I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului în contractele futures, pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat o redresare apreciabilă a valorilor medii săptămânale, în intervalul 15-21 februarie, după scăderile succesive din săptămânile precedente. Astfel, preţul WTI (SUA) a crescut cu 6,47%, la un nivel de 29,97 $/baril, la bursa Nymex din New York, iar cel al Brent-ului (Marea Britanie) cu 6,29% la un nivel de 33,47 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare martie 2016.
Cauza principală a redresării preţurilor (anticipată încă de săptămâna trecută) a constituit-o acordul de „îngheţare” a producţiei de ţiţei, încheiat de 4 dintre cei mai importanţi producători din lume, respectiv Arabia Saudită, Rusia, Qatar şi Venezuela.
Acordul, perfectat la Doha, în Qatar, va permite şi altor ţări membre sau non-membre OPEC să se alăture. Reacţia Iranului, deşi formulată în termeni pozitivi, a fost evazivă. Puţini se aşteaptă, însă, ca Iranul să participe la această înţelegere, iar oficialii din domeniul energiei au fost de aceeaşi părere. Iranul va continua să-şi majoreze producţia cât de mult va putea, în încercarea de a recâştiga cota de piaţă pierdută în ultimii patru ani.
Chiar dacă Iranul ar participa la acord, se anticipează că „îngheţarea” producţiei nu va atenua supraoferta, pentru că statele participante au dreptul de a-şi îngheţa producţia la nivelurile actuale, aproape record, ceea ce va avea un efect redus asupra factorilor fundamentali ai pieţei ţiţeiului. Latura potenţial pozitivă a acordului este aceea că „îngheţarea” producţiei ar putea reconstrui încrederea şi crea condiţiile pentru continuarea negocierilor.
În orice caz, comercianţii sunt dezamăgiţi de rezultatul acordului, fapt care s-a văzut din evoluţia cotaţiilor curente: Preţurile ţiţeiului Brent au crescut brusc, la 35,55 $/baril, după ştirile despre întâlnirea secretă, dar mai târziu au scăzut sub 34 $/baril, după comentariile conform cărora şansele ca rezultatele să fie palpabile sunt reduse
Statele producătoare şi exportatoare care se află în fruntea listei ţărilor aflate în criză fianciară, respectiv Nigeria, Irak şi Venezuela vor fi evident afectate cel mai mult, în condiţiile în care se prognozează că oferta va continua să depăşească cererea cel puţin în prima jumătate din acest an, ceea ce înseamnă că preţul ţițeiului nu va permite redresarea bugetelor lor.
Pe de altă parte, volumul stocurilor de ţiței a continuat să crească, sfidând aşteptările. În SUA, stocurile au crescut cu încă 2,1 milioane de barili, nivel care a asigurat un grad de umplere de 90% la depozitele din Cushing, Oklahoma, punct de referinţă în stabilirea preţului ţiţeiului WTI pe piaţa la termen, Nymex.
Producţia de ţiţei a SUA a scăzut cu 50.000 de barili pe zi, în conformitate cu estimările săptămânale ale Energy Information Administration, un semn că preţurile scăzute afectează oferta SUA, deşi într-un ritm extrem de lent.
Autorităţile de reglementare din Oklahoma (SUA)-statul cu cea mai mare concentrare de zăcăminte de ţiței de şist, au ordonat companiilor de extracţie să reducă injectarea de ape uzate cu 40%, măsură care afectează 250 de sonde de injecţie. Ordinul a fost dat săptămâna trecută, ca răspuns la un val de cutremure care au lovit statul în ultimii ani, dar mai ales după un cutremur de 5.1 grade pe Richter, la 13 februarie, al treilea cel mai puternic din istoria Oklahomei. Activitatea seismică în Oklahoma a crescut, de-a lungul ultimilor ani, de la doar câteva zeci în 2012, la mai mult de 900 în 2015.
Pe de altă parte, este important să precizăm că toate câmpurile petrolifere, la nivel mondial, suferă de epuizare fizică, ceea ce înseamnă că zăcămintele existente vor suferi o pierdere cumulată de aproximativ 3 mil.barili/zi, conform unei estimări a reputatei firme norvegiene de consultanţă Rystad Energie. Dar, pe ansamblu, noile proiecte, care vor intra în funcţiune în 2016, vor încetini ajustarea necesară a raportului cerere-ofertă, deşi Agenţia Internaţională a Energiei prezice un relativ echilibru la sfârşitul anului 2016.
Companiile petroliere sunt și ele în dificultate. Un nou raport „Deloitte” constată că aproximativ o treime din companiile petroliere se află în risc de faliment în acest an. Firma de consultanţă a analizat 500 de companii de petrol şi gaze listate la bursă, din întreaga lume, şi a concluzionat că aproximativ 175 dintre acestea sunt în pericol, din cauza faptului că au datorii de mai mult de 150 miliarde $. De asemenea, vânzările de active nu mai sunt fiabile, iar valoarea activelor a scăzut.
Cererea de GNL a Japoniei a scăzut substanţial, respectiv cu 14% în ianuarie 2016, cel mai mult din ultimii 6 ani. Vremea caldă, o economie cu ritm de creștere stagnant, plus repunerea în funcţiune a trei reactoare nucleare au redus cererea de import de GNL a acestei ţări. Anul 2015 a marcat primul an, din 2009, în care cererea de GNL a Japoniei a scăzut fată de anul precedent. Japonia, cel mai mare importator mondial de GNL, a contribuit la prăbuşirea cu mai mult de 50% a preţurilor GNL. Mai multe terminale de export de GNL sunt prevăzute să fie date în funcţiune în acest an, agravând dezechilibrul tot mai mare dintre cerere şi ofertă. Mai mult, Japonia ar putea să înregistreze, în continuare, un declin al consumului, din cauza politicilor generoase de promovare a energiei solare şi a eficienţei energetice, dar mai ales a faptului că Japonia ar putea repune în funcţiune 21 din cele 43 de reactoare nucleare ale tării până în 2017.
Preţul mediu din contractele de import de GNL ale Japoniei a înregistrat, în luna ianuarie 2016, o valoare de 8,50 $/mil.BTU (188,85 $/1000 m.c), cu 2,86% mai puţin comparativ cu luna precedentă, dar cu aproape 50% mai puţin în raport cu media anului precedent.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare martie, au înregistrat o scădere dramatică, de 17,26%, la valoare medie săptămânală de 59,84 $/1000 m.c., în contextul supraofertei iunterne de gaz şi al unor temperaturi uşor peste media acestei perioade de timp. Analiştii consideră că SUA ar putea încheia sezonul de încălzire, la 31 martie, cu stocuri de gaz situate aproape de un record intern absolut, respectiv de 2164 mld. pic. cub (35 pic. cub= 1 m.c.gaz)
Preţul mediu al gazului din contractele de export/import ale Rusiei în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, a înregistrat o nouă scădere importantă, de 12,39%, în luna ianuarie 2016, faţă de luna precedentă, la 5,09 $/mil. BTU (179,4 $/1000 m.c).
Preţul mediu din contractele de import ale Europei de vest a înregistrat în luna ianuarie 2016, o valoare de 5,35 $/mil.BTU (188,85 $/1000 m.c), cu 12,30% mai puţin comparativ cu luna precedentă, dar și cu 42,16% mai puţin în raport cu media anului precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cotațiile grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 15 – 21 februarie, au înregistrat creșteri comparativ cu cele din intervalul precedent, pe fondul unor factori tehnici de bursă, transpuși în speculațiile investitorilor care au dorit o revenire a cotațiilor la valori de peste 170 $/tonă, după ce cu o săptămână în urmă cotațiile nu au depășit acest prag.
În acest context, media săptămânală a fost de 170,58 $/tonă, cu 1,23% mai mare faţă de cea înregistrată în perioada 8 – 14 februarie. Potrivit analiștilor care urmăresc evoluția bursieră a cotațiilor grâului american, scumpirea este temporară, deoarece nu este susținută de factorii fundamentali ai pieței internaționale a acestui produs.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 15 – 21 februarie 2016, la Bursa din Chicago, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2 au fost la valori mai mari decât cele atinse în urma tranzacțiilor din săptămâna anterioară.
Principalul factor care a susținut creșterea cotațiilor porumbului american l-a constituit majorarea prețului țițeiului din ziua de 17 februarie (cu peste 6 $/baril față de ziua anterioară). În aceste condiții, investitorii au fost interesați de a achiziționa porumb, având în vedere că această cereală face parte din categoria materiilor prime din care se obțin biocombustibilii.
Potrivit datelor oficiale raportate de The Chicago Board of Trade (CBOT), între 16 – 21 februarie, volumul total al contractelor tranzacționate, la Bursa din Chicago, pentru porumbul cu termen de livrare în martie a.c. a fost de peste 727 mii, cu aproape 22 mii de contracte mai mult față de perioada anterioară.
În acest context, media săptămânală a porumbului american a fost de 143,82 $/tonă, în creștere cu 1,33% comparativ cu săptămâna precedentă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 15 – 21 februarie 2015, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a crescut cu 1,36% faţă de săptămâna precedentă, la 322,82 $/tonă; preţurile zilnice oscilând între o valoare minimă de 320,67 $/tonă înregistrată pe 15 februarie a.c. şi una maximă de 324,26 $/tonă pe 17 februarie 2016.
Cotaţia uleiului de soia s-a situat la 699,51 $/tonă, cu 1,78% mai mult faţă de cotaţia săptămânii precedente, când s-a înregistrat 687,30 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 692,50 $/tonă (19 feb.a.c.), iar cel maxim de 705,38 $/tonă (17 feb.a.c.)
Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (februarie 2016), în sezonul 2015/16, producţia mondială de ulei de soia va fi estimată la 51,583 milioane tone, în creştere cu aproximativ 5,30% faţă de sezonul anterior (48,994 milioane tone). Principalele ţări producătoare de ulei de soia sunt: China (14,458 milioane tone; cca.28,3% din total mondial în sezonul 2015/16), SUA (9,909 milioane tone; pondere de cca.20%), Argentina (8,290 milioane tone; pondere de 16%), Brazilia (7,680 milioane tone; pondere de cca.15%), cele 4 ţări însumând o pondere de cca.78% din producţia mondială de ulei de soia.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 15 – 21 februarie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a redus cu 4,03% față de săptămâna anterioară și s-a situat la 373,36 $/tonă. Trendul săptămânii analizate a fost descendent. Prețurile au debutat de la un nivel maxim de 380 $/tonă, iar apoi au scăzut până la 368,40 $/tonă.
Principalul factor care a determinat scăderea cotațiilor din această săptămână comparativ cu săptămâna anterioară a fost scăderea vânzărilor de la bursă, investitorii fiind influențați de oferta ridicată de zahăr rafinat de pe piață, în urma ultimele date furnizate de grupul brazilian Unica de revizuire „în sus” a prognozelor privind producția braziliană de trestie de zahăr din sezonul actual. Deși în scădere, stocurile mondiale de zahăr se mențin la niveluri ridicate. Potrivit celor mai recente date furnizate de Departamentul American al Agriculturii, în sezonul 2015/16, stocurile mondiale de zahăr se situează la 39,6 milioane tone, cu 10% mai puțin față de nivelul sezonului anterior.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 15-21 februarie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.533,55 $/tonă, cu 0,12% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.405,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,90% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.962,18 $/tonă în perioada 15-21 februarie 2016, cu 0,22% mai mult comparativ cu intervalul 08-14 februarie a.c.
În perioada 15-21 februarie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.844,00 $/tonă, cu 0,76% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 15 – 21 februarie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au crescut ușor reflectând vânzări mai ridicate comparativ cu săptămâna anterioară, în special la bursa americană. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.466,33 $/tonă (+0,36%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.321,02 $/tonă, înregistrând o creștere de 1,74% față de cotația săptămânii precedente.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.450,89 $/tonă și 1.472,94 $/tonă. Trendul săptămânal al bumbacului american a fost ascedent, dar creșterile au fost minore; prețurile bumbacului american au pornit de la 1.319,69 $/tonă și au crescut până la 1.323,22 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, evoluția cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), a fost marcată de aprecierea dolarului american și de revenirea în tranzacțiile cu metal alb a Chinei (după vacanța prilejuită de Anul Nou), țara care deține cea mai mare pondere în consumul mondial, chiar dacă ritmul de creștere economică este mai lent comparativ cu anii precedenți.Trendul ascendent al cotațiilor zilnice, până la maximul de 1.552 $/tonă, a determinat majorarea mediei săptămânale cu 2,09% față de media săptămânală anterioară, la 1.527,20 $/tonă.
Creșterea moderată a cererii în condițiile excedentului de aluminiu existent pe piața mondială a metalului alb a generat acumularea a 55.800 tone în stocurile de la bursa londoneză la 16 februarie. Media stocurilor a înregistrat o creștere ușoară, de 1,08% față de media săptămânală anterioară, la 2.786.395 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 1,34%, la 4.574,90 $/tonă. Această creştere s-a datorat atât unor factori specifici, cât şi aprecierii dolarului față de moneda euro. În ciuda acestei evoluții săptămânale, cererea Chinei rămâne la un nivel redus, în consens cu încetinirea ritmului creșterii economice, iar analiștii speră la noi măsuri de stimulare relevante pentru economia Chinei, în viitorul apropiat.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au continuat trendul descendent, înregistrând o scădere semnificativă, respectiv de 5,90%, la 212.190 tone la sfârşitul săptămânii analizate, comparativ cu săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile plumbului la LME au fost afectate de existența temerilor legate de evoluția creșterii economice la nivel mondial și de sporirea ofertei de metal secundar, previzionată după ascensiunea acestora în intervalul anterior. Declinul cotațiilor zilnice sub pragul de 1.700 $/tonă a determinat scăderea cu 2,57% a cotației medii față de media săptămânală anterioară, la 1.773,80 $/tonă. Pe termen mediu, cotațiile plumbului vor fi susținute de restrângerea ofertei miniere după închiderea programată a minelor de zinc și plumb, care au ajuns la capătul perioadei de exploatare, raportul dintre cerere și ofertă pe piața mondială a plumbului fiind cel mai echilibrat în comparație cu piețele celorlate metale neferoase, cu un excedent de 33.000 tone în perioada ianuarie-noiembrie 2015, potrivit statisticilor Institutului de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG).
La creșterea accelerată a nivelului stocurilor de plumb la LME, până la 219.225 tone la 19 februarie, cel mai înalt nivel din ultimele șase luni, a contribuit și revenirea unor cantități de metal utilizate în ofertele de finanțare, după ce cotațiile metalului au depășit pragul de 1.800 $/tonă. Acumularea a 37.725 tone, indiciu al cererii relativ slabe pentru plumb, a determinat majorarea semnificativă a mediei săptămânale cu 8,14% față de media săptămânală anterioară, la 197.895 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotația medie a zincului la LME a revenit sub pragul de 1.700 $/tonă, după o scădere de 1,24% față de media săptămânală anterioară, la 1.686,90 $/tonă, pe fondul creșterii moderate a cererii la nivel mondial. Creșterea minoră, de 1% a cererii mondiale de zinc comparativ cu majorarea cu 4,5% a ofertei mondiale în perioada ianuarie-noiembrie 2015, potrivit statisticilor ILZSG, a contribuit la crearea unui excedent de 176.000 tone pe piața mondială a zincului în aceeași perioadă, cu efect asupra nivelului stocurilor la bursa londoneză.
Creșterea nivelului stocurilor până la 504.375 tone la finele intervalului, a fost accelerată de acumularea a 44.700 tone, condiții în care media săptămânală a acestora s-a majorat semnificativ, cu 6,88% față de media săptămânală anterioară, la 492.000 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 15-21 februarie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.255,00 $/tonă, cu 4,16% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 439.098 tone înregistrate pe 15 februarie 2016 la 435.378 tone în data de 19 februarie, a.c. (-3.720 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată (15 – 21 februarie 2016), cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,31%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 15.689 $/tonă, pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor. Cotaţiile zilnice ale cositorului au evoluat între o valoare maximă de 15.950 $/tonă, atinsă pe 19 feb.a.c., şi una minimă, de 15.400 $/tonă, pe 15 feb. 2016.
Stocurile de cositor la LME au atins în ultima zi de tranzacţionare (19 februarie a.c.) cel mai mic nivel din această săptămână, coborând sub pragul de 4.065 tone. Nivelul mediu al stocurilor de cositor în intervalul analizat a fost de 4.119 tone, situându-se cu 7,48% sub cel precedent (4.452 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Nivelul ridicat la care au ajuns să coteze aurul, argintul, platina şi paladiul, precum şi dinamica ascendentă a dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA au stimulat ample marcări de profit pe pieţele la termen de metale preţioase – fapt ce a stopat ritmul alert de redresare valorică din ultimele săptămâni.
Impactul vânzărilor speculative s‑a resimţit şi pe piaţa de lingouri din Londra[1], unde, însă, doar paladiul s‑a ieftinit comparativ cu săptămâna anterioară, pentru celelalte trei metale preţioase preţul înregistrând o tendinţă de consolidare pe noi paliere valorice:
- Aurul a început săptămâna în scădere accentuată (-3%), cotând luni la 1.208,20 $/u.f., dar, până vineri, a reuşit să recupereze mare parte din această ieftinire şi la închiderea fixingului londonez din 19 februarie metalul valora 1.231,15 $/u.f., cu mai puţin de 1% sub nivelul înregistrat cu o săptămână în urmă (1.239,75 $/u.f. în 12 februarie). În aceste condiţii preţul mediu[2] al unciei fine[3] de aur a crescut cu doar 0,23% în raport cu săptămâna anterioară, la 1.213,79 $.
În România, efectul stagnării tendinţei de scumpire alertă a unciei fine pe piaţa londoneză a fost compensat de aşa manieră de aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională încât, pe 19 februarie, Banca Naţională a României anunţa un nou maxim multilunar, de 158,25 lei/gram – situat, totuşi, cu numai 0,1% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă (158,14 lei/gram în 12 februarie). Cu toate acestea, în raport cu săptămâna anterioară preţul mediu al gramului de aur[4] a crescut semnificativ, cu 1,20%, la 155,86 lei.
- Argintul, în schimb, a început intervalul analizat printr‑o ieftinire cu 2%, la 15,26 $/u.f., urmată de trei zile de relativă stagnare şi o redresare mult mai puţin accentuată decât în cazul aurului. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 19 februarie uncia fină valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (15,37 $, faţă de 15,64 $ în 19 februarie). În termeni de valori medii, însă, menţinerea cotaţiilor cu mai bine de 2% peste minimul din săptămâna anterioară a făcut ca preţul unciei fine[5] de argint să crească mai accentuat decât cel al aurului în raport cu săptămâna anterioară, cu 0,42%, la 15,30 $.
- Platina, la rândul său, a început intervalul analizat în scădere, cotând la 938 $/u.f. şi, după trei zile de relativă stagnare, a încheiat intervalul analizat printr‑o uşoară redresare, în urma căreia, totuşi, la fel ca şi în cazul argintului, la închiderea fixingului londonez din 19 februarie uncia fină valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 914 $, comparativ cu 957 $ în 12 februarie. Mai mult, preţul mediu[2] al unciei fine de platină a crescut cu doar 0,17% în raport cu săptămâna anterioară, la 936,80 $.
- Paladiul, însă, a fost mult mai afectat de marcările de profit, fiind singurul metal preţios care s‑a ieftinit, nu doar pe parcursul intervalului analizat, ci şi în termeni de medii săptămânale: la închiderea fixingului londonez din 19 februarie uncia fină de paladiul valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (507 $, comparativ cu 526 $ în 12 februarie), iar preţul[2] a scăzut cu 1,05% în raport cu săptămâna anterioară, la 510,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele țărilor dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
La baza acestor evoluții s-au aflat dinamicile indicatorilor macroeconomici (inclusiv perspectivele de politică monetară) din principalele blocuri economice ale lumii, precum și fluctuațiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
Economia SUA pare să se stabilizeze după pierderea de turație de la cumpăna dintre ani, evoluție reflectată de majorarea producției industriale cu un ritm lunar de 0,9% în ianuarie. De asemenea, deși indicatorii economici avansați au continuat recent să scadă ușor, iar piața imobiliară pare să se consolideze după avansul puternic din ultimii ani, FED a semnalat că este prematur să reducă prognozele din scenariul macro-econometric central de previziune (conform stenogramei ședinței din ianuarie), aspect care a constituit un factor de susținere pentru cursul dolarului.
Pe de altă parte, în Zona Euro deteriorarea indicatorilor de încredere (spre minimele din 2014) au determinat Banca Centrală Europeană să semnaleze iminența implementării unor noi măsuri de „relaxare” monetară pentru susținerea procesului de relansare economică și evitarea instaurării deflației (discursul Președintelui Mario Draghi în Parlamentul European).
În acest context, ratele de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani au consemnat evoluții divergente săptămâna trecută: consolidare în Statele Unite la 1,743% vs. scădere puternică în Germania, cu 22,6%, la 0,205%.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1,2% față de moneda unică europeană în săptămâna 15-19 februarie, evoluție determinată, în principal de perspectivele divergente de politică monetară (dat fiind discursul recent al Președintelui BCE din Parlamentul European).
Totodată, moneda americană a crescut și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 0,8%), coroana daneză (cu 1,2%).
De asemenea, dolarul s-a apreciat, în medie, cu 0,8% în raport cu lira sterlină, înainte de comunicarea rezultatelor Summit-ului Uniunii Europene, care a avut ca temă negocierile cu Marea Britanie pentru menținerea în „blocul” comunitar.
Nu în ultimul rând, dolarul american a crescut săptămâna trecută și față de: coroana norvegiană (cu 0,3%), dolarul neo-zeelandez (cu 0,5%) și francul elvețian (cu 1,4%).
Pe de altă parte, în a treia săptămână din februarie moneda SUA s-a depreciat raportat la yen-ul nipon (cu 0,1%), dolarul australian (cu 0,6%) și dolarul canadian (cu 0,8%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea dolarului american față de real-ul brazilian (cu 2,2%, pe fondul deciziei Agenției S&P de a reduce calificativul Braziliei de la BB+ la BB, cu perspectiva negativă, date fiind provocările de natură economică și politică) și în raport cu peso argentianin (cu 3,6%, după decizia Tribunalului din New York privind plata datoriilor suverane din 2002).
De asemenea, dolarul american a consemnat aprecieri față de rupia indiană (cu 0,6%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,6%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat cu 0,1% raportat la peso filipinez și cu 2,3% față de peso mexican.
În ceea ce privește leul românesc, dolarul american s-a apreciat în medie cu 0,8% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,4%) și EUR/USD (depreciere cu 1,2%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au crescut săptămâna trecută, pe fondul evoluțiilor din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii, dar și în contextul speculațiilor privind posibila reducere a producției mondiale de țiței, cu efect direct asupra prețurilor internaționale ale acestei materii prime. Totodată, evoluțiile din piețele de titluri de stat și valute au influențat dinamica acțiunilor la burse în a treia săptămână din februarie.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite se evidențiază creșterea producției industriale în ianuarie, cu un ritm lunar de 0,9% (rata de utilizare a capacității instalate în industrie s-a majorat la 77,1% – nivelul maxim din ultimele patru luni). De asemenea, dinamica anuală a prețurilor de consum a accelerat la 1,4% în ianuarie, cel mai ridicat nivel din toamna anului 2014 (componenta core a urcat la 2,2%), evoluții care confirmă acumularea graduală de presiuni inflaționiste în prima economie a lumii. Pe de altă parte, indicatorii economici avansați au scăzut pentru a doua lună la rând în ianuarie, cu 0,2% față de decembrie, iar la nivelul pieței imobiliare indicatorii s-au deteriorat marginal în perioada recentă. În acest context, FED a semnalat că va actualiza în martie scenariul macro-econometric central pentru economia SUA, pentru a incorpora impactul undei recente de turbulențe din piețele financiare internaționale.
În Zona Euro fluxurile comerciale internaționale au atins noi maxime istorice în 2015: exporturile au crescut cu 5% an/an la cca. 2 trilioane euro, iar importurile au urcat cu 2% an/an, la cca. 1,8 trilioane euro. Prin urmare, excedentul balanței comerciale s-a intensificat cu 33% an/an, la 246 miliarde euro. Pe de altă parte, indicatorii de încredere au continuat să se deterioreze în februarie (pe fondul resimțirii undei de turbulențe din piețele financiare din primele săptămâni ale anului) – indicatorul care comensurează sentimentul investitorilor germani (ZEW) a atins minimul din octombrie 2014. În acest context, Banca Centrală Europeană a reiterat că este pregătită să implementeze noi măsuri de „relaxare” monetară pentru a consolida procesul de relansare economică din regiune și a evita instaurarea deflației. Totodată, Președintele Mario Draghi a subliniat, în discursul susținut în Parlamentul European, faptul că băncile din regiune sunt mult mai solide acum decât în perioada Marii Recesiuni.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani s-au consolidat în Statele Unite (la 1,743%, în scădere cu peste 23% de la începutul anului), dar s-au redus în Germania (cu 22,6%, la 0,205%, declin cu 68% de la începutul anului), pe fondul semnalelor lansate recent de Banca Centrală Europeană (în direcția implementării unor noi măsuri de „relaxare” monetară).
În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni (MSCI Global) a crescut cu 3,5%, la 369,7 puncte săptămâna trecută (declin cu 7,4% de la începutul anului). Se evidențiază dinamica indicelui MSCI pentru piețele emergente, în urcare cu 4,2%, la 741 puncte (scădere cu 6,7% față de finalul de 2015). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a consemnat un avans de 3,5% săptămâna trecută, la 1 538,2 puncte (declin cu 7,5% de la începutul acestui an).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a urcat cu 2,6%, la 16 392 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a crescut cu 2,8%, la 1 917,8 puncte în a treia săptămână din februarie.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un ritm mai puternic de creștere, pe fondul semnalelor lansate de Președintele Băncii Centrale Europene în Parlamentul European: 4,5%, la 326,4 puncte.
De asemenea, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna trecută cu o creștere cu 5,9%, la 119,6 puncte.
În România, indicele BET a crescut cu 3,5%, la 6 276,9 puncte în săptămâna 15-19 februarie, evoluție influențată de revenirea încrederii pe bursele internaționale, dar și de sezonul de raportări financiare (pe trimestrul IV și întreg anul 2015).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnic de către LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională.
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA
