una exagerată, potrivit analiștilor lui Goldman Sachs Group Inc. Actualmente consumul este mai redus cu 85.000 de barili/zi, comparativ cu un an ȋn urmă, și nu cu 460.000 de barili/zi cât apare ȋn raportările săptămânale, spun analiștii Jeffrey Currie și Damien Courvalin. In opinia lui Kyle Cooper, directorul departamentului de cercetare la IAF Advisors din Houston, evoluţia cererii de petrol din SUA a fost dezamăgitoare ȋn acest an și nu trebuie mizat pe ea, OPEC trebuie să mizeze doar pe restrângerea producției/ofertei sale. Nick Cunningham, un analist petrolier american, crede că, deși participanții la acordul de limitare a ofertei s-au ținut de cuvânt, totuși producția a fost majorată sensibil ȋn statele producătoare neparticipante la acord, cum este și Indonezia, care a ieșit din OPEC, ȋn trimestrul IV 2016. Libia și Nigeria sunt alte două state OPEC care și-au majorat producția anul trecut. Firma rusă Rosneft a declarat pentru Reuters că există riscuri semnificative din partea membrilor OPEC, că totuși acordul nu va fi prelungit, parțial din cauza principalilor participanți, dar și din cauza dinamicii producției de țiței de șist în SUA. Dinamica cererii de petrol la nivel mondial pe termen lung și reducerea investițiilor în cursul perioadei de prețuri ultra joase va echilibra piața, până la urmă, dar persistă ȋn continuare riscul reluării unui război al prețurilor.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Media cotațiilor la gazul natural, cu termen aprilie, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a majorat ȋn continuare ușor, cu 1,40%, la nivelul de 104,57 dolari/1000 m.c., de la 103,13 dolari/1000 mc ȋn săptămâna anterioară
Cele mai recente date publicate de Energy Information Administration (EIA) privind nivelul stocurilor de gazelor naturale indică o diminuare cu 53 de miliarde pc (1,5 miliarde mc), comparativ cu săptămâna precedentă. Acest nivel a fost evident mai mic decât reducerea cu 68 miliarde pc (1,93 miliarde m.c.) înregistrată în săptămâna anterioară și, de asemenea, sub așteptările pieței, de aproximativ 60 miliarde pc (1,7 miliarde m.c.). Stocurile de gaz natural sunt acum ȋn SUA cu 9,5% mai reduse decât anul trecut, dar cu 21,4% mai mari față de media pe cinci ani (18,8% mai mari ȋn cursul săptămânii trecute). Prețul gazului natural are caracter sezonier, modificările temperaturilor sezoniere fiind un factor crucial pentru situația cererii pe piețele gazelor naturale: iernile mai calde înseamnă scăderea cererii, pentru că vârfurile de consum de gaze naturale sunt atinse în timpul lunilor de iarnă, când zeci de milioane de oameni au nevoie de căldură ȋn locuințe și birouri, în timp ce în timpul primăverii și toamnei nivelul de consum coboară, atingând un minim în timpul verii. Luna februarie s-a caracterizat prin temperaturi record, ȋn SUA, comparativ cu anii precedenți, dar a urmat o răcire evidentă ȋn cursul lunii martie, care a condus la creșterea cererii și a prețurilor. După luna martie va urma un declin sensibil al cererii care poate afecta nivelul prețurilor, cu condiția ca să nu existe un recul al ofertei. Structura consumului de gaz natural din SUA, pe domenii de utilizare finală, era ȋn 2010 următoarea: generarea electricității 30%, sectorul industrial 27%, sectorul rezidențial 21%, sectorul comercial 13% și alte sectoare 9%. Trendul ȋn SUA după anul 2000 a fost de declin al ȋncălzirii pe bază de gaz natural ȋn favoarea ȋncălzirii electrice, care este destul de competitivă și, evident, mult mai puțin poluantă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere 
Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry
WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a înregistrat o uşoară creştere, de 0,57%, la 1.878,40 $/tonă, pe fondul speculaţiilor de bursă şi al diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.863 $/tonă (15 martie a.c.), iar cel maxim de 1.901 $/tonă, pe 17 martie 2017.
Nivelul stocurilor de aluminiu s-a redus în cursul săptămânii, până la 1.996.000 tone în ultima zi de tranzacţionare (17 martie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o reducere de 4,17% față de săptămâna anterioară, la 2.015.100 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o majorare de 1,31%, la 5.838,20 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au fluctuat, în cursul săptămânii, între o valoare minimă de 5.747 $/tonă, înregistrată pe 14 martie a.c., şi o valoare maximă de 5,911 $/tonă, pe 16 martie a.c.. Principalul factor care a contribuit la creșterea cotaţiei cuprului a fost oprirea producției la 3 dintre cele mai mari mine din lume (împreună contribuie cu 13% la oferta de metal roșu la nivel mondial ) cât și deprecierea dolarului..
