I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
După o evoluţie predominant ascendentă în ultimele săptămâni, în intervalul 17-23 octombrie a.c., preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, ICE din Londra şi Nymex, din New York, exprimate în termeni de medii săptămânale, în tranzacţiile cu scadenţă în luna noiembrie, au înregistrat un uşor regres în cazul Brentului (Marea Britanie), de 0,88%, la 51,81 $/baril, iar în cel al WTI (SUA) au rămas practic staţionare, la o valoare de 50,66 $/baril.
Principalul factor care a stopat evoluţia mai bună a preţurilor din ultima perioadă de timp l-a constituit reconfirmarea ideii persistenţei supraofertei şi chiar perspectiva amplificării acesteia.
„Orice acord de limitare a producţiei (cu aluzie la înţelegerea preliminară de la Alger, din 28-29 septembrie) este încă departe de a fi finalizat”, a declarat Carsten Fritsch, analist la Commerzbank AG. „Pe termen foarte scurt, piaţa rămâne excedentară, şi nu doar cu o marjă mică, ci cu una apreciabilă. „Comercianţii de ţiţei au afirmat că pieţele spot nord-vest europeană şi mediteraneană sunt inundate cu ţiţei, deoarece Nigeria şi Libia şi-au majorat producţia; de asemenea, Rusia şi-a sporit producţia, iar zăcământul gigant de ţiţei Kashagan din Kazahstan (la Marea Caspică) a început să producă. Producţia din Marea Nordului este, de asemenea, în curs de revenire, după lucrările de întreţinere din vară. În acelaşi timp, rafinăriile care prelucrează ţiţei se află într-o perioadă de revizii tehnice sezoniere, fapt care erodează cererea pentru ţiţei.
În plus, creşterea costurilor de transport, faţă de nivelul scăzut din vară, afectează transportul maritim pe distanţe lungi şi împiedică comercianţii să vândă surplusul european pe pieţele asiatice sau să-l depoziteze în stocuri plutitoare.
Preţul ţiţeiului a scăzut şi ca urmare a aprecierii dolarului SUA şi a perspectivei majorării în continuare a ofertei. Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a menţinut intact programul său de relaxare monetară cantitativă, iar preşedintele Mario Draghi a precizat că Banca nu are în vedere nici pe viitor să facă schimbări în politica de stimulente. Aceste afirmaţii au impulsionat dolarul în detrimentul monedei europene exercitând o presiune depresivă asupra preţului ţiţeiului.
În plus, preşedintele companiei Rosneft (Rusia), Igor Sechin a declarat că societatea sa, cel mai mare producător din Rusia, ar putea stimula producția de ţiţei „în mod semnificativ”. El a afirmat că Rusia are capacitatea de a-şi suplimenta producţia cu aproximativ 4 milioane de barili/zi, la un moment dat în viitor, în cazul în care va exista suficientă cerere.
Producţia de ţiţei a Chinei tinde să se stabilizeze, după ce s-a diminuat cu aproximativ 400.000 barili pe zi de la sfârşitul anului 2015. În luna august aceasta a coborât sub 3,9 milioane barili/zi, dar cele mai recente date pentru luna septembrie indică un trend ascendent, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi stopat.
Preşedintele ExxonMobil, Rex Tillerson, a declarat în cadrul unei conferinţe la Londra, găzduită în comun de către „New York Times” şi „Intelligence Energy”, că „nu întrevede un deficit al ofertei în următorii 3-5 ani”, chiar dacă mai multe voci, între care Agenţia Internaţională a Energiei şi Arabia Saudită, au avertizat cu privire la efectele negative, asupra ofertei viitoare, ale deficitului actual de investiţii pentru explorare. De fapt, perspectivele divergente cu privire la oferta viitoare de ţiţei constituie obiectul uneia dintre cele mai aprinse dezbateri.
Secretarul general al OPEC, Mohammed Barkindo, a declarat că, la nivel mondial, industria petrolieră va avea nevoie de investiții în valoare de 1000 miliarde de dolari , până în 2040, pentru a satisface cererea de petrol, iar nivelul scăzut al investiţiilor actuale, din cauza preţurilor scăzute la petrol, reprezintă o „amenințare serioasă. „În cazul în care investițiile continuă să scadă „atunci comunitatea internaţională, nu numai industria, ar trebui să ia cu adevărat în serios acest aspect şi să-şi conjuge eforturile pentru a se asigura că securitatea aprovizionării merge mai departe”, a spus Barkindo.
