I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen şi-au temperat considerabil trendul ascendent din ultimele 2-3 săptămâni, înregistrând, în termeni de medii săptămânale, o creştere de numai 1,37% în cazul WTI (SUA), până la aproximativ 38,32 $/baril, la bursa Nymex din New York, în contractele cu livrare în aprilie, şi o uşoară scădere, de 0,33%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 40,27 $/baril, la bursa ICE din Londra, în tranzacţiile cu livrare în mai.
Evoluţia mediilor săptămânale a estompat, însă, dinamica curentă, predominant ascendentă, a preţurilor din cursul săptămânii analizate, care a culminat, în data de 17 martie, în cazul ţiţeiului Brent, cu o valoare de 41,54 $/baril, apropiată de un maxim al anului 2016, şi de 40,20 $/baril în cazul WTI.
Cotaţiile țițeiului au urcat mizând „pe speranţa că piaţa petrolului tinde să se reechilibreze, ca urmare a cererii puternice şi a scăderii ofertei, având în vedere încetinirea ratei de creştere a producţiei în SUA”, conform opiniei lui Fawad Razaqzada, analist tehnic la Forex. com. O opinie similară a emis şi analistul James Williams, redactor şef al publicaţiei „WRTG Economics” din SUA, care a afirmat că „până în prezent, mişcările preţurilor au reflectat mai mult speranţă decât o realitate, dar că piaţa ar putea fi mai aproape de un echilibru global”.
Creşterea preţurilor a fost susţinută de următorii factori: planul unora dintre cei mai mari producători din lume de a se reuni luna viitoare, pentru a discuta măsuri de „îngheţare” a producţiei în vederea suţinerii pieţei şi preţurilor ţiteiului; majorarea cu 6,4% a cererii de benzină a SUA, în ultimele 4 săptămâni, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent; deprecierea dolarului SUA în raport cu euro şi alte valute; creşterea sub nivelul aşteptărilor a stocurilor de ţiţei ale SUA, în pofida faptului că rafinăriile au intrat în perioada de revizii tehnice.
O serie de producători OPEC şi non-OPEC, inclusiv primii doi exportatori pe plan mondial, Arabia Saudită şi Rusia, vor discuta, la 17 aprilie, în Qatar, detaliile unui plan de „îngheţare” a producţiei lor de ţiţei, fapt care sporeşte probabilitatea ajungerii la un consens, pentru prima dată în ultimii 15 de ani, în privinţa ofertei la nivel mondial.
Reuniunea din aprilie, va urma unui acord preliminar negociat în acest sens, în februarie, între Arabia Saudită, Qatar şi Venezuela, plus un membru non-OPEC, Rusia. Ministrul petrolului din Qatar a declarat că 15 producători din cadrul şi din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, reprezentând aproximativ 73 % din producția de petrol la nivel mondial, au susţinut iniţiativa.
Brokeri petrolieri din cadrul firmei „PVM” (SUA) apreciază că întâlnirea a reprezentat „un pas încurajator”, dar sunt sceptici că acordul ar putea sprijini preţurile, deoarece aceşti producători discută despre perspectiva de a „îngheţa” producţiile lor de petrol, la cele mai ridicate niveluri istorice.
Dolarul SUA s-a depreciat în urma unei recente declaraţii a reprezentanţilor FED, potrivit căreia nu se are în vedere o creştere a ratei dobânzii de politică monetară, cel puţin până în luna iunie. S-a precizat de asemenea că în acest an, în loc de patru runde de majorări ale ratelor dobânzilor, vor fi doar două. Un dolar mai slab face ca mărfurile al căror preţ este exprimat în dolari să fie mai ieftine şi deci mai atractive pentru deţinătorii altor valute şi, ca atare, tinde să stimuleze preţul petrolului. Tim Evans, şeful departamentului de strategii de piaţă de la „Long Leaf Trading Group”, a declarat că o mare parte din declinul preţului ţiţeiului din ultimele 12 luni s-a bazat pe aşteptările ca F.E.D. să crească rata dobânzii în acest an.