La mijlocul săptămânii, Premierul Chinei Li Keqiang a declarat că datele oficiale indică o economie în dezvoltare, cererea este în creștere și e susținută de împrumuturi bancare, de cheltuieli în infrastructură, dar și de o revigorare din domeniul investițiilor private.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o nouă creștere, de 17,46%, pe parcursul săptămânii analizate, la 337.945 tone. În prezent analiștii estimează că s-au înregistrat creșteri ale stocurilor de peste 70% în luna curentă.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o nouă reducere, de 2,96% în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 10.182,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel minim de 10.090 $/tonă în a doua zi de tranzacționare și un nivel maxim de 10.290 $/tonă în penultima zi din săptămână. Evoluția cotaţiei nichelului s-a datorat interdicției de exploatare pe scară largă din Filipine (exportatorul de top din lume de metal alb). Concomitent, în Indonezia, în urma scăderilor foarte mari ale veniturilor s-a renunțat la interdicția de export și s-a anunțat o relaxare a reglementărilor în domeniu.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o creștere modestă, de 0,58% faţă de săptămâna anterioară, la 385.301 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.), cotaţia medie săptămânală la cositor a avut o creştere de 3,30% faţă de intervalul precedent, la 19.940 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.305 $/tonă (13 martie a.c.), iar cel maxim de 20.450 $/tonă, pe 17 martie 2017. Tendinţa de majorare a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor de bursă, al diminuării stocurilor de cositor, precum şi al reducerii producţiei de cositor a Chinei (-1,5%, faţă de luna anterioară).
Media stocurilor de cositor la LME în intervalul 13 – 19 martie 2017 a înregistrat o reducere semnificativă, de 10,48%, la 4.543 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: https://secure.lme.com/Data/community/Dataprices_daily_metals.aspx
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Majorarea cu mult sub aşteptări a dobânzii de referinţă din SUA şi anunţul că Fed (Banca centrală) menţine prudenţa în ceea ce priveşte ajustările politicii monetare (preconizând pentru 2017 o creştere economică de doar 1,8% şi că inflaţia se îndreaptă spre 2%) au dezamăgit în aşa măsură încât dolarul american s‑a depreciat drastic, în special în raport cu moneda euro.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această situaţie a redeschis interesul investitorilor pentru metalele preţioase, readucând cotaţiile pe trend ascendent, dar, în ciuda bruştei redresări valorice de joi, numai aurul a reuşit să evite, în termeni de medii săptămânale, o nouă ieftinire. Astfel:
– Aurul a început intervalul analizat la 1.204,20 $/u.f. şi, afectat de întărirea dolarului american, s‑a ieftinit în următoarele două zile până sub pragul psihologic de 1.200 $/u.f. (pentru prima dată după 30 ianuarie). Joi, însă, drastica devalorizare a monedei SUA – nu numai în raport cu euro, ci şi cu valutele celorlalți parteneri comerciali – a stimulat de aşa natură interesul pentru aur încât metalul s‑a scumpit într‑o singură zi de o manieră nemaiîntâlnită din martie 2016 (cu aproape 3%). Totuşi, la închiderea fixingului londonez din 17 martie uncia fină[2] valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.213,31 $, faţă de 1.202,65 pe 10 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul aurului[3] a crescut nesemnificativ, cu 0,01%, la 1.213,31 $/u.f..
În România, valoarea metalului galben a evoluat pe trendul unciei fine de aur, dar amplitudinea redresării a fost diminuată prin devalorizarea dolarului american în raport cu moneda naţională. Prin urmare, pe 17 martie Banca Naţională a României anunţa un curs cu doar 1,5% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (167,50 lei/gram, comparativ cu 164,99 lei/gram pe 10 martie) şi preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 0,86%, în termeni de medii săptămânale, la 166,24 lei.
– Argintul a continuat să coteze pe trendul aurului, începând intervalul analizat la 17,02 $/u.f. şi, după două corecţii consecutive, încheindu‑l în creştere. Cu toate acestea, în cazul său redresarea de joi nu a fost suficient de amplă şi, în ciuda faptului că la închiderea fixingului londonez din 17 martie metalul valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (17,40 $/u.f., comparativ cu 16,89 $/u.f., în 10 martie), în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a scăzut cu 1,32%, la 17,16 $.