În pofida fluctuaţiilor actuale ale preţurilor, recent, Banca Mondială a majorat previziunile privind preţul ţiţeiului în 2017, la 55 $/baril, de la 53 $/baril, deoarece mizează pe un acord OPEC de limitare producţiei, care va contribui la reducerea supraofertei. „Declaraţiile de susţinere atât din partea Arabia Saudite cât şi a Rusiei arată ca există o şansă reală de încheiere a unui acord la Viena, la 30 noiembrie. „Într-un raport trimestrial de prognoză a pieţelor de mărfuri, Banca Mondială apreciază că preţurile mai multor tipuri de energie primară, care includ ţiţeiul, gazele naturale şi cărbunele, ar urma să crească cu aproape 25% anul viitor, o creştere mai mare decât cea prognozată anterior.
Cu toate acestea, persistă o incertitudine considerabilă în jurul acestor perspective, analiştii aşteptând punerea în aplicare a acordului OPEC. Banca nu a modificat prognoza de preţ pentru anul în curs, care prevede un preţ mediu al ţiţeiului de 43 $/baril.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa la termen Nymex din New York, în contractele cu livrare în noiembrie, a scăzut cu 3,28%, la o medie săptămânală de 111,63 $/1000 m.c.
Principalii factori care au determinat declinul preţurilor au fost creşterea semnificativă a numărului de instalaţii de foraj al gazului natural şi, implicit a producţiei interne, şi diminuarea cu 1% a consumului intern de gaz. În prezent, în Statele Unite ale Americii, există 105 instalații de gaze naturale active. Aceasta este cea mai mare creştere săptămânală a numărului de instalații active de gaze naturale din octombrie 2014 şi până în prezent, conform unui raport al firmei de extracţie Baker Hughes. Consumul total de gaze naturale al SUA a scăzut cu 1% comparativ cu săptămâna precedentă, potrivit datelor furnizate de PointLogic. Consumul din sectorul industrial a scăzut cu 1% pe o bază săptămânală. În sectoarele rezidențial și comercial, consumul a scăzut cu 2%. Exporturile de gaze naturale în Mexic au scăzut cu 1%.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 17 – 23 octombrie 2016, la Bursa de la Chicago, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a crescut cu 2,48% comparativ cu săptămâna precedentă, la 153,99 $/tonă. Cu toate că media săptămânală a înregistrat o creștere față de cea anterioară, tendința cotațiilor zilnice a fost descendentă. Astfel, cotațiile grâului american au pornit de la o valoare maximă de 155,70 $/tonă, luni, pe 17 octombrie, diminuându-se până la un minim al intervalului de 152,30 $/tonă, vineri, 21 octombrie a.c..
Privită din punct de vedere al cotațiilor, se poate aprecia că piața internațională a grâului se află în derivă. Pe de o parte există fundamente solide ale pieței internaţionale, iar pe de altă parte comercianții doresc obținerea unor câștiguri mai mari pe termen scurt, în condițiile nivelurilor actuale scăzute ale cotațiilor.
În ceea ce privește factorii fundamentali ai pieței, noile prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din luna octombrie arată că excedentul balanței mondiale producție/consum a grâului din sezonul actual (2016/17) va putea fi de 8,7 milioane tone, în creștere cu 535 mii tone coparativ cu previziunile din septembrie 2016.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, în perioada analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a fost de 139,26 $/tonă, în creştere cu 2,27% față de cea înregistrată cu o săptămâna în urmă.
Scumpirea porumbului american, la maximul ultimelor 13 săptămâni (140,74 $/tonă pe 19 octombrie), a fost susținută de creșterea cererii din partea industriei etanolului, din Statele Unite – principalul producător mondial.
Potrivit Agenției Americane pentru Energie (US Energy Information Administration – EIA), în săptămâna 7 – 14 octombrie 2016, producția de etanol a SUA a sporit cu 36.000 barili/zi (1 baril = ~159 litri), iar stocurile au scăzut cu 351.000 barili.
De menționat că, în Statele Unite, mare parte din benzina fără plumb este amestecată cu etanol obţinut din procesarea porumbului. Proporţia de etanol într-un litru de carburant este cuprinsă între 10 şi 85%, iar ponderea utilizării porumbului în producția de etanol este de 90%.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 17 – 23 octombrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend ascendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 359,40 $/tonă, cu 2,47% mai mare faţă de săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 350,75 $/tonă. Preţurile zilnice la soia boabe, pe parcursul săptămânii analizate, au oscilat între o valoare minimă de 357,33 $/tonă, înregistrată pe 18 octombrie, şi una maximă de 361,18 $/tonă, pe 21 octombrie 2016. Principalul factor care a contribuit la creşterea preţurilor acestui produs l-au constituit previziunile privind majorarea producţiei de soia boabe a Statelor Unite, principalul producător mondial.. Potrivit Raportului USDA din octombrie 2016, producţia de soia boabe a SUA este prognozată, pentru sezonul 2016/17, la 116,180 milioane tone, cu 8,7% mai mult comparativ cu sezonul anterior (106,857 milioane tone).
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a majorat cu 5,15% faţă de săptămâna precedentă, la 776,51 $/tonă. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 781,45 $/tonă (17 octombrie), iar cel minim de 772,85 $/tonă (20 octombrie). Prognoza pentru sezonul 2016/2017 arată că importul Indiei, principalul importator de ulei de soia la nivel mondial, este estimat la 3,6 milioane tone, mai mic cu 14,3% faţă de sezonul anterior, conform datelor USDA din octombrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 17 – 23 octombrie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a crescut cu 0,44% față de săptămâna anterioară, la 596,70 $/tonă. Fluctuațiile înregistrate în intervalul analizat au fost minore, prețurile oscilând între un nivel minim de 593,40 dolari/tonă (21 octombrie) și unul maxim de 604,30 dolari/tonă (17 octombrie). Trendul săptămânii analizate a fost descendent: cotațiile din prima zi de tranzacționare au fost foarte ridicate, reflectând achiziții mai însemnate ale cumpărătorilor, dar au înregistrat micșorări în zilele următoare.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 17 – 23 octombrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, ca urmare a unor vânzări mai ridicate comparativ cu săptămâna precedentă. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a sporit cu 3,01%, la 1.759,59 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.553,69 $/tonă, cu 2,61% mai mult față de săptămâna trecută.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.744,16 $/tonă și 1.771,72 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.522,99 $/tonă și unul maxim de 1.569,74 $/tonă.
Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA-United States Departament of Agriculture), din luna octombrie a.c., în sezonul 2016/17, pentru al doilea sezon consecutiv, consumul mondial se va situa peste nivelul producției. Estimările USDA situează producția mondială la 22,36 milioane tone, în creștere cu 6,6% față de sezonul 2015/16, iar consumul mondial cifrează 24,35 milioane tone, nivel similar cu cel din sezonul anterior. Stocurile mondiale totalizează 19 milioane tone, în scădere cu 10% față de sezonul trecut.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea cotației medii a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), cu 2,87% față de media săptămânală anterioară, la 1.632 $/tonă, a fost determinată de excedentul de metal alb existent pe piața mondială, estimat la circa 10-15 milioane tone şi care provine în cea mai mare parte din China. Ţinând cont de posibila majorare a producției de metal alb, prin repunerea în funcțiune a capacităților închise, sub impulsul redresării prețului, menținerea cotațiilor în marja de 1.600-1.700 $/tonă în perioada imediat următoare va depinde în principal de reducerea excedentului de metal, prin utilizarea acestuia în ofertele de finanțare.
Cererea relativ slabă pentru aluminiu s-a reflectat în nivelul ușor crescut al stocurilor de la bursa londoneză, la 2.165.700 tone la 21 octombrie, și în creşterea mediei săptămânale a stocurilor cu 0,54% față de media săptămânală anterioară, la 2.118.530 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o reducere de 2,39%, la 4.650 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au oscilat, în cursul săptămânii, între o valoare maximă de 4.671 $/tonă, înregistrată pe 17 octombrie 2016, şi una minimă de 4,633 $/tonă, pe 20 octombrie 2016. Principalul factor care a contribuit la diminuarea cotaţiei cuprului în săptămâna analizată a fost scăderea cererii din partea Chinei, dar și restricțiile de pe piața imobiliară, care au influențat negativ sectorul construcțiilor.
Conform datelor publicate miercuri 19 octombrie 2016, PIB-ul Chinei a crescut cu 6,7% în cel de al treilea trimestru al anului comparativ cu aceeași perioadă din 2015, cheltuielile guvernamentale s-au majorat, iar producția industrială s-a intensificat în luna septembrie a.c. mai mult decat era preconizat. De asemenea, în cursul săptămânii analizate, Ministrul Industriei Tehnologiei și Informației (MIIT) din China a declarat că va limita noile extinderi de capacități de producție în industriile cuprului, aluminiului, zincului și plumbului iar pentru viitorii 4 ani consumul de metale va înregistra o încetinire vizibilă a creşterii.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,19% pe parcursul săptămânii analizate, la 347.955 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile plumbului, la LME, au înregistrat creșteri semnificative, până la 2.010 $/tonă la 21 octombrie. Cu toate acestea, media săptămânală a cotaţiilor plumbului a scăzut cu 2,41% față de săptămâna precedentă, la 1.992,20 $/tonă, pe fondul cererii slabe pentru metalul primar, frecvent înlocuit de plumbul secundar. Piața mondială a plumbului se va menține în continuare în excedent, previzionat de către specialiștii de la Institutul International de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) la 76.000 tone în acest an, după depășirea consumului de către producţie cu 43.000 tone în primele șapte luni ale acestui an.
Volumul restrâns al tranzacţiilor de metal efectuate la bursa londoneză a determinat scăderea nesemnificativă a nivelului stocurilor, a căror medie săptămânală s-a diminuat cu doar 0,09% față de media săptămânală anterioară, la 190.010 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Relativa stabilitate a cotațiilor zincului la LME la peste 2.200 $/tonă, pe fondul reducerii ofertei miniere și al creșterii moderate a cererii de metal, a contribuit la creșterea mediei săptămânale a acestora cu 0,39% față de media săptămânală anterioară, la 2.271,20 $/tonă. Prețurile zincului rămân vulnerabile pe termen scurt, în condițiile în care oferta mondială de zinc va crește, în condiţiile ,dublării producției la mina Antamina (Peru) în 2017.
Creșterea (moderată) a cererii s-a reflectat în diminuarea stocurilor de metal la LME la 454.925 tone la 21 octombrie și a mediei săptămânale a acestora cu 0,28% față de media săptămânală anterioară, la 455.380 $/tonă.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna 17 – 23 octombrie 2016, a înregistrat o creştere nesemnificativă, de numai 0,14% faţă de intervalul precedent, la 19.908 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 19.510 $/tonă (17 octombrie) şi unul maxim de 20.150 $/tonă (21 octombrie). Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor. Conform datelor World Bureau of Metal Statistics (WBMS), în primele opt luni ale anului 2016, piața mondială a cositorului a înregistrat un deficit de 20,5 mii tone.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a continuat să scadă, atingând cel mai mic nivel din ultimii 10 ani. Nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 10,22% comparativ cu perioada anterioară, la 3.031 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe parcursul intervalului analizat, metalele preţioase au continuat să coteze sub influenţa evoluţiei dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK). În aceste condiţii, aurul şi argintul au reuşit să recupereze pierderile valorice suferite în săptămâna anterioară pe piaţa de lingouri din Londra[1] (total în cazul aurului şi parţial în cazul argintului), în timp ce platina şi paladiul au înregistrat noi scăderi de preţ. Astfel:
- Aurul, profitând de perioada de „acalmie” intervenită pe pieţele valutare, a început intervalul analizat pe trend ascendent şi s‑a scumpit, în doar patru zile, cu aproape 20 $/u.f., uncia fină[2] cotând, joi, la 1.271,65 $. Prin urmare, în ciuda corecţiei destul de severe de vineri (determinată de o nouă „scumpire: a dolarului SUA), la închiderea fixingului londonez din 21 octombrie metalul valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.266,05 $/u.f., faţă de 1.251,75 $/u.f. în 14 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[3] unciei fine de aur a crescut cu 0,60%, la 263,95 $.
În România, unde preţul oficial depinde şi de modul în care evoluează dolarul SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur s‑a scumpit pe întreg parcursul intervalului analizat şi, pe 21 octombrie, Banca Naţională a României cota metalul cu aproape 2% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (168,07 lei/gram, comparativ cu 164,93 lei în 14 octombrie). În aceste condiţii, preţul gramului de aur[4] a crescut cu 1,43%, în termeni de valori medii, la 166,87 lei.
- Argintul, puternic influenţat (prin tradiţie) de evoluţia preţului aurului şi mult mai bine susţinut decât platina şi paladiul de cererea de pe piaţa proprie, a reuşit să încheie intervalul analizat peste nivelul la care îl începea. Prin urmare, deşi a început intervalul analizat în scădere (luni cota la 17,40 $/u.f.), la închiderea fixingului londonez din 21 octombrie metalul valora cu 0,2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (17,51 $/u.f., faţă de 17,47 $/u.f. în 14 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 0,10%, la 17,57 $.
- Platina, în schimb, din cauza presiunilor de scădere pe care le‑a exercitat aprecierea dolarului american asupra celor mai multe dintre mărfurile ale căror preţuri de referinţă pentru piaţa internaţională sunt exprimate în moneda SUA, nu a putut să se menţină prea mult timp în „plasa” aurului şi a încheiat intervalul analizat prin două zile în care s‑a confruntat cu corecţii drastice. Prin urmare, deşi începea în creştere intervalul analizat, la închiderea fixingului londonez din 21 octombrie valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (927 $/u.f., comparativ cu 933 $/u.f. în 14 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul2 unciei fine de platină a scăzut cu 1,35%, la 935,20 $.
- Paladiul, din nou, a fost singurul metal preţios care a cotat continuu descendent pe parcursul intervalului analizat. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 21 octombrie metalul valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (619 $/u.f., comparativ cu 642 $/u.f. pe 14 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a scăzut cu 2,64%, la 634,20 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte în penultima săptămână din octombrie, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, cât și față de cele din statele emergente și în dezvoltare.
Dinamica dolarului american a fost influențată de evoluțiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele internaționale de acțiuni, titluri de stat și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, persistă perspectivele divergente de politică monetară între Statele Unite și Zona Euro, cel puțin pe termen scurt. Astfel, în SUA, indicatorii economici avansați și producția industrială au revenit pe creștere în septembrie (cu 0,2% lună/lună), în timp ce dinamica prețurilor de consum s-a accelerat, la 1,5% an/an. În acest context, a crescut probabilitatea ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară la ultima ședință de politică monetară din acest an, programată în luna decembrie (aspect semnalat și de Vice-Președintele băncii centrale).
Pe de altă parte, în Zona Euro, Banca Centrală Europeană a semnalat că nu se grăbește cu ieșirea din politica monetară relaxată fără precedent, o decizie privind programul de cumpărare de active (în volum de 80 de miliarde EUR/lună) urmând să fie luată la ședința din luna decembrie.
În Marea Britanie, rata șomajului s-a consolidat în august la minimul din 2005 (4,9%), dar dinamica prețurilor de consum s-a accelerat la 1% în septembrie, evoluție influențată și de deprecierea semnificativă a lirei sterline pe parcursul ultimelor luni (pe fondul votului pro-Brexit).
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat în săptămâna trecută cu 0,7% față de moneda unică europeană, tinzând către cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii martie.
Totodată, dolarul a crescut față de monedele din sfera de influență a euro – coroana daneză (cu 0,7%), coroana suedeză (cu 0,2%) – şi a crescut marginal față de francul elvețian (în medie cu 0,2%).
Pe de altă parte, dolarul s-a depreciat în raport cu lira sterlină (cu 0,1%), dat fiind că accelerarea inflației și consolidarea din piața forței de muncă din Marea Britanie au contribuit la reducerea probabilității ca Banca Angliei să implementeze noi măsuri de relaxare monetară pe termen scurt.
Moneda americană s-a depreciat și față de valutele din Japonia (cu 0,1%), Norvegia (cu 0,2%), Canada (cu 0,6%), Australia (cu 1,1%) și Noua Zeelandă (cu 1,5%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și dezvoltate, se notează deprecierea dolarului față de peso filipinez (cu 0,7%), real-ul brazilian (cu 0,8%) și peso mexican (cu 1,6%), evoluții determinate de revenirea apetitului față de risc pe piețele emergente (sub influența succesului înregistrat de Arabia Saudită în lansarea unei emisiuni de titluri de stat de 17,5 miliarde dolari, pe scadențe de 5, 10 și 15 ani, supra-subscrisă de 3,8 ori).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat în raport cu ringgit-ul malaysian (cu 0,2%), peso argentinian (cu 0,3%) și rial-ul iranian (cu 1,1%), săptămâna trecută.
În raport cu leul românesc dolarul a crescut, în medie, cu 0,9% în penultima săptămână din octombrie, pe fondul evoluției cursurilor EUR/USD (depreciere cu 0,7%) și EUR/RON (creștere cu 0,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piețele internaționale de acțiuni au crescut ușor în cursul săptămânii analizate, sub influența evoluțiilor din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii și a raportărilor financiare trimestriale (T3 2016). De asemenea, reducerea aversiunii față de risc și avansul marginal al cotațiilor internaționale la țiței într-un context caracterizat prin consolidarea costurilor de finanțare pe termen mediu – lung au avut impact pe piețele de capital în a treia săptămână din octombrie.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite indicatorii macroeconomici avansați au revenit pe creștere în septembrie (0,2% lună/lună), evoluție care exprimă premise de consolidare a dinamicii economiei la cumpăna dintre ani. De asemenea, producția industrială a crescut în septembrie cu un ritm lunar de 0,2%, lună în care dinamica anuală a prețurilor de consum s-a accelerat la 1,5%. În acest context, Vice-Președintele FED (dl. Stanley Fisher) a considerat că banca centrală este foarte aproape de atingerea obiectivelor (în materie de șomaj și inflație), semnalând o reluare a procesului de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară pe termen scurt.
În Zona Euro, încrederea consumatorilor a continuat să se amelioreze în octombrie (indicatorul Comisiei Europene a crescut cu 0,2 puncte față de septembrie, la -8,0 puncte). Totodată, dinamica prețurilor de consum s-a accelerat la 0,4% an/an luna trecută (componenta core[6] la 0,8% an/an). Evenimentul macroeconomic al săptămânii în regiune a fost ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene (penultima din acest an), în cadrul căreia aceasta a menținut ratele de dobândă la nivelurile minime istorice și a semnalat faptul că în decembrie va lua o decizie cu privire la programul de cumpărare de active (în volum de 80 miliarde EUR/lună, în derulare până în martie 2017).
În China, ritmul de creștere economică s-a consolidat la 6,7% an/an în trimestrul III și perioada ianuarie – septembrie 2016, evoluție determinată de dinamica cererii interne.
În acest context, indicele MSCI pentru piețele globale de acțiuni (calculat de Morgan Stanley) a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 0,6%, la 413,5 puncte (creștere cu 3,5% de la începutul anului). Se notează dinamica indicelui MSCI pentru piețe emergente, în urcare cu 1,6%, la 911,2 puncte (avans cu 14,7% de la începutul anului). De asemenea, indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a crescut ușor, cu 0,4%, la.1.701,2 puncte săptămâna trecută (un plus de 2,3% de la începutul anului).
În SUA, indicele Dow Jones s-a consolidat, la 18.145,7 puncte la închiderea de vineri, iar indicele S&P 500 a crescut cu 0,4%, la 2.141,2 puncte.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 1,3%, la 344,3 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 1,1%, la 139,7 puncte.
Pe de altă parte, în România indicele BET a scăzut cu 0,5%, la 6.862 puncte în penultima săptămână din octombrie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
[6] Componenta core reprezintă componenta generală din care se exclud elementele volatile (preţurile la alimente, petrol etc).