Preţul ţiţeiului a beneficiat, de asemenea, de faptul că stocurile petroliere ale SUA au crescut sub aşteptări, cu toate că volumul lor total a atins un nou record, conform Energy Information Administration ( SUA), de 523,2 milioane de barili pentru săptămâna încheiată la 13 martie. Stocurile interne de ţiţei au crescut continuu în ultimele cinci săptămâni, la „niveluri istorice ridicate pentru această perioadă a anului”, conform EIA.
Referitor la perspectivele pe termen scurt, analiştii consideră că piaţa are nevoie de reducerea şi nu de „îngheţarea” producţiei, deoarece producţia curentă depăşeşte cererea cu 1,5 până la 2 milioane de barili/ zi, ceea ce ridică întrebări în legătură cu sustenabilitatea redresării din ultima vreme. Stocurile de ţiţei sunt ample, iar creşterea recentă a preţurilor a fost indusă mai degrabă de factori psihologici şi de dolarul slab de mai bine de o lună şi jumătate. Prin urmare, o redresare de durată nu are şanse să se producă, dimpotrivă, existând riscul ca preţurile să mai scadă în următoarele săptămâni.
În acest moment, cei mai mulţi investitori au ajuns să perceapă slăbiciunea preţului țițeiului ca un fapt negativ şi ca un indiciu potrivit căruia cererea mondială (pentru petrol) este slabă. Strategii pieţei de capital din cadrul băncii „Crédit Suisse” nu împărtăşesc, însă, acest punct de vedere. În accepţia acestora, preţurile scăzute ale ţiţeiului sunt rezultatul ofertei excedentare, nu al lipsei cererii. Afirmaţia lor este susţinută şi de datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie, conform cărora cererea de ţiţei a atins,în 2015, un maxim al ultimilor 15 ani, iar preţurile ţiţeiului s-au decuplat de indicele ISM, un indicator-cheie al activităţii industriale. În cazul în care preţurile actuale scăzute ale țițeiului ar fi pur şi simplu o reflectare a cererii slabe la nivel mondial, cele două s-ar fi mişcat în tandem. Deşi, reducerile dramatice ale cheltuielilor de capital ale companiilor petroliere pe parcursul ultimelor 18 luni, au diminuat cu 1,4 puncte procentuale creşterea economică la nivel mondial şi cu 1 p.p. creşterea în SUA, analiştii de la „Crédit Suisse” cred că etapa cea mai nefastă a trecut şi că, în cele din urmă, preţurile scăzute ale țițeiului ar trebui să stimuleze creşterea economică mondială cu 0,8 până la 1,4 puncte procentuale.
„Credit Suisse” consideră, de asemenea, că o stabilizare în jurul valorii de 40 $ pe baril ar fi în curs de realizare. Arabia Saudită, care a abandonat în ultimele 18 luni rolul său tradiţional de producător și de echilibrare a raportului cerere-ofertă, va negocia un acord cu Qatar, Rusia şi Venezuela de „îngheţare” a producţiei la nivelurile din ianuarie. Noul acord face în continuare improbabile noi creşteri ale producţiei saudite. Producţia de țiței de şist a SUA are costuri relativ ridicate, iar în cazul în care o perioadă prelungită de preţuri mici va forţa unele companii americane de explorare şi producție să iasă din afaceri, SUA va trebui, în mod natural, să se bazeze mai mult pe țițeiul importat din Arabia Saudită.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare aprilie, a marcat o creştere de 7,04%, la o medie săptămânală de 66,23 $/1000 m.c., deşi sporirea este considerată conjuncturală şi, chiar la acest nivel, preţurile sunt considerate a fi foarte scăzute
Conform datelor furnizate de ”Bentek Energy”, oferta totală a scăzut cu 1,9%, fiind determinată de o reducere cu 1,5% a producţiei SUA şi a importurilor prin conducte din Canada, ca urmare a vremii mai calde care duce la scăderi ale consumului. Consumul total de gaz în săptămâna analizată a scăzut cu 10,7%, fiind determinat de o scădere cu 26,0% a consumului rezidenţial şi comercial, cu 3,5% în sectorul industrial, cu 2,1% în sectorul pentru generarea de energie electrică. Pe de altă parte, exporturile prin conducte în Mexic au crescut cu 3,0%.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 14 – 20 martie, cotațiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 cu livrare în mai 2016 au avut un trend descendent, dar media săptămânală a crescut ușor (+ 0,14%) comparativ cu cea din intervalul 7 – 14 martie a.c., la 172,86 $/tonă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotația medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, cu termen de livrare în mai a.c., a fost de 144,95 $/tonă, cu 1,9% mai mare față de cea înregistrată în perioada anterioară.