– Platina a fost, din nou, cel mai slab susţinut metal preţios, începând intervalul analizat prin trei ieftiniri succesive în urma cărora miercuri cota la cel mai scăzut nivel înregistrat după 4 ianuarie (933 $/u.f.). În aceste condiţii, deşi, datorită redresării de joi, la închiderea fixingului londonez din 17 martie metalul valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (960 $/u.f., comparativ cu 942 $/u.f. în 10 martie), în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 1,38%, la 944,60 $.
– Paladiul a fost singurul metal preţios care a reuşit în urma redresărilor de joi şi vineri să compenseze integral ieftinirea din intervalul 6‑15 martie şi să coteze vineri peste maximul înregistrat în săptămâna anterioară. Cu toate acestea, şi în ciuda faptului că la închiderea fixingului londonez din 17 martie valora cu aproape 3,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (778 $/u.f., faţă de 752 $/u.f. în 10 martie), metalul nu a reuşit să se scumpească şi în termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine de paladiu3 a scăzut (chiar dacă cu doar 0,66%) la 757,60 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
Apariția, pe 9 martie 2017, a raportului lunar al Departamentului Agriculturii din Statele Unite (United States Department of Agriculture – USDA), privind indicatorii pieței internaționale a cerealelor, a determinat diminuarea valorii tranzacțiilor bursiere cu grâu. Noile prognoze ale USDA referitoare la stocurile mondiale de grâu de la finele sezonului actual (2016/17) indică un nivel record al acestora, de aproape 250 milioane tone, în creștere cu 9,7 milioane tone față de cele de la sfârșitul sezonului anterior.
În acest context, la Bursa din Chicago, media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2 cu livrare în luna mai a.c. a fost de 159,41 $/tonă, în scădere cu 3,44% comparativ cu cea înregistrată în perioada anterioară.
Analiza cotațiilor zilnice din săptămâna 13 – 19 martie 2017 arată un trend ușor ascendent, de la o valoare de 158,18 $/tonă în primele două zile de tranzacționare, la 160,29 $/tonă, vineri, 17 martie, la închiderea bursei. Creșterea moderată a cotațiilor din a doua parte a perioadei analizate a reflectat deprecierea dolarului american în raport cu principalele monede internaționale (euro, lira sterlină etc), ceea ce a susținut volumul exporturilor americane către statele importatoare. Cele mai recente date cu privire la exporturile de grâu ale SUA relevă o creștere a acestora cu 38% în prima săptămână a lunii martie, comparativ cu cea precedentă, la 619,3 mii tone. Principalele destinații ale exporturilor de grâu americane au fost: Mexic (85,8 mii tone), Indonezia (74,4 mi tone), China (63 mii tone), Maroc (62,7 mii tone), Thailanda (57,9 mii tone) și Peru (49,6 mii tone).
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 13 – 19 martie 2017, cotațiile porumbului american galben nr. 2 pentru contractele cu livrare în luna mai 2017, la Bursa din Chicago, s-au situat sub valorile tranzacționate cu o săptămână în urmă, în pofida unui trend ascendent, cuprins între un minim de 142,12 $/tonă (luni, 13 martie) și un maxim de 144,68 $/tonă (vineri, 17 martie). Media cotațiilor din cele 5 zile analizate a fost de 143,32 $/tonă, cu 2,03% mai mică față de cea consemnată în săptămâna anterioară. Traiectoria ascendentă a cotațiilor zilnice a reflectat deprecierea dolarului american, care a avut același efect asupra cotațiilor porumbului, ca în cazul celor ale grâului.
În perioada analizată, valorile reduse de tranzacționare ale porumbului american comparativ cu cele din săptămâna precedentă au fost determinate de ultimele previziuni ale USDA referitoare la disponibilitățile mondiale ridicate din sezonul 2016/17. Conform statisticienilor americani, balanța mondială producție/consum a porumbului în sezonul actual va avea un excedent de 9,8 milioane tone, în condițiile în care previziunile privind producția mondială arată o majorare cu peste 87 milioane tone (+9,1%) față de 2015/16, la un record de 1,5 miliarde tone.
Producția, consumul și balanța mondială a porumbului (2015/16 – 2016/17)
Sursa: Reprezentarea autorului pe baza datelor din publicația USDA FAS-Grain: World Markets and Trade, martie 2017
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 13 – 19 martie 2017, preţurile la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat diminuări.
Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a înregistrat o reducere de 1,31%, la 366,18 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 362,75 $/tonă (14martie a.c.), iar cel maxim de 367,98 $/tonă pe 16 martie 2017. Factorul care a influenţat piaţa globală a boabelor de soia în această lună a fost previziunea privind creşterea stocurilor mondiale cu 3,2%, faţă de luna precedentă, conform Raportului Departamentului American al Agriculturii din luna martie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a diminuat cu 3,37% faţă de săptămâna precedentă, la 707,81 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel minim de 702,29 $/tonă (14 martie a.c.) şi un maxim de 712,22 $/tonă (17 martie 2017). Potrivit noilor prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (USDA), din martie 2017, pentru sezonul 2016/17, producţia mondială de soia va creşte cu 5,2%, iar consumul cu cca. 3,6%, faţă de sezonul 2015/16.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMȘA
În săptămâna 13 – 19 martie 2017, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,46% față de săptămâna anterioară, la 511,86 $/tonă. Principalul factor care a influențat scăderea prețurilor zahărului rafinat din ultimele 2 săptămâni este reţinerea Indiei, cel mai mare consumator, faţă de importul de zahăr. Importurile Indiei rămân la niveluri foarte scăzute, deşi Asociația Producătorilor de Zahăr a anunţat diminuarea estimărilor referitoare la producția din sezonul actual,.
Cotațiile zilnice ale zahărului au înregistrat, în perioada analizată, oscilații minore, între un nivel maxim de 513,80 $/tonă, pe 15 martie a.c., și unul minim de 509,50 $/tonă, pe 17 martie.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o creștere modestă, de 0,39% față de săptămâna precedentă, la 3.086,34 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 3.069 $/tonă înregistrată pe 15 martie a.c. și o valoare maximă de 3.104 $/tonă înregistrată în ultima zi de tranzacționare.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o creștere nesemnificativă, de 0,18% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 2.157,00 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 2.151 $/tonă în 14 martie a.c. și o valoare maximă de 2.161 $/tonă în 15 martie a.c.. Evoluția cotațiilor la ambele sorturi de cafea a fost influențată de deprecierea monedei naționale, realul brazilian, față de dolar, evoluție ce a determinat pe fermieri să vândă cât mai repede dorind să beneficieze de câștiguri cât mai mari (cheltuielile lor curente fiind în reali brazilieni).
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMȘA
În perioada 13 – 19 martie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții minore, diferenţiate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.913,06 $/tonă, înregistrând o diminuare de 0,62%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.713,86 $/tonă, cu 0,55% mai mult față de săptămâna anterioară.
În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.898,51 $/tonă și 1.928,27 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 1.694,98 $/tonă și unul maxim de 1.727,84 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: https://markets.ft.com/data/archive
VI. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat săptămâna trecută deprecieri generalizate, atât față de valutele din țările dezvoltate, cât și față de monedele din țările emergente și în dezvoltare.
Deprecierea dolarului a fost determinată, în principal, de decizia și semnalele emise de Rezerva Federală (banca centrală din Statele Unite) la a doua ședință de politică monetară din acest an, desfășurată pe 14-15 martie.
Entitatea a continuat ciclul monetar post-criză, majorând rata de dobândă de referință cu 25 puncte bază la (0,75% – 1,00%), decizie care s-a situat în linie cu așteptările pieței financiare. Pe de altă parte, FED a menținut proiecțiile pe termen mediu pentru traiectoria ratei de dobândă de politică monetară (o majorare graduală). Nu în ultimul rând, banca centrală din SUA a semnalat că dobânda de referință va fi principalul instrument de politică monetară în trimestrele următoare.
De asemenea, acumularea de decalaje importante între dinamica indicatorilor avansați (la maximul din perioada pre-criză) și lentoarea indicatorilor economici coincidenți în prima economie a lumii a contribuit la deprecierea dolarului în a treia săptămână din martie.
Nu în ultimul rând, reducerea percepției de risc în Europa după rezultatul favorabil al votului din Olanda, măsurile luate de Banca Centrală a Chinei (majorarea ratei de dobândă pe termen scurt), climatul pozitiv din piețele de acțiuni și evoluțiile din piețele internaționale de materii prime au avut impact pe piața valutară săptămâna trecută.
Astfel, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,9% față de moneda unică europeană în a treia săptămână din martie, spre cel mai redus nivel de la începutul lunii februarie.
De asemenea, moneda americană a scăzut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,9%), coroana suedeză (cu 1,4%).
Cursul mediu al dolarului SUA a consemnat deprecieri și raportat la: yen-ul nipon (cu 0,5%), lira sterlină (cu 0,7%), francul elvețian (cu 0,9%), dolarul australian (cu 0,9%).
În ceea ce privește monedele din statele emergente și în dezvoltare, se observă deprecierea dolarului american față de real-ul brazilian (cu 0,2%), peso mexican (cu 1,2%) și rupia indiană (cu 1,5%).
Cu toate acestea, moneda americană a stagnat față de peso argentinian și riyal-ul saudit în a treia săptămână din martie.
Față de leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 0,7%, reflectând dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,2%) și EUR/USD (creștere cu 0,9%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar 
Sursa: http://www.x-rates.com/historical
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei, la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
