Tendințe și perspective pe principalele piețe internaționale de mărfuri și valutare în perioada 15 – 21 mai 2017

I. ŢIŢEI

AUTOR: dr. Paul CALANTER

În intervalul 15 – 21 mai 2017, preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen NYMEX, din New York, şi ICE, din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, au înregistrat creşteri moderate, de 4,65% în cazul ţiţeiului WTI (SUA), la 49,25 $/baril (termen iunie), şi de 4,76% în cazul Brent (Marea Britanie), la 52,36 $/baril (termen iulie).

Această tendință are ca principal factor de influență lansarea declarației comune a miniștrilor energiei din Arabia Saudită și Rusia privind prelungirea cu nouă luni a perioadei de reducere a producției ţărilor OPEC. Acest fapt ar menține la limită cotele de producție actuale până în primul trimestru al anului 2018, dacă se va ajunge la un astfel de acord ȋntre toate părțile la următoarea reuniune a Organizației Tărilor Exportatoare de Petrol, din 25 mai a.c. “Se pare că există un angajament real în ceea ce privește reducerea supraproducţiei de țiței de la giganţii petrolieri Arabia Saudită și Rusia – aceasta din urmă fiind cel mai mare producător de ţiţei din lume, iar prima fiind cel mai mare exportator”, a declarat luni Fawad Razaqzada, analist tehnic la Forex.com.

La sfârșitul anului trecut, OPEC și câțiva producători neafiliaţi cartelului, inclusiv Rusia, au convenit să reducă producția lor zilnică cu 1,8 milioane de barili. Cele mai recente date ale OPEC au arătat că stocurile rămân ridicate, chiar dacă participanții au respectat cotele atribuite. Totuși, în cadrul unei conferințe de presă comune care a avut loc la Beijing, ministrul saudit al energiei, Khalid Al-Falih, a declarat că “acordul trebuie extins”, probabil până la sfârșitul primului trimestru din 2018, deoarece piața “nu va atinge nivelul dorit” până la sfârșitul lunii iunie. Ministrul rus al energiei, Alexander Novak, a adăugat că discuțiile preliminare arată că toată lumea este “angajată” și că nu “există motive pentru ca o țară să renunțe”.

Analistul tehnic la Forex.com, Fawad Razaqzada, a mai precizat că în următoarele zece zile prețul țițeiului “ar putea continua să aibă o tendință generală de creștere”. Acesta se așteaptă la o “reacție chiar mai puternică” dacă veștile așteptate vor apărea pe 25 mai. În același timp, se așteaptă ca importurile de țiței ale Chinei să rămână la un nivel ridicat, pe măsură ce producția internă scade. Producția Chinei a scăzut cu 6%, comparativ cu aceeași perioadă din 2016.

Un alt factor care a contribuit la creșterea prețurilor țițeiului a fost legat de faptul că Administrația SUA pentru informații în domeniul energiei (EIA) a raportat cea de-a șasea săptămână consecutivă de declin al stocurilor de țiței ale SUA. Datele furnizate de EIA au arătat că livrările interne de țiței în SUA au scăzut cu 1,8 milioane de barili pentru săptămâna încheiată pe 12 mai. Aceasta a fost cea de-a șasea săptămână consecutivă de scădere raportată de EIA.

Irina Slav, analist la OilPrice.com, este de părere că optimismul privind stocurile globale nu va dura mult, în ciuda asigurărilor membrilor OPEC privind extinderea cu nouă luni a perioadei de reducere a producției, care va fi anunțată oficial joia viitoare, la reuniunea de la Viena a grupului. Cifrele EIA ar putea fi de ajutor dar, din nou, doar temporar, deoarece abundă îndoielile cu privire la elemente de bază referitoare la țiței. Totodată EIA a precizat că, deși OPEC și partenerii săi au întreprins acţiuni importante pentru scăderea aprovizionării, trebuiau depuse eforturi mai mari. În acest context, este puțin probabil ca stocurile globale să se încadreze sub media ultimilor cinci ani înainte de anul 2018.

Agenția a avertizat că doi membri ai OPEC care sunt exceptaţi de la măsurile de reducere, Libia și Nigeria, ar putea să își majoreze semnificativ producția în a doua jumătate a anului, subminând eforturile de reducere a producției. Bineînțeles, producția de petrol și gaz de șist din S.U.A. rămâne un factor important de influențare a prețurilor, dar există și îngrijorarea că, dacă OPEC, Rusia și celelalte țări participante îşi vor menține cotele la nivelul actual, micşorarea stocurilor va necesita o perioadă mai îndelungată. Unii observatori au sugerat că este necesar ca aceste cote să fie reduse și mai mult, dar este puțin probabil ca OPEC și partenerii săi să fie de acord cu această opțiune.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: dr. Paul CALANTER

În intervalul 15 – 21 mai 2017, media preţurilor gazelor naturale pe piaţa la termen din New York, NYMEX, la contractele cu livrare în luna iunie, a scăzut cu 1,71%, la un nivel săptămânal de 114,44 $/1000 m.c. Acest declin are legătură cu prognozele meteorologice actualizate, care indică o creștere a temperaturilor din vestul Statelor Unite, încălzirea vremii reducând cererea de gaze naturale.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data

III. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Eufrosina MEREORU

Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a crescut cu 2,08%, la 1.917,10 $/tonă, pe fondul speculaţiilor de bursă, precum şi al diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.899,50 $/tonă (15 mai a.c.), iar cel maxim de 1.938 $/tonă, pe 19 mai 2017.

Nivelul stocurilor de aluminiu a continuat să scadă, în cursul săptămânii 15 – 21 mai 2017, înregistrând o diminuare de până la 1.506.700 tone în ultima zi de tranzacţionare (19 mai 2017). Media săptămânală a stocurilor de aluminiu a înregistrat o reducere de 2,94% față de săptămâna anterioară, la 1.526.040 tone, acesta fiind cel mai redus nivel din ultimii ani.

Cupru

AUTOR: dr. Emilia MANOLE

În săptămâna 15 – 21 mai a.c., cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o ușoară majorare, de 0,93%, la 5.566,20 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au fluctuat, în cursul săptămânii, între o valoare minimă de 5.490 $/tonă, înregistrată pe 18 mai a.c., şi una maximă de 5,596 $/tonă, înregistrată vineri, la închiderea bursei. Evoluția cotaţiei cuprului a fost influențată de deprecierea dolarului față de moneda euro, cât și de criza politică din Statele Unite, care va întârzia punerea în aplicare a promisiunilor făcute de președintele Donald Trump în campania sa electorală, privind sporirea cheltuielilor pentru dezvoltarea infrastructurii.

Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o reducere, de 2,08%, în săptămâna analizată față de săptămâna precedentă, la 332.850 tone.

Nichel

AUTOR: dr. Emilia MANOLE

Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o reducere de 1,03% în săptămâna 15 – 21 mai a.c. faţă de săptămâna precedentă, la 9.135,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel maxim de 9.310 $/tonă în prima zi de tranzacționare și un nivel minim de 9.005 $/tonă, înregistrat pe 18 mai a.c.. Slăbirea cotaţiilor la nichel în săptămâna analizată s-a produs pe fondul diminuării producției, ca urmare a reducerii activității la minele de nichel din Canada.

Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat, în termeni de medii săptămânale, o reducere de numai de 0,33% faţă de săptămâna anterioară, la 379.789 tone.

Cositor

AUTOR: Eufrosina MEREORU

Cotaţia medie săptămânală la cositor, la L.M.E., a înregistrat o creștere, de 1,67% faţă de intervalul precedent, la 20.252 $/tonă, pe fondul unei cereri ușor ridicate, precum şi al reducerii stocurilor de cositor. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.905 $/tonă (16 mai a.c.), iar cel maxim de 20.650 $/tonă, pe 18 mai 2017.

Media stocurilor de cositor la LME a înregistrat o reducere, în intervalul 15 – 21 mai 2017, de 5,85% comparativ cu săptămâna anterioară, la 2.178 tone. Declinul stocurilor a contribuit şi el la dezechilibrul raportului cerere/ofertă, prcum şi la creşterea preţurilor, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: www.lme.com

IV. METALE PREŢIOASE

AUTOR: dr. Dana GHIŢAC

Săptămâna a fost marcată de scandalul declanşat în SUA de demiterea şefului FBI, care a sporit preocupările legate de capacitatea Administraţiei Trump de a implementa cu succes politicile promise, provocând o puternică migrare a investitorilor dinspre pieţele de capital şi dinspre dolarul american spre refugii sigure, precum aurul, argintul şi platina.

Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această situaţie a determinat o tendinţă de redresare valorică în ritm alert – mai puţin pentru paladiu, singurul metal preţios care nu a reuşit să se scumpească în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:

– Aurul a început intervalul analizat prin trei scumpiri succesive, în urma cărora miercuri cota la 1.255,90 $. Tendinţa de accelerare a ritmului de redresare valorică a fost însă plafonată de corecţiile care au urmat după ce creşterea de preţ a fost suficient de puternică pentru a declanşa marcările de profit – cu atât mai mult cu cât ştirea că Robert Mueller, procurorul special numit pentru coordonarea anchetei privind contactele apropiaţilor preşedintelui Donald Trump cu Rusia, „a primit autoritatea de a investiga posibilitatea unei tentative de acoperire a ilegalităţilor” şi publicarea datelor despre evoluţia economiei SUA au stopat declinul pieţei americane. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 19 mai uncia fină[2] valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.252 $, faţă de 1.231,25 pe 12 mai), iar preţul aurului[3] a crescut cu numai 1,72%, în termeni de medii săptămânale, la 1.246,56 $/u.f.

În România, deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională a amplificat volatilitatea valorii gramului de aur. Pe 19 mai, Banca Naţională a României anunţa un curs cu 0,4% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (164,52 lei/gram, comparativ cu 165,21 lei/gram pe 12 mai), împiedicând scumpirea metalului în termeni de medii săptămânale. Prin urmare, preţul de referinţă al gramului de aur[4] a crescut nesemnificativ (+0,03%) comparativ cu intervalul anterior, la 164,75 lei.

– Argintul, foarte bine susţinut de cererea fizică, s‑a scumpit atât de puternic în primele trei zile, încât corecţiile de joi şi vineri au avut un impact mult mai slab decât în cazul aurului. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 19 mai metalul valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (16,77 $/u.f., comparativ cu 16,30 $/u.f. în 12 mai), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 2,73%, la 16,76 $.

– Platina a cotat pe trend puternic ascendent şi la închiderea fixingului londonez din 19 mai metalul valora cu 2,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (943 $/u.f., comparativ cu 922 $/u.f. în 12 mai), fapt ce a determinat şi cea mai puternică scumpire săptămânală din grupa metalelor preţioase: preţul3 unciei fine de platină a crescut cu 3,14%, în raport cu săptămâna anterioară, la 939,40 $.

– Paladiul, în schimb, deşi a început săptămâna în creştere extrem de accentuată, s‑a confruntat ulterior cu trei corecţii atât de puternice (-53 $/u.f., de luni până joi) încât a fost singurul metal preţios care a încheiat în scădere perioada analizată. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 19 mai paladiul valora cu aproape 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (770 $/u.f., comparativ cu 808 $/u.f. în 12 mai), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a scăzut cu 2,28%, la 787,60 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

Note:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)

V. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia BĂLAN

În perioada 15 – 21 mai 2017, media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,19% comparativ cu intervalul precedent, la 156,93 $/tonă. Tendinţa cotaţiilor zilnice a fost ascendentă, de la un nivel minim de 155,52 $/tonă pe 15 mai, la maximul ultimelor două săptămâni, de 159,93 $/tonă, vineri, 19 mai a.c., la închiderea bursei.

Cotațiile mai reduse din prima parte a săptămânii analizate au reflectat disponibilitățile mondiale ridicate, care potrivit raportului lunar din mai 2017 al Departamentului Agriculturii din S.U.A. (United States Department of Agriculture – USDA) vor fi de 1.174 milioane tone, în sezonul 2016/17, în creștere cu 4,24% (47,7 milioane tone) comparativ cu cele înregistrate în 2015/16.

Pe 19 mai a.c., cotația grâului american a crescut pe fondul cererii din partea Autorității Generale pentru Aprovizionare (General Authority for Supply Commodities  – GASC) din Egipt de a achiziționa 115 mii tone de grâu de pe piața Statelor Unite. Solicitarea, făcută în numele guvernului egiptean, vine după circa doi ani în care GASC nu a mai participat la nicio licitație pentru a cumpăra grâu de pe piața S.U.A.

Porumb

AUTOR: Emilia BĂLAN

Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere nesemnificativă de 0,05% comparativ cu perioada anterioară, la 145,30 $/tonă. Trendul a fost oscilant, cotaţiile zilnice au variat de la o valoare minimă a intervalului de 144,09 $/tonă, la una maximă de 146,65 $/tonă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina MEREORU

Preţurile medii săptămânale la soia boabe şi ulei de soia, la Bursa din Chicago, au înregistrat o tendință de ușoară creștere în intervalul 15 – 21 mai 2017.

Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia sa situat la 353,84 $/tonă, înregistrând o creștere uşoară, de 0,45%, comparativ cu săptămâna anterioară. Pe parcursul săptămânii, cotaţiile au evoluat între un nivel maxim de 358,70 $/tonă (16 mai a.c.), şi unul minim de 350,15 $/tonă, pe 19 mai 2017.

Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a crescut cu numai 0,19% faţă de intervalul precedent, la 717,33 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel minim de 683,77 $/tonă (16 mai a.c.) şi unul maxim de 728,53 $/tonă (19 mai 2017).

Zahăr

AUTOR: Simona ZAMȘA

În intervalul 15 – 21 mai 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a crescut cu 1,56% față de săptămâna anterioară, la 453,24 $/tonă. Creșterea cotațiilor din săptămâna analizată este atribuită sporirii cererii, implicit unui volum mai mare de zahăr tranzacționat, în condițiile unei oferte limitate.

Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai scăzute față de ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare și, cu o mică excepție, preţurile zahărului au înregistrat creșteri pe tot parcursul perioadei. Cotațiile intervalului analizat au atins un nivel maxim în data de 19 mai, respectiv 464, 60 $/tonă, și unul minim, pe 15 mai, de 439,10 $/tonă.

Cafea

AUTOR: dr. Emilia MANOLE

În intervalul 15 – 21 mai a.c., media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o reducere de 2,80% față de săptămâna precedentă, la 2.855,48 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii între o valoare maximă de 2.915 $/tonă, înregistrată pe 17 mai a.c., și o valoare minimă de 2.809 $/tonă, înregistrată vineri, la închiderea bursei.

Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o scădere de 1,72% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 1.950,20 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 1.931 $/tonă, în a doua zi din săptămână, și o valoare maximă de 1.970 $/tonă, pe 17 mai a.c.. Evoluția cotațiilor la ambele sorturi de cafea a fost influențată de factori tehnici de bursă.

Bumbac

AUTOR: Simona ZAMȘA

În săptămâna 15 – 21 aprilie 2017, mediile săptămânale ale celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, ca urmare a intensificării cererii în prima parte a perioadei analizate. Deși mediile săptămânale au crescut față de săptămâna anterioară, trendul cotațiilor la ambele burse a fost descendent. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 2.010,96 $/tonă, înregistrând o majorare de 4,24% față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 3.87%, la 1.788,26 $/tonă. În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.956,94 $/tonă și 2.092,55 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 1.747,24 $/tonă (18 mai) și unul maxim de 1.790,02 $/tonă (15 mai). La bumbacul Index A, trendul cotațiilor a fost ascendent în primele 2 zile de tranzacționare și descendent în ultimele 3; la bumbacul american, săptămâna analizată a debutat cu prețuri foarte ridicate, iar în celelalte 4 zile de tranzacționare, prețurile s-au diminuat. Fluctuațiile înreigstrate în intervalul analizat au fost foarte ridicate față de săptămânile anterioare. Analiștii de piață sunt de părere că majorarea prețurilor din primele zile ale săptămânii analizate este atribuită unor achiziții speculative, în condițiile unei oferte moderate. Vremea nefavorabilă din săptămânile anterioare din Statele Unite, principalul exportator mondial, a impulsionat investitorii să achiziționeze cantități mai mari de bumbac în vederea stocării și revânzării acestuia la un preț mai ridicat.

Potrivit raportului din luna mai a.c. al Departamentului American al Agriculturii, în sezonul 2017/18 (care va debuta la 1 august 2017), producția americană de bumbac se va situa la 4,18 milioane tone, în creștere cu 12% față de sezonul actual, iar exportul este prognozat la 3 milioane tone, nivel în ușoară scădere (-4%) față de 2016/17. Stocurile americane de bumbac vor totaliza 1 milion de tone – cel mai ridicat nivel din ultimele 6 sezoane – cu 44% mai mult față de sezonul actual.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: www.markets.ft.com

IV. PIAŢA VALUTARĂ

AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU

Cursul mediu al dolarului american s-a depreciat săptămâna trecută, atât față de valutele din țările dezvoltate, cât și raportat la monedele din statele emergente și cele în dezvoltare.

Această evoluție a fost determinată, în principal, de intensificarea riscurilor politice și erodarea capitalului politic al Administrației Trump. De asemenea, deprecierea dolarului american a fost determinată și de perspectiva ca divergențele de politică monetară dintre Statele Unite, pe de o parte, și zona euro și Japonia, pe de altă parte, să se atenueze începând cu 2018.

Piața valutară a fost influențată, totodată, și de evoluțiile din piețele internaționale de capital și de materii prime (creșterea cotațiilor internaționale la țiței).

Din punct de vedere macroeconomic, se evidențiază continuarea tendinței de ameliorare, atât în Statele Unite, dar și în zona euro.

În SUA, indicatorii economici avansați au crescut cu un ritm lunar de 0,3% în aprilie, lună în care dinamica producției industriale a accelerat la 1%. Totodată, climatul din piața forței de muncă se ameliorează, solicitările de ajutor de șomaj scăzând în perioada recentă spre minimele din ultimele decenii.

În zona euro, indicatorii de încredere au continuat, de asemenea, să crească în luna mai, evoluții care exprimă premise de accelerare pe termen scurt, după consolidarea din primele trei luni ale anului curent.

Totodată, pe piețele de acțiuni s-au înregistrat corecții ușoare, pe fondul ieșirilor de capital, în contextul intensificării percepției de risc. Aceste fluxuri de capital au fost direcționate spre titluri de stat, aspect confirmat de declinul ratelor de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani: în SUA cu 3,9%, la 2,235%, iar în Germania cu 4,6%, la 0,376%.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,90% față de moneda unică europeană în a treia săptămână din luna mai, fiind testate valorile minime din octombrie 2016.

De asemenea, dolarul american a scăzut față de valutele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 1,1%), coroana daneză (cu 1,9%).

Totodată, cursul mediu al dolarului american a pierdut teren față de monedele din Noua Zeelandă (cu 0,2%), Marea Britanie (cu 0,3%), Australia (cu 0,7%), Canada (cu 0,8%), Japonia (cu 1,3%), Norvegia (cu 2%) și francul elvețian (cu 2,1%).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se evidențiază deprecierea dolarului față de peso filipinez (cu 0,3%), ringgit-ul malaysian (cu 0,4%) și peso mexican (cu 1,4%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat față de valutele din America de Sud, pe fondul intensificării crizei politice din Brazilia: real-ul brazilian (cu 0,9%) și peso argentinian (cu 1,6%).

În raport cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 1,6% săptămâna trecută, pe fondul aprecierii EUR/RON (cu 0,2%) și creșterii EUR/USD (cu 1,9%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: www.x-rates.com

Coordonator: dr. Maria CARTAS

 [1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.

[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.

[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).