Scumpirea porumbului american a fost susținută de informațiile privind reducerea ofertei în sezonul agricol actual.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 14 – 20 martie 2016, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia a avut un trend ascendent pentru a doua săptămână consecutiv. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 329,03 $/tonă, marcând o majorare de 1,74% faţă de săptămâna precedentă. Cotațiile zilnice la boabele de soia au oscilat între o valoare minimă de 327,75 $/tonă, înregistrată pe 15 martie a.c., și una maximă de 329,77 $/tonă, în data de 18 martie 2016.
Cotaţia uleiului de soia s-a situat la 725,27 $/tonă, cu 4,93% mai mult comparativ cu cotaţia săptămânii precedente (691,18 $/tonă); nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 715,52 $/tonă, atins pe 14 martie, iar cel maxim a fost de 736,91 $/tonă, pe data de 18 martie.
Potrivit datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) în Raportul din martie 2016, producţia mondială de soia boabe va creşte cu cca 1%, la 320,206 milioane tone, în sezonul 2015/16 faţă de sezonul anterior. Iar, consumul mondial de soia boabe este prognozat să crească cu aproximativ 6%, de la 375,855 milioane tone în sezonul 2014/15, la 378,038 milioane tone în sezonul 2015/16.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 14 – 20 martie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 4,39% față de săptămâna anterioară, la 444,84 $/tonă. Pentru a patra săptămână consecutiv, prețurile zahărului continuă să crească, pe fondul temerilor micșorării ofertei, având în vedere scăderea disponibilităților principalilor producători. În Brazilia, principalul producător și exportator mondial de zahăr, El Nino continuă să provoace pagube în cea mai mare regiune cultivatoare, situată în Centru – Sud al țării. De asemenea, condițiile meteorologice din Thailanda și India ar putea cauza reduceri mari ale producțiilor de zahăr ale acestor 2 țări. Un alt factor care a contribuit la majorarea cotațiilor de la bursă a fost aprecierea realului brazilian în raport cu dolarul american, fapt care a determinat exportatorii brazilieni să exporte cantități mai reduse de zahăr.
În săptămâna analizată, exceptând ultima zi de tranzacționare, trendul cotațiilor a fost ascendent, săptămâna debutând cu niveluri mai ridicate față de ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare; cotațiile au pornit de la 438,50 $/tonă și au crescut până la 452,70 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 14-20 martie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.835,63 $/tonă, cu 5,07% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.414,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,23% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.165,84 $/tonă în perioada 14-20 martie 2016, cu 0,09% mai puțin comparativ cu intervalul 7-13 martie a.c.
