I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului, exprimate ca medii săptămânale, au continuat să înregistreze creşteri relativ importante, pe pieţele internaţionale la termen, de 5,96%, la 48,16 $/baril, în cazul WTI, la bursa Nymex din New York, şi de 5,18%, la 48,94 $/baril, în cazul Brent, la bursa ICE din Londra, ambele în contractele cu termen de livrare în iunie 2016.
Analiştii au menţionat faptul că preţurile ţiţeiului s-au apropiat, în această săptămână, de 50 $/baril, dar s-au oprit înainte de acest prag. Întreruperile importante ale producţiei în Nigeria (în prezent de cca. 1 mil. barili/zi) şi în Canada (de mai mult de 1 milion de barili/zi) au continuat să exercite presiuni, în sensul creşterii, asupra preţurilor ţiţeiului, deoarece acestea au acţionat în sensul diminuării supraofertei pe piaţa internaţională.
Incendiile masive de păduri din Canada au continuat să se extindă, cuprinzând mai mult de 1,25 milioane de acri, în regiunea Alberta, unde sunt concentrate principalele instalaţii de extracţie a țiţeiului din nisipuri bituminoase, iar acest fapt ar putea întârzia reluarea producţiei sistate, care reprezintă peste o treime din producţia ţării. Compania canadiană „Suncor” a prelungit starea de forţă majoră, în baza căreia, în această lună, va interzice orice livrare de ţiţei de la instalaţia sa, Syncrude.
În Nigeria, atacurile de tip terorist ale grupării militante “Niger Delta Avengers” continuă să afecteze livrările externe de ţiţei. Cele mai recente estimări indică întreruperi ale producţiei de ţiţei de peste 1 mil.barili/zi în Nigeria. Întreruperea iniţială, din luna februarie, de 250.000 de barili/zi, de la terminalul de export Forcados, a trecut în mare parte neobservată pe piaţa ţiteiului. Dar, din aprilie, fluxurile de export din Nigeria au fost din ce în ce mai reduse. În prezent, unii analişti consideră că situaţia din Nigeria reprezintă unul dintre cei mai îngrijorători factori de risc pentru piaţa internaţională a ţiţeiului. Amrita Sen, analist internaţional în energie, a declarat pentru “CNBC”: ”Contextul geopolitic, gruparea militantă “Niger Delta Avengers” şi modul în care guvernul nigerian reacţionează la atacurile acesteia prezintă un risc foarte mare pentru piaţă.”
Libia reprezintă un alt factor de risc pentru piaţa ţiţeiului. Dar SUA şi comunitatea internaţională au în vedere un plan care vizează trimiterea de arme şi chiar de trupe militare pentru a sprijini guvernul libian în lupta contra ISIS. Un grup militant local are controlul asupra oraşului Sirte şi câştigă constant teritoriu. Comunitatea internațională a fost de acord să sprijine doar guvernul de la Tripoli şi să înceteze contactul cu facţiunea rivală din oraşul estic Tobruk. Cu toate acestea, cele două guverne rivale au căzut de acord asupra necesităţii creării unei companii petroliere unice şi legitime pentru ţară. Înțelegerea este doar de principiu, dar dacă ar fi implementată, ar putea rezolva conflictul asupra exporturilor de petrol din Libia, din ultimele săptămâni. În cazul în care nu apare nici un impediment, Libia ar putea reveni pe piaţă, cu unele livrări de ţiţei.
La creşterea preţurilor a contribuit şi procesul de erodare lentă a producţiei de ţiţei a SUA, dar şi alţi factori. Astfel, pe “frontul” datelor economice, China a produs o doză dublă de dezamăgire, cu o creștere a producţiei industriale de 6,0%, în aprilie, (faţă de un nivel prognozat de 6,5%) şi cu vânzări cu amănuntul majorate cu 10,1% (față de 10,5% estimat). Producţia industrială chineză a revenit, practic, aproape de minimul înregistrat în 2009.
De asemenea, cele mai recente date furnizate de Biroul Naţional de Statistică arată că producţia de ţiţei a Chinei a scăzut, în luna aprilie, cu 5,6% faţă de aceeaşi lună din anul precedent.
Pe de altă parte, indicele de manufacturare “NY Empire” s-a situat cu mult sub valoarea nominală, ceea ce indică înrăutăţirea condiţiilor economice pentru prima dată în ultimele 3 luni.
Referitor la întreruperile de producţie în curs de desfăşurare din Canada şi Nigeria, banca “Goldman Sachs” a declarat că acestea ar fi înclinat balanţa raportului cerere/ofertă pe piaţa petrolieră de la supraofertă către un relativ deficit: „Piaţa ţiţeiului aproape a trecut – mult mai devreme decât ne-am fi aşteptat – de la starea de saturaţie, cu stocuri, la deficit.” Această declaraţie, stimulatoare pentru preţurile ţiţeiului, a luat prin surprindere pieţele petroliere, în contextul în care, în ultima vreme, Goldman Sachs a şocat prin previziunile sale pesimiste cu privire la evoluţia preţului ţiţeiului. Se poate presupune că, la fel ca şi în cazul episodului din iulie 2008, când preţul ţiţeiului a atins, pentru o zi, un maxim de 145 $/baril, pe baza unor declaraţii ale lui Goldman Sachs, intenţia firmei menţionate a fost aceea de manipulare speculativă a pieţei.
Aceasta cu atât mai mult cu cât semnele de slăbiciune a pieţei persistă. “Genscape”, lider mondial în furnizarea de date şi informaţii cu privire la pieţele de mărfuri şi energie, a raportat niveluri în creştere ale stocurilor de ţiţei la Cushing, Oklahoma, pentru săptămâna analizată.
Pe de altă parte, tendinţa de creştere a preţurilor ţiţeiului a fost atenuată de impactul aprecierii dolarului SUA, care, în data de 19 mai, a atins un maxim al ultimelor două luni, sub influenţa ştirii referitoare la perspectiva majorării, posibil în luna iunie, a ratei dobânzii de politică monetară de către Banca centrală a SUA, FED. Această perspectivă a stimulat investitorii să achiziţioneze o cantitate importantă de „poziţii lungi” de ţiţei Brent şi WTI, pe pieţele petroliere la termen.În limbaj comercial, o poziţie lungă (long position) este aceea în care un comerciant cumpără o marfă la un preţ, cu scopul de a o revinde ulterior, la un preţ mai ridicat. Menţionăm că un dolar mai puternic face ca preţul ţiteiului, exprimat în dolari, să fie mai scump pentru deţinătorii de euro şi alte valute.
Alte surse consideră că aprecierea dolarului nu va eroda prea mult preţul ţiţeiului. Analistul Jim Ritterbusch, de la firma de consultanţă din Chicago, “Ritterbusch & Associates” consideră că măsura pe care o va adopta FED va diminua, cu maximum 2 $/baril, preţurile WTI şi al Brent-ului.
Pentru următoarea perioadă de timp, ExxonMobil a informat că va repune în funcţiune terminalul petrolier afectat şi alte surse de aprovizionare cu petrol din Nigeria. Venezuela, care risca falimentul, a primit un ajutor financiar din China, iar un progres politic în Libia ar putea determina redresarea parţială a producţiei de ţiţei.
Un funcţionar de la compania petrolieră „Lukoil” (Rusia) a declarat că producția de ţiţei a Irakului riscă să înregistreze un declin, bazându-se pe informaţiile conform cărora guvernul acestei ţări se pregăteşte să reducă sumele plătite producătorilor de ţiţei, care deţin concesiuni în această ţară. „Lukoil” operează în unele câmpuri petrolifere din sudul Irakului, lângă Basrah. Oficialul rus a declarat pentru „Bloomberg”(SUA) că resursele de ţiţei necesită mai multe investiţii pentru a stimula producţia, dar reducerea cheltuielilor ar putea duce la o scădere a producţiei cu circa 50%, în 2016. „Lukoil” a anunţat că va reduce cheltuielile la zăcământul West Qurna-2, de la 3 miliarde $ în 2015, la 1,3 miliarde $ în acest an. Guvernul irakian a ajuns la un acord cu FMI, pentru un împrumut de numai 5,4 miliarde $, fiind primul exportator important de petrol care face acest lucru.
Cât priveşte redresarea producţiei de ţiţei de şist a SUA, unele companii au promis să-şi reia extracţia, dacă preţul petrolului creşte la 45 $ sau 50 $/baril.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare în luna iunie, a marcat o creştere de 3,12%, la o medie săptămânală de 71,86 $/1000 m.c. Creşterea s-a datorat ritmului sub aşteptări al procesului de refacere a stocurilor pentru anul 2016, deşi cererea se menţine la cote apropiate de valorile normale, în contextul unor temperaturi peste media anuală a acestei perioade.
Preţul mediu de export al Rusiei în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, în baza contractelor de export-import pe termen lung a înregistrat o valoare medie de 141,90 $/1000 m.c., în luna aprilie 2016, cu 1,71% mai puţin comparativ cu luna precedentă.
Preţul mediu de import al gazului în UE a înregistrat o medie de 145,78 $/1000 m.c., în aprilie 2016, cu 3,05 % mai puţin faţă de luna anterioară.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grîu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 16 – 22 mai, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a crescut cu 2,31% comparativ cu săptămâna precedentă, la 174,38 $/tonă.
Cotaţiile grâului american şi-au continuat tendinţa ascendentă ca urmare a precipitațiilor abundente din Statele Unite, care vor afecta calitatea plantelor ce urmează a fi recoltate în perioada imediat următoare. De remarcat că S.U.A. sunt al cincilea mare producător mondial de grâu, cu o pondere de 7%, ocupând și locul 3 în ierarhia principalilor exportatori (15%).
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada analizată, a fost de 155,50 $/tonă, în creştere cu 3,55% comparativ cu cea precedentă, sub presiunea scumpirii celorlalte cereale din perioadele anterioare.
Pe parcursul săptămânii, cotaţiile porumbului au oscilat de la o valoare maximă de 157,28 $/tonă, înregistrată miercuri, 18 mai, la una minimă a intervalului analizat, de 153,24 $/tonă, joi 19 mai a.c., la închiderea bursei.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate, Astfel, cotaţia media a boabelor de soia a fost cu 1,36% mai mare faţă de săptămâna precedentă, la 394,31 $/tonă, preţurile zilnice pe parcursul săptămânii oscilând între o valoare minimă de 391,13 $/tonă, înregistrată pe 16 mai a.c., şi una maximă de 396,92 $/tonă, pe 17 mai 2016. Factorii care au influenţat creşterea cotaţiei boabelor de soia din această săptămână au fost: scăderea producţiei de soia boabe a Statelor Unite, care s-a diminuat cu 3,3% faţă de aprilie 2016, și diminuarea stocurilor, cu cca. 24% faţă de luna anterioară, la 8,288 milioane tone.
Cotaţia medie a uleiului de soia s-a situat la 710,89 $/tonă, cu 1,44% mai mică faţă de săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 721,26 $/tonă; nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului 16 – 22 mai 2016 a fost de 723,02 $/tonă (16 mai a.c.), iar cel minim de 689,50 (20 mai 2016). Reducerea cotaţiei uleiului de soia a reflectat şi volumul scăzut al stocurilor pentru Statele Unite, de 918 milioane tone, (-14,% faţă de aprilie 2016).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 16 – 22 mai 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat a sporit cu 1,04%, situându-se la 478,42 $/tonă. În săptămâna analizată, exceptând ultima zi de tranzacționare, trendul cotațiilor zilnice a fost descendent, dar scăderile au fost minore, ca urmare a anunțului făcut de analistul elvețian Kingsman privind reducerea deficitului prognozat pentru sezonul 2016/17. După acest anunț, cumpărătorii au fost reticenți la achiziționarea unor cantități mari de zahăr. În ultima zi a intervalului analizat, prețurile au înregistrat creșteri, ca urmare a unui volum mai mare tranzacționat. Oscilațiile înregistrate pe parcursul perioadei analizate au fost minore, astfel că, valoarea maximă a fost de 481,20 $/tonă, iar cea minimă de 473,50 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 16-22 mai 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.840,04 $/tonă, cu 1,42% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.642,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,42% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.111,26 $/tonă în perioada 16-22 mai 2016, cu 3,1% mai puțin comparativ cu intervalul 09-15 mai a.c.
În perioada 16-22 mai 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.912,40 $/tonă, cu 3,93% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 16 – 22 mai 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, pe fondul unei cereri ușor mai ridicate comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.538,54 $/tonă (+0,74%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.358,19 $/tonă, înregistrând o creștere de 1,08% față de săptămâna precedentă.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între un nivel maxim de 1.552,32 $/tonă și unul minim de 1.524,76 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au înregistrat cea mai ridicată valoare în a doua zi de tranzacționare, 1.371,51 $/tonă și cea mai scăzută, în prima zi de tranzacționare, 1.344,83 $/tonă.
Pe piața americană, prețurile bumbacului au fost influențate de 2 factori determinanți: condițiile meteorologice prielinice au favorizat cultivarea unei suprafețe semnificative cu bumbac pentru sezonul 2016/17, ceea ar putea majora producția americană previzionată pentru sezonul viitor, și scoaterea pe piața a 2 milioane tone bumbac din rezervele naționale ale Chinei, care se vor tranzacționa în intervalul 3 mai – 31 august 2016. Un alt factor de presiune asupra prețurilor bumbacului american este aprecierea dolarului american în raport cu monedele principalilor importatori pe tot parcursul perioadei de însămânțare a recoltei sezonului viitor.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au continuat tendința de scădere instalată la începutul lunii mai, după creșterea accelerată din luna anterioară. Media săptămânală a înregistrat o scădere de 0,66% față de media săptămânală anterioară, la 1.536,40 $/tonă, pe fondul ofertei excedentare de metal alb ce caracterizează piața mondială. Tendința de scădere a cotațiilor aluminiului va persista pe termen mediu, reflectând creșterea mai lentă a cererii pentru aluminiu la nivel mondial și stocurile semnificative din China, al căror volum se vor majora după intrarea în funcțiune în acest an a noilor capacități de producție.
Eforturile producătorilor de a reduce oferta aparentă de metal au contribuit la scăderea nivelului stocurilor de la bursa londoneză, la 2.560.550 tone la 20 mai. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 1,07% față de media săptămânală anterioară, la 2.570.260 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a continuat trendul descendent, înregistrând o nouă reducere, de 2,12% comparativ cu săptămâna precedentă, la 4.620,30 $/tonă. La mijlocul săptămânii, cotaţia metalului roșu a scăzut sub nivelul de 5.000 $/tonă (până la 4.596 $/tonă, cel mai mic nivel din ultimele trei luni). Această reducere este cauzată de aprecierea dolarului (pentru a treia săptămână consecutivă) faţă de moneda euro. Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat, în săptămâna analizată, o ușoară majorare comparativ cu săptămâna precedentă, până la nivelul de 161.170 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Oscilațiile cotațiilor plumbului între maximul 1.720 $/tonă și minimul 1.694,50 $/tonă au condus la scăderea mediei săptămânale cu 2,65% față de media săptămânală anterioară, la 1.702,80 $/tonă, pe fondul optimismului redus al investitorilor, generat de temerile legate de o posibilă recesiune globală. Pe termen lung, cererea pentru plumbul utilizat la fabricarea bateriilor pentru automobile, sectorul cu cea mai mare pondere în consumul mondial de plumb, va fi marcată de scădere în comparație cu anii anteriori. Preocupările legate de reducerea poluării din China ar putea stimula creșterea numărului de automobile electrice și a celor care utilizează baterii cu ion de litiu, dezavantajând consumul de baterii acide pe bază de plumb.
Acumularea a 4.800 tone de plumb rafinat în stocurile de la bursa londoneză, la 18 mai, a contribuit la creșterea mediei săptămânale a stocurilor de la LME cu 1,79% față de media săptămânală anterioară, la 178.455 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotația medie a zincului la LME a rămas practic neschimbată (-0,19% față de media săptămânală anterioară), la 1.872,30 $/tonă. Deși prețurile zincului s-au consolidat în jurul valorii de 1.850 $/tonă, nu este exclusă o corecție mai severă pe termen scurt, având în vedere creșterea mai lentă a cererii din China, unde consumul de zinc în construcții și infrastructură deține o pondere de 60%.
Tranzacționarea a 3.625 tone în intervalul analizat a determinat scăderea nivelului stocurilor de metal la LME și a mediei săptămânale a acestora cu 1,03% față de media săptămânală anterioară, la 388.420 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 16-22 mai 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.574,00 $/tonă, cu 1,46% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 406.464 tone înregistrate pe 16 mai 2016 la 404.556 tone în data de 20 mai, a.c.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna analizată, a înregistrat o scădere de 2,67% comparativ cu cea din intervalul precedent, la 16.775 $/tonă. Preţurile zilnice ale cositorului s-au majorat, de la o valoare maximă de 16.975 $/tonă atinsă pe 17 mai a.c., la una minimă de 16.470 $/tonă, pe 20 mai 2016. Tendinţa de diminuare a cotaţiei cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor de bursă, cât şi al majorării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME (16 – 22 mai 2016) a crescut pentru a patra săptămână consecutiv, înregistrând o majorare de 7,07%, la 6.603 tone. Nivelul stocurilor zilnice pe parcursul intervalului analizat au oscilat între un nivel minim de 6.520 tone (16 mai a.c.) şi unul maxim de 6.735 tone (20 mai a.c.).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Interesul investitorilor a continuat să se îndrepte masiv spre pieţele valutare, fapt ce a stimulat puternic marcările de profit pe pieţele la termen la metale preţioase. Impactul acestor vânzări speculative s‑a resimţit şi pe piaţa de lingouri din Londra[1], unde toate preţurile au scăzut în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
- Aurul a început săptămâna în creştere relativ accentuată (+2%), cotând luni la 1.285,75 $/u.f.. Tentativa de redresare a fost însă brusc blocată de dinamica ascendentă a dolarului american în raport cu valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA şi metalul a reînceput să coteze pe trend descendent. Prin urmare, în următoarele patru zile uncia fină de aur s‑a ieftinit cu aproape 32 $ şi la închiderea fixingului londonez din 20 mai metalul valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.254,20 $/u.f., faţă de 1.265,90 $/u.f. în 13 mai). În termeni de medii săptămânale însă, preţul mediu[2] al unciei fine[3] de aur a scăzut cu doar 0,22%, la 267,22 $.
În România, efectul ieftinirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost compensat de aşa manieră de aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională încât, pe 20 mai, Banca Naţională a României cota gramul de aur cu doar 0,1% mai slab decât cu o săptămână în urmă (162,24 lei, comparativ cu 162,37 lei în 13 mai), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a crescut cu 0,83%, la 162,56 lei.
- Argintul, în schimb, a început intervalul analizat printr‑o scumpire mult mai modestă, de doar 1%, cotând la 17,32 $/u.f., iar corecţia din următoarele zile a fost extrem de drastică, de -5%. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 20 mai metalul valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (16,56 $/u.f., faţă de 17,09 $/u.f. în 20 mai), iar în termeni de valori medii, preţul unciei fine[5] de argint a scăzut cu 1,84%, în raport cu intervalul anterior, la 16,92 $.
- Platina, ca şi aurul, a început intervalul analizat printr‑o creştere cu 2%, cotând la 1.058 $/u.f., dar a încheiat în scădere mult mai accentuată, ieftinindu‑se cu mai mult de 3% în următoarele patru zile. Prin urmare,
- la închiderea fixingului londonez din 20 mai metalul valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.025 $/u.f., comparativ cu 1.042 $/u.f. în 13 mai), iar preţul mediu2 al unciei fine de platină a scăzut cu 1,77% în raport cu intervalul anterior, la 1.033,80 $.
- Paladiul, însă, a fost mult mai afectat de marcările de profit, fiind singurul metal preţios care s‑a ieftinit pe tot parcursul intervalului analizat. Prin urmare, a început săptămâna în uşoară scădere (-0,2%), cotând luni la 591 $/u.f., iar la închiderea fixingului londonez din 20 mai valora cu 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (567 $/u.f., comparativ cu 592 $/u.f. în 13 mai). În aceste condiţii, preţul2 a scăzut cu 3,26% în termeni de medii săptămânale, la 576,20 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în a treia săptămână din luna mai, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din principalele statele emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de perspectivele de re-accelerare economică pe termen scurt în Statele Unite (susținute de dinamica indicatorilor economici avansați, revenirea pe creștere a producției industriale și a construcțiilor de locuințe, redinamizarea prețurilor de consum) care au determinat FED să semnaleze (în stenograma ședinței din aprilie) că este pregătită să continue ciclul monetar demarat în decembrie 2015. În acest context, probabilitatea ca F.E.D. să majoreze din nou rata de dobândă de referință la ședința din iunie a crescut de la 4% la 34% săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în Zona Euro activitatea din sectorul de construcții a scăzut pentru a doua lună la rând în martie, cu un ritm lunar de 0,9%, iar prețurile de consum au continuat în teritoriu negativ în aprilie (-0,2% an/an). Totodată, în cadrul stenogramei ședinței din aprilie, Banca Centrală Europeană își exprimă pesimismul cu privire la dinamica prețurilor de consum din Zona Euro pe termen mediu. De asemenea, entitatea este preocupată de intensificarea criticilor la adresa conduitei politicii monetare din Zona Euro.
În acest context al perspectivei de intensificare a divergenței de politică monetară FED-BCE, pe termen scurt, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu aproximativ 1% față de moneda unică europeană săptămâna trecută.
De asemenea, moneda americană a crescut și în raport cu valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,9%), coroana suedeză (cu 1,4%).
Perspectiva continuării ciclului monetar în Statele Unite și a intensificării divergențelor de politică monetară s-a reflectat în aprecierea dolarului și în raport cu monedele din Japonia (cu 0,7%), Norvegia (cu 0,7%), Australia (0,8%), Elveția (cu 1,2%).
Pe de altă parte, cursul dolarului american s-a depreciat cu 0,6% față de lira sterlină, pe fondul speculațiilor cu privire la votul din 23 iunie, în contextul intensificării studiilor care atrag atenția cu privire la implicațiile nefavorabile ale ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se observă aprecierea dolarului față de real-ul brazilian (cu 1,1%, pe fondul problemelor politice din țara sud-americană) și în raport cu peso mexican (cu 1,7%).
De asemenea, dolarul a crescut și față de ringgit-ul malaysian (cu 0,5%), rupia indiană (cu 0,6%) săptămâna trecută.
Pe de altă parte, dolarul a stagnat în raport cu riyal-ul saudit și s-a depreciat față de peso filipinez (cu 0,1%) și peso argentinian (cu 0,5%).
În raport cu leul românesc, dolarul american a crescut cu 1,1% în a treia săptămână din mai, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (depreciere cu 1%) și EUR/RON (apreciere cu 0,1%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții mixte săptămâna trecută, sub influența știrilor macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, dar și a informațiilor din sfera companiilor. De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime (creșterea ușoară a prețurilor la țiței) au avut impact pe piețele de acțiuni în a treia săptămână din luna mai.
Din punct de vedere macroeconomic se notează acumularea de semnale de re-accelerare în Statele Unite (prima economie a lumii) în perioada recentă. Spre exemplu, indicatorii economici avansați au crescut cu un ritm lunar de 0,6% în aprilie, lună în care producția industrială a revenit pe creștere (cu 0,7%). De asemenea, autorizațiile de construcții locuințe au urcat cu 3,6% lună/lună în aprilie, evoluție care exprimă premise de consolidare a pieței imobiliare pe termen scurt. Nu în ultimul rând, dinamica prețurilor de consum a accelerat la 1,1% an/an în aprilie. În acest context, a crescut probabilitatea ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de referință la ședința programată pentru luna iunie (aspect confirmat și de conținutul stenogramei ședinței din aprilie).
Pe de altă parte, în Zona Euro, în sectorul de construcții activitatea a continuat să scadă în martie, iar Eurostat a confirmat revenirea dinamicii anuale a prețurilor de consum în teritoriu negativ în aprilie (-0,2% an/an). Totodată, Banca Centrală Europeană și-a manifestat pesimismul cu privire la dinamica prețurilor de consum pe termen mediu, dar și preocuparea determinată de intensificarea criticilor la adresa instituției.
Nu în ultimul rând, în China, producția industrială și comerțul cu amănuntul au decelerat în aprilie, evoluție care reflectă faptul că drumul tranziției spre un nou model economic este sinusoidal.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadența 10 ani au crescut, atât în SUA, dar și în Europa, pe fondul majorării probabilității ca FED să continue ciclul monetar pe termen scurt. Astfel, în SUA rata de dobândă la obligațiunile la 10 ani a urcat cu 8,3% la 1,844%, iar în Germania indicatorul a crescut cu 32,6%, la 0,1717% săptămâna trecută.
Nu în ultimul rând, pe piețele valutare se observă aprecierea generalizată a dolarului american în perioada recentă, tot ca urmare a perspectivelor de politică monetară din SUA pe termen scurt.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a urcat cu 0,1%, la 394 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,4% de la începutul anului). Se observă dinamica pozitivă din piețele dezvoltate: indicele MSCI pentru această categorie a crescut cu 0,2% la 1 639,9 puncte (scădere cu 1,4% de la începutul anului). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut cu 1,4%, la 785,3 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,1% de la începutul anului).
În SUA, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,2% la 17.500,9 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a crescut cu 0,3%, la 2.052,3 puncte.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută în urcare cu 1%, la 338 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 0,1% la 125,6 puncte în a treia săptămână din mai.
În România, indicele BET a scăzut cu 1,5%, la 6.367,1 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