Media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.074,00 $/tonă, cu 2,36% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 14 – 20 martie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri minore. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a sporit cu 1,57%, la 1.458,24 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 1,40% și a fost de 1.280,53 $/tonă.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.444,28 $/tonă și 1.466,33 $/tonă. Pe piațaSUA, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.260,38 $/tonă și unul maxim de 1.286,84 $/tonă. Potrivit ultimele estimări făcute de Comitetul Consultativ al Bumbacului, în luna martie a.c., stocurile mondiale de bumbac vor scădea cu 8%, iar previziunile pentru sezonul viitor, 2016/17, indică o reducere de 10% a stocurilor mondiale. Totuși, prețurile internaționale ale bumbacului nu vor înregistra creșteri semnificative, atât timp cât importul de bumbac al Chinei se menține scăzut.
Conform Raportului din luna martie a.c. al Departamentului American al Agriculturii, în sezonul 2015/16, importul de bumbac al Chinei va înregistra o reducere de 40% față de sezonul anterior, situându-se la puțin peste 1 milion de tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotația medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a scăzut semnificativ, cu 4,20%, față de media săptămânală anterioară, la 1.507,40 $/tonă. Declinul cotației a fost determinat de creșterea moderată a cererii și existența excedentului de metal alb din China, estimat la peste 1 milion tone. Nivelul actual al supraofertei de aluminiu pe piața chineză este consecința înrăutățirii temporare, de către guvernul chinez, a regimului tarifar pentru exportul de aluminiu și semifabricate din aluminiu. Efectul acestor măsuri a fost parțial anihilat de creșterea ofertei asigurate de capacitățile masive din nord-vestul Chinei, a căror producție este destinată în cea mai mare parte exportului sub formă de semifabricate din metal alb.
Nivelul stocurilor de aluminiu la LME s-a menținut ridicat, la peste 2.800.000 tone, iar media săptămânală a acestora a crescut ușor, cu 0,35%, față de media săptămânală anterioară, la 2.866.625 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
Cotaţia medie a cuprului la Bursa Londoneză în săptămâna analizată a înregistrat o creștere modestă, de 0,86%, la 4.998,20 $/tonă faţă de săptămâna precedentă, pe fondul cererii slabe (cu toate că în ultimele săptămâni cererea fizică de metal roşu a înregistrat o traiectorie ascendentă), cât și al deprecierii dolarului în raport cu moneda euro.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o reducere considerabilă în săptămâna analizată, de 8,40% (în scădere cu 30% de la sfârșitul lunii noiemebrie 2015 și pânâ în prezent) faţă de săptămâna precedentă, la 166.095 tone, iar nivelul stocurilor din depozitele de la Bursa din Shanghai (SHFE) s-a dublat de la mijlocul lunii decembrie 2015 și până în prezent, atingând nivelul de 350.138 tone. Șeful departamentului de cercetare pentru metale de la Societatea Generală Robin Bhar a declarat că în al doilea trimestru ar trebui să se facă cumpărări fizice, dar se impune o redresare a stocurilor pentru a consolida prețurile.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotația medie a plumbului la LME a înregistrat o scădere de 3,08% față de media săptămânală anterioară, la 1.807,70$/tonă, în condițiile scăderii cererii pentru metalul primar, înlocuit cu metalul secundar – ce poate fi achiziționat la preț avantajos. Deși oferta minieră mondială de plumb s-a redus după închiderea megacapacității Century (Australia), piața mondială a rămas în ușor dezechilibru ca urmare a excedentului de 63.000 tone înregistrat în anul 2015, nivelul acestuia fiind influențat de scăderea cu 8,3% a cererii mondiale de plumb și cu 17,9% a cererii pe piața chineză.
Stocurile de la bursa londoneză s-au redus la 164.700 tone la 18 martie, iar media săptămânală a acestora a scăzut sever, cu 9,70% față de media săptămânală anterioară, la 166.070 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Oscilațiile cotațiilor zincului la LME între minimul de 1.738,50 $/tonă și maximul de 1.847,50 $/tonă au determinat scăderea cotației medii săptămânale cu 0,92% față de media săptămânală anterioară, la 1.788,80 $/tonă. Piața mondială a zincului se caracterizează printr-o o restrângere continuă în 2016, determinată în principal de reducerea ofertei miniere concomitent cu o creștere lentă a cererii.
Pe termen scurt, prețurile zincului rămân expuse la scăderi, în condițiile în care cererea înregistrează creșteri lente, iar nivelul stocurilor de metal la bursa londoneză rămâne încă ridicat.. Media săptămânală a stocurilor la bursa londoneză a scăzut doar cu 2,95% față de media săptămânală anterioară, la 452.630 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 14-20 martie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.640 $/tonă, cu 3,37% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut, de la 422.712 tone înregistrate pe 14 martie 2016, la 434.508 tone în data de 18 martie, a.c. (+11.796 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a înregistrat o scădere nesemnificativă, de numai 0,37%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.004 $/tonă. Cotaţiile zilnice ale cositorului s-au majorat, de la o valoare maximă de 17.575 $/tonă atinsă pe 14 martie a.c., la una minimă, de 16.100 $/tonă, pe 16 martie 2016. Tendinţa de majorare a cotaţiei cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al majorării stocurilor.
Vineri, 18 martie 2016, cantitatea de cositor aflată în depozitele bursei indoneziene era de 4.340 tone, nivel considerat foarte ridicat comparativ cu săptămâna precedentă. Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME este de 4.126 tone, în creştere cu 9,38% comparativ cu perioada anterioară (3.772 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Deşi preocuparea pentru starea economiei mondiale sprijină achiziţiile de aur şi alte metale preţioase cu potenţial de „plasament de siguranţă/refugiu”, cotaţiile au continuat să evolueze sub presiunea vânzărilor speculative ale celor care au dorit să fructifice revenirea cotaţiilor la maxime multi‑anuale. Pe piaţa de lingouri din Londra[1], impactul marcărilor de profit efectuate pe pieţele la termen a fost resimţit, în principal, de aur şi platină, în cazul cărora preţul s‑a diminuat în termeni de medii săptămânale. Argintul şi paladiul (în special), în schimb, au continuat să beneficieze de o cerere fizică atât de solidă încât au încheiat intervalul analizat în creştere susţinută şi au înregistrat noi scumpiri în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
- Aurul a înregistrat în 2016 cea mai puternică redresare valorică din grupa metalelor preţioase, recuperând în şapte săptămâni ieftinirea din mai bine de treisprezece luni. Din această cauză s‑a confruntat cu presiunile de scădere atât de puternice încât, în ciuda revenirii în forţă a investitorilor instituţionali după decizia F.E.D. de a menţine scăzute ratele dobânzii, a încheiat intervalul analizat în scădere. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 18 martie metalul valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.252,10 $/u.f., comparativ cu 1.264,75 $/u.f. în 11 martie), iar preţul[2] unciei fine[3] de aur a scăzut cu 1,44% în raport cu săptămâna anterioară, la 1.244,37 $.
În România, impactul unciei fine de aur a fost amplificat prin menţinerea tendinţei de apreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA de aşa manieră încât pe 18 martie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu peste 2% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (159,87 lei/gram, de la 163,51 lei/gram în 11 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 2,34%, la 160,78 lei.
- Argintul, în schimb, a început intervalul analizat în creştere şi, în ciuda faptului că s‑a confruntat ulterior cu două ieftiniri succesive, la închiderea fixingului londonez din 18 martie valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (15,94 $/u.f., comparativ cu 15,50 $/u.f. în 11 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă[5] al unciei fine a înregistrat o nouă creştere, de 0,67%, la 15,58 $.
- Platina, fiind aproape la fel de scumpă ca aurul, s‑a confruntat, şi ea, cu puternice presiuni de scădere pe parcursul intervalului analizat. Prin urmare, în ciuda faptului că decizia omologilor Fed din UE şi Japonia de a coborî dobânzile de referinţă la valori negative (ca reacţie la incertitudinile legate de dezvoltarea economiei globale) a determinat o scumpire cu peste 3% în doar două zile, la închiderea fixingului londonez din 18 martie metalul valora cu 0,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (972 $/u.f., comparativ cu 974 $/u.f. în 11 martie), iar în raport cu media săptămânii anterioare preţul[2] unciei fine de platină a scăzut cu 1,98%, la 968,40 $.
- Paladiul, însă, a continuat să fie „performerul” grupei metalelor preţioase, cotând în continuă creştere pe parcursul intervalului analizat. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 18 martie paladiul valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (593 $/u.f., comparativ cu 576 $/u.f. în 11 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă2 al unciei fine a crescut cu 1,12%, la 577,80 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
În săptămâna 14 – 20 martie, cursul mediu al dolarului american a continuat să se deprecieze generalizat, atât față de monedele din țările dezvoltate, dar și raportat la valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată de semnalele de politică monetară emise de Sistemul de Rezerve Federal (FED) la a doua ședință de politică monetară din 2016. De asemenea, ameliorarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale și consolidarea din piețele internaționale de materii prime după evoluțiile nefavorabile din primele săptămâni ale anului au influențat deprecierea dolarului american.
Din perspectiva macroeconomică, FED a redus previziunile privind dinamica PIB-ului și inflației din Statele Unite pe termen mediu, dat fiind că prima economie a lumii resimte intensificarea factorilor de risc din economia mondială aspect semnalat de deteriorarea încredereii consumatorilor în martie, dar și de scăderea producției industriale și comerțului cu amănuntul în februarie. În acest context, FED a ajustat și previziunile privind ritmul de normalizare a politicii monetare din actualul ciclul (de la patru majorări la doar două majorări ale ratei de dobândă de referință în acest an).
În Zona Euro, economia a prezentat rezistență la unda de turbulențe din piețele financiare din debutul anului. Producția industrială și sectorul de construcții au crescut cu ritmuri lunare de 2,1%, respectiv 3,6% în ianuarie, conform datelor publicate de Eurostat săptămâna trecută. Cu toate acestea, exporturile au scăzut cu 1,3% în ianuarie, ca urmare a provocărilor din economiile emergente și în dezvoltare. De asemenea, dinamica anuală a prețurilor de consum a revenit în teritoriu negativ în februarie (-0,2% an/an).
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au scăzut săptămâna trecută: în SUA cu peste 5%, la 1,877%, iar în Germania cu peste 22%, la 0,218%.
Pe piețele de acțiuni a continuat seria evoluțiilor favorabile, notându-se dinamica indicilor din țările emergente, dar și revenirea indicilor americani către nivelul de la final de 2015.
În acest context, cursul mediu al dolarului american a scăzut cu 0,9% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, fiind testat nivelul minim din luna februarie.
De asemenea, dolarul american s-a depreciat și față de celelalte valute din Europa în a treia săptămână din martie: lira sterlină (cu 0,2%), coroana norvegiană (cu 0,5%, deși Banca Centrală a Norvegiei a redus rata de dobândă de politică monetară, de la 0,75% la 0,50%), coroana daneză (cu 1%), francul elvețian (cu 1,2%), coroana suedeză (cu 1,7%).
Nu în ultimul rând, cursul mediu al dolarului american a scăzut și raportat la dolarul australian (cu 0,5%), yen-ul nipon (cu 0,6%), dolarul canadian (cu 0,8%).
Pe de altă parte, săptămâna trecută moneda americana s-a apreciat, în medie, cu 0,8% față de dolarul neo-zeelandez.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se notează deprecierea dolarului american față de peso mexican (cu 0,7%), realul brazilian (cu 0,7%) și peso argentinian (cu 4%).
Cu toate acestea, cursul de schimb al monedei americane a stagnat față de riyal-ul saudit și s-a apreciat, în medie, cu 0,3% raportat la ringgit-ul malaysian.
În raport cu leul românesc, moneda americană s-a depreciat, în medie, 0,7% în a treia săptămână din martie, evoluție influențată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,2%) și EUR/USD (creștere cu 0,9%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au continuat să prezinte evoluții favorabile în a treia săptămână a lunii martie, susținute, în principal, de semnalele de politică monetară din Statele Unite. De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime au influențat dinamica acțiunilor burselor săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic, evenimentul săptămânii a fost a doua ședință de politică monetară din acest an a Sistemului Federal de Rezere (FED). Entitatea a redus previziunile pentru ritmul de creștere economică și pentru dinamica prețurilor de consum în trimestrele următoare, ceea ce a contribuit la ajustarea prognozelor privind cadența actualului ciclu monetar (de la patru majorări la doar două majorări de rate de dobândă în 2016). Aceste decizii și semnale au fost determinate de evoluții mixte din plan macroeconomic în prima economie a lumii, care resimte riscurile din economia mondială (aspect semnalat de J. Yellen, Președinte al FED, în cadrul Conferinței de Presă organizată după ședință). Spre exemplu, încrederea consumatorilor se află pe o traiectorie descendentă (deteriorare pentru a treia lună la rând în martie, conform indicatorului Michigan), iar producția industrială și vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut în februarie, lună în care dinamica anuală a prețurilor de consum a decelerat la 1%.
În Zona Euro, cererea internă a dovedit rezistență la turbulențele din piețele financiare internaționale din primele săptămâni ale anului curent. Astfel, în ianuarie producția industrială și activitatea din sectorul de construcții au crescut cu ritmuri robuste: 2,1% lună/lună, respectiv 3,6% lună/lună. Continuitatea și rezistența procesului de relansare economică sunt reflectat și de dinamica recentă din piața forței de muncă: în ultimul trimestru din 2015 numărul de locuri de muncă a urcat cu 0,3% trimestru/trimestru (și cu 1,2% an/an), iar rata locurilor de muncă vacante s-a majorat la 1,6% (maximul ultimilor ani). Pe de altă parte, cererea externă netă resimte intensificarea factorilor de risc din economia mondială: exporturile și importurile s-au redus cu ritmuri lună/lună de 1,8%, respectiv 1,3% în ianuarie. Totodată, cifrele Eurostat indică reintrarea dinamicii anuale a prețurilor de consum în teritoriu negativ în februarie (-0,2%), aspect care a determinat pe economistul șef al BCE să semnaleze posibilitatea lansării unor noi măsuri de relaxare monetară.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă au consemnat scăderi generalizate săptămâna trecută, pe fondul semnalelor FED cu privire la actualul ciclu monetar. Pe scadența 10 ani ratele de dobândă au scăzut cu 5,2%, la 1,877% în SUA, respectiv cu 22,1%, la 0,218% în Germania.
Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime a continuat procesul de consolidare, după scăderile semnificative din lunile anterioare.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 1,4%, la 397,2 puncte săptămâna trecută (declin cu 0,5% față de începutul anului). Se notează dinamica piețelor emergente, indicele MSCI pentru această categorie urcând cu 3,2%, la 826,8 puncte (avans cu 4,1% față de nivelul de la începutul anului). De asemenea, indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a urcat cu 1,2%, la 1 645,6 puncte (scădere cu 1% de la începutul anului).
În SUA, indicele Dow Jones a crescut cu 2,3%, la 17 602,3 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 1,4%, la 2 049,6 puncte în a treia săptămână din martie.
Pe de altă parte, în Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 0,2%, la 341,7 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna cu un avans de 1,7%, la 128,9 puncte.
În România, indicele BET a crescut cu 3,3%, la 6 826,4 puncte, evoluție influențată de politica de dividende a unor companii listate pe piața principală.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Cotaţia PM comunicată zilnic de către LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională.
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA
