I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În săptămâna 19 – 25 septembrie, preţurile ţiţeiului pe pieţele la termen Nymex din New York şi ICE din Londra, cu termen de livrare în octombrie, au înregistrat creşteri minore, de 0,53% în cazul ţiţeiului WTI (SUA), la o valoare de 44,58 $/baril, şi o scădere de 0,61% în cazul Brent (Marea Britanie), la 46,44 $/baril.
Preţurile ţiţeiului WTI au crescut uşor, pe seama reducerii peste aşteptări a stocurilor de ţiţei şi de benzină din SUA. Stocurile de ţiţei se află acum la nivelul cel mai scăzut de la începutul anului 2016, iar tendinţa este de aşteptat să persiste. Preţurile au fost stimulate şi de majorarea accentuată, cu 9,1% în luna august, a importurilor de ţiţei ale Indiei, la un volum record, de 4,45 mil.barili/zi (peste 220 mil.tone/an), India fiind considerată drept cea mai importantă sursă de creştere a cererii mondiale de ţiţei, atât în prezent cât şi în anii viitori.
Tendinţa de creştere a preţului WTI a fost atenuată de o scădere, vineri, 23 septembrie, pe fondul informaţiei potrivit căreia numărul de instalaţii de foraj în SUA a fost recent majorat, firmele care activează în sectorul de explorare/extracţie profitând de reducerea aproape la jumătate a costului acestor instalaţii, din cauza scăderii accentuate a preţului ţiţeiului din ultimii 2 ani.
Situaţia s-a înrăutăţit pentru ţiţei şi după ce Federal Reserve – Banca centrală a SUA – a confirmat că doreşte să restricţioneze implicarea băncilor în tranzacţii cu mărfuri fizice. „Goldman Sachs Group Inc” şi „Morgan Stanley” erau implicate în tranzacţii cu metale, cărbune şi ţiţei, fapt care ar putea deveni prohibit în temeiul unei norme propuse în data de 23 septembrie de Rezerva Federală.
Preţurile ţiţeiului au fost descurajate şi de comentariile potrivit cărora, contrar aşteptărilor, Arabia Saudită nu va lua o decizie de „îngheţare” a producţiei de ţiţei la întâlnirea de săptămâna viitoare a OPEC din Alger.
În plus, producţia de ţiţei în creştere a Nigeriei şi a Libiei vor fi de natură să contracareze efectul unui eventual acord de „îngheţare” a producţiei, acest factor având un efect negativ cu precădere asupra Brentului – care concurează cu anumite sortimente de ţiţei provenite din cele două ţări. Libia are în vedere majorarea producţiei la 1 milion de barili pe zi, dar confictele armate recente ridică obstacole în acest sens. Libia a exclus orice cooperare cu OPEC într-un eventual acord de îngheţare a producţiei, deoarece are ca scop triplarea producţiei de petrol faţă de nivelurile actuale. În ciuda obiectivului ambiţios, principalele porturi petroliere din Libia continuă să fie vulnerabile, deoarece facţiunile rivale luptă pentru dobândirea controlului asupra acestora. Preţurile ţiţeiului au crescut în urma informaţiei potrivit căreia recentele lupte interne vor întârzia exportul de petrol din această ţară.
Deşi, la rândul său, este „teatrul” unor puternice conficte militare interetnice, vestea bună pentru Nigeria o constituie faptul că producţia de ţiţei a crescut din nou, până la 1,75 milioane de barili pe zi, de la aproximativ 1,4 mil.barili / zi la începutul acestui an. Ministrul petrolului din Nigeria se aşteaptă ca producţia să-şi păstreze trendul ascendent în cazul în care guvernul va reuşi să stopeze violenţa din regiune.
Reamintim că, în septembrie, preţul petrolului a fluctuat, după redresarea din august, pe baza incertitudinii legate de posibilitatea încheierii unui acord între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi Rusia cu privire la modalităţile de stabilizare a pieţei, la Forumul Internaţional al Energiei din Alger, din 28 septembrie. În timp ce preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, a declarat că membrii OPEC se apropie de o înţelegere, 21 din cei 23 de analişti intervievaţi de Bloomberg au declarat că un acord pentru a limita producţia este puţin probabil.
„Există multă nervozitate cu privire la reuniunea din Alger, reflectată în dinamica fluctuantă, predominant descendentă, a preţului”, a declarat John Kilduff, partener la „Again Capital LLC”, un fond de hedging din New York, axat pe energie. Aceeaşi sursă a afirmat :”Este greu de imaginat că iranienii ar acepta propunerea Arabiei Saudite de a-şi îngheţa producţia proprie, în schimbul unei măsuri de îngheţare a producţiei Iranului la nivelul actual, de 3,6 mil.barili/zi .”
De altfel, nu numai Arabia Saudită este blamabilă pentru ezitări şi pretenţii radicale, ci şi Rusia, unde se aşteaptă ca producţia de ţiţei să crească în continuare după ce, în septembrie, aceasta a atins un nivel record de 11,09 milioane de barili pe zi, conform unor date de la Ministerul Energiei.
„Financial Times” a publicat un articol referitor la campania Rusiei de a stimula producţia de ţiţei din zăcămintele mature din Siberia. Impulsionarea forajelor, prin creşterea factorului de recuperare în siturile existente, în locul celor din regiunile cu risc ridicat, cum ar fi Arctica, reprezintă o schimbare de strategie pentru industria petrolieră din Rusia. O abordare mai agresivă în vederea stimulării producţiei de ţiţei din unele zăcăminte vechi, dar încă importante, ar putea permite Rusiei să-şi majoreze producţia în următorii câţiva ani, sfidând astfel prognozele care indicau un declin constant. Rosneft îşi va dubla activitatea de foraj de la 750 de sonde în 2014, la circa 1700 pe an, începând din 2017. Se are, de asemenea, în vedere şi îmbunătăţirea tehnicilor de foraj, care vor încorpora şi fracturarea prin foraj orizontal. Dar intensificarea explorărilor ridică şi întrebări cu privire la oportunitatea majorării producţiei indiferent de costuri, ceea ce ar putea afecta sustenabilitatea producţiei pe termen lung.
În fine, investitorii şi pieţele petroliere aşteaptă cu interes deciziile Băncilor centrale ale SUA şi Japoniei, din 28 septembrie, în legătură cu majorarea sau nu a ratelor dobânzilor de politică monetară.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile gazelor naturale pe piaţa la termen din New York, Nymex, cu termen de livrare în octombrie, au crescut cu 2,71%, la un nivel mediu de 105,78 $/1000 m.c., în contexul diminuării cu 1% a producţiei interne şi cu 2% a importurilor din Canada, pe fondul meţinerii unui consum în creştere, datorită cererii din partea sectorului energetic şi casnic.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Pe fondul unor disponibilităţi mondiale ridicate şi în aşteptarea revigorării achiziţiilor din partea Egiptului – principalul importator mondial de grâu – la cea mai reprezentativă bursă agricolă din lume, cea de la Chicago, cotaţiile acetei cereale se menţin la valori cuprinse între 148 $/tonă şi 149 $/tonă.
În săptămâna 19 – 25 septembrie 2016, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a fost de 149,03 $/tonă, cu doar 0,6% mai mare faţă de cea înregistrată în perioada anterioară.
Pe 22 august a.c., Guvernul de la Cairo a emis un ordin prin care impune toleranţă zero pentru importurile de grâu infestat cu ciuperca parazitară denumită “cornul secarei“. Până la această decizie, Egiptul respecta standardele internaţionale Codex, care prevăd acceptarea unui conţinut de ciupercă parazitară de maxim 0,05%.
Potrivit ultimelor ştiri ale agenţiilor de presă internaţionale, la o licitaţie ce a avut loc miercuri, 21 septembrie a.c., guvernul egiptean a acceptat standardele Codex şi şi-a manifestat intenţia de a importa o cantitate neprecizată de grâu de pe piaţa internaţională, ce ar urma să fie livrată în a doua parte a lunii octombrie a.c.
În cazul în care Egiptul îşi menţinea decizia privind condiţiile drastice ale importurilor şi pe fondul disponibilităţilor mondiale ridicate, cotaţiile grâului pe piaţa internaţională ar fi putut înregistra o prabuşire dramatică, în condiţiile în care deja se tranzacţionează la valori destul de reduse.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În perioada 19 – 25 septembrie 2016, la Bursa din Chicago, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2 au înregistrat valori mai mari decât cele obţinute în urma tranzacţiilor din săptămâna anterioară, media săptămânală fiind de 133,14 $/tonă (+1,36%).
Precipitaţiile din vara acestui an din Statele Unite – cel mai mare producător şi exportator de porumb din lume – au fost cauza apariţiei unei îmbolnăviri a culturilor de porumb, denumită Diplodia (putregai uscat al tulpinilor). Producătorii americani încearcă a eradica această boală a plantei, pentru a păstra prognozele privind randamentele medii ale recoltei din sezonul 2016/17, de aproximativ 11 tone/ha.
Potrivit celor mai recente prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), publicate pe 12 septembrie a.c., producţia medie/ha ce se poate obţine în S.U.A., în sezonul 2016/17 (1 octombrie 2016 – 30 septembrie 2017), va fi de 10,95 tone, în creştere cu 3,6% comparativ cu randamentul din 2015/16.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 19 – 25 septembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend ascendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 357,82 $/tonă, cu 1,19% mai mare faţă de săptămâna precedentă. Preţurile zilnice la boabele de soia, pe parcursul săptămânii analizate, au oscilat între o valoare minimă de 357,33 $/tonă, înregistrată pe 19 septembrie, şi una maximă de 363,66 $/tonă, pe 20 septembrie 2016. Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei la boabele de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei pentru sezonul 2016/17, privind creşterea exporturilor de soia boabe ale Stalelor Unite, cu cca. +2% faţă de luna precedentă, conform datelor USDA din septembrie 2016.
Cotaţia medie a uleiului de soia a sporit cu 4,91% faţă de săptămâna precedentă, la 737,93 $/tonă,. Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 723,90 $/tonă (19 septembrie), iar cel maxim de 748,82 $/tonă (22 septembrie). Prognoza pentru sezonul 2016/2017 a cotaţiei uleiului de soia reflectă creşterea consumului mondial cu peste 3,3% faţă de sezonul anterior, conform datelor USDA din septembrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 19 – 25 septembrie 2016, la Bursa de Londra, cotaţia medie a zahărului rafinat a marcat o majorare de 5,50% faţă de săptămâna anterioară, la 590,02 $/tonă. Pentru a doua săptămână consecutiv, cumpărătorii au achiziţionat cantităţi mari de zahăr sub temerea că deficitul mondial s-ar putea majora. La începutul sezonului actual, 2015/16, Organizaţia Mondială a Zahărului prognoza un deficit mondial de 5,5 milioane tone; cele mai recente estimări indică pentru sezonul actual un deficit de 7,9 milioane tone. În ceea ce priveşte sezonul 2016/17, sezon care va debuta la 1 octombrie 2016, Organizaţia Mondială a Zahărului previzionează un deficit mondial de 7,2 milioane tone. Alţi analişti situează deficitul sezonului 2016/17 între 9-10 milioane tone, fapt care ar putea genera o penurie pe piaţa internaţională a zahărului.
Săptămâna analizată a debutat cu valori mai ridicate faţă de săptămâna anterioară, tendinţa de creştere a preţurilor manifestându-se pe tot parcursul intervalului analizat. În data de 19 septembrie, cotaţia zilnică a fost de 587,40 $/tonă, iar în ultima zi de 592,20 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 19 – 25 septembrie 2016, media cotaţiilor la cafea Arabica a fost de 3.404,52 $/tonă, cu 4,32% mai mult faţă de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotaţiilor a fost de 1.968,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,14% mai mult faţă de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.997,70 $/tonă în perioada 19 – 25 septembrie 2016, cu 1,73% mai mult comparativ cu intervalul 12-18 septembrie a.c.
În perioada 19 – 25 septembrie 2016, media cotaţiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.877,40 $/tonă, cu 1,78% mai mult faţă de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 19 – 26 septembrie 2016, preţurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creşteri, pe fondul unor vânzări mai ridicate comparativ cu cele din săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotaţia medie a bumbacului Index “A” a crescut cu 2,92%, la 1.740,85 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.551,70 $/tonă, înregistrând o majorare de 3,99% faţă de media săptămânii trecute. Principalul factor care a influenţat cumpărătorii a fost existenţa unei cantităţi mai reduse de bumbac pe piaţă, cauzată de întârzierea recoltării din India, principalul producător mondial. Vremea nefavorabilă din India a împiedicat recoltarea bumbacului din această ţară, fapt care a sporit temerile investitorilor privind diminuarea ofertei globale.
În săptămâna analizată, preţurile bumbacului Index A au oscilat între 1.682,42 $/tonă şi 1.778,33 $/tonă, trendul acestui sort fiind ascendent. Pe piaţa americană, preţurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.521,01 $/tonă şi unul maxim de 1.583,41 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela Stoian
Cotaţia medie a aluminiului s-a majorat cu 2,14%, la 1.588,10 $/tonă în intervalul analizat, cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au parcurs un trend ascendent până la maximul de 1.637,50 $/tonă la 23 septembrie. Depăşirea pragului de 1.600 $ după circa 4 săptămâni consecutive de declin a fost încurajată de datele economice favorabile din China şi de previzionarea de către analiştii de la Rusal (Rusia) a deficitului de 700-800 mii tone în acest an, în scădere de la 1,2 mil. tone estimat anterior. Revenirea cotaţiilor metalului alb la peste 1.600 $/tonă este un moment oportun pentru repornirea capacităţilor chineze închise în 2015, care vor contribui la accentuarea dezechilibrului dintre cerere şi ofertă, prin excedentul ofertei de metal alb. Majorarea ofertei şi existenţa stocurilor estimate la 10-15 mil. tone la nivel mondial vor limita ascensiunea preţului aluminiului până la finele acestui an, existând posibilitatea ca ele să revină în marja 1.500-1.600 $/tonă.
Nivelul stocurilor de aluminiu de la LME a scăzut la 2.146.725 tone, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,99% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.179.275 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna 19 – 25 septembrie, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a continuat trendul ascendend şi a înregistrat o nouă creştere, de 1,96% comparativ cu perioada anterioară, la 4.765,50 $/tonă. Preţurile zilnice pe parcursul săptămânii analizate au evoluat între 4.731 $/tonă, pe 19 septembrie, şi 4.815 $/tonă, pe 22 septembrie (un nivel record din ultimele şase săptămâni, respectiv din 12 august a.c.). Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei cuprului în săptămâna analizată a fost creşterea timidă a cererii din partea Chinei
.Potrivit Institutului Internaţional de Studii privind cupru (ICSG), producţia mondială de cupru a crescut cu 6% în prima jumătate a anului curent, importurile s-au majorat cu 34%, până la 10,86 milioane tone, iar exporturile au atins nivelul de 355.000 tone. faţă de anul precedent.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) s-au redus numai cu 0,17%, la 349.260 tone la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: dr. Florela Stoian
Oscilaţiile cotaţiilor plumbului la LME între 1.912 şi 1.956 $/tonă au contribuit la creşterea mediei săptămânale cu 1,74% faţă de media săptămânală anterioară, la 1.941,90 $/tonă. Cotaţia medie rămâne sub 2.000 $/tonă, pe fondul preocupărilor consumatorilor privind aprovizionarea cu metal rafinat şi a datelor economice încurajatoare din China. Deşi piaţa mondială este caracterizată de excedent al ofertei, estimat la 43.000 tone în perioada ianuarie-iulie, potrivit recentelor date statistice de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), preţurile plumbului vor avea în continuare o evoluţie favorabilă pe termen scurt, având în vedere reducerea producţiei miniere şi creşterea cererii în apropierea sezonului rece.
Scăderea nivelului stocurilor de metal la LME în ultima parte a intervalului şi creşterea mediei săptămânale cu 1,19% faţă de media săptămânală anterioară, la 190.085 tone sugerează un ritm mai lent al tranzacţiilor.
Zinc
AUTOR: dr. Florela Stoian
Cotaţia medie a zincului la LME se menţine sub pragul de 2.300 $/tonă, după creşterea cu 1,28% faţă de media săptămânală anterioară, la 2.266,80 $/tonă, înregistrată pe fondul deficitului ofertei mondiale de 174.000 tone în primele şapte luni ale anului, potrivit datelor statistice de la Institutul Internaţional de Studii privind Plumbul şi Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) şi a creşterii moderate a cererii.
Cererea susţinută pentru metalul alb-albastru este reflectată de evoluţia descrescătoare a nivelului stocurilor la LME până la 442.650 tone şi a mediei săptămânale a acestora cu 0,58% faţă de media săptămânală anterioară, la 443.890 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 19 – 25 septembrie 2016, media cotaţiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.320,00 $/tonă, cu 4,87% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 366.858 tone înregistrate pe 19 septembrie 2016 la 363.216 tone în data de 23 septembrie, a.c. (-3.642 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra în săptămâna 19 – 25 septembrie 2016 a înregistrat o majorare de 1,47% faţă de intervalul precedent, atingând pragul de 19.538 $/tonă (de la 19.255 $/tonă). Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 19.395 $/tonă (19 septembrier) şi unul maxim de 19.725 $/tonă (23 septembrie). Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor.
Stocurile de cositor la LME au atins, în ultima zi de tranzacţionare (23 septembrie 2016, cel mai mic nivel din ultimele 7 luni, coborând sub pragul de 3.745 tone. Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 3.756 tone, situându-se cu 6,85% sub cel din intervalul precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
În ciuda semnalelor contradictorii emise de membrii Comitetului de Politică Monetară a Fed, investitorii au mizat, din prima zi a săptămânii analizate, pe menţinerea nivelului dobânzii de referinţă din SUA, respectiv pe deprecierea dolarului american. Impactul asupra mărfurilor tranzacţionate în această valută a fost atât de puternic încât a determinat nu doar scumpirea metalelor preţioase utilizate, în principal, în scop industrial, ci şi a aurului.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a reaşezat cotaţiile pe trend ascendent, ritmul redresării fiind extrem de susţinut în cazul argintului, platinei şi paladiului. Prin urmare:
- Aurul a început intervalul analizat pe trend ascendent, cotând luni la 1.314,85 $/u.f. şi până vineri s‑a mai scumpit cu aproape 24 $. Astfel, la închiderea fixingului londonez din 23 septembrie metalul valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.338,65 $/u.f., faţă de 1.308,35 $/u.f. în 16 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a crescut cu 0,66%, la 1.326,50 $.
În România, dinamica valorii de referinţă a gramului de aur a fost asemănătoare cu cea a unciei fine pe piaţa londoneză. În aceste condiţii, pe 23 septembrie Banca Naţională a României cota metalul cu aproape 2% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (170,41 lei/gram, comparativ cu 167,46 lei în 16 septembrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a crescut cu 0,41%, la 169,25 lei.
- Argintul a început intervalul analizat cotând la 19,12 $/u.f. şi l‑a încheiat pe trend puternic ascendent. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 23 septembrie metalul valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (19,82 $/u.f., faţă de 18,91 $/u.f. în 16 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 2,77%, la 19,48 $.
- Platina, la rândul său, s‑a scumpit în ritm alert pe parcursul intervalului analizat (cu 34 $/u.f., de luni până vineri). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 23 septembrie metalul valora cu 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.055 $/u.f., comparativ cu 1.012 $/u.f. în 16 septembrie), dar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de platină a crescut cu doar 0,70% în raport cu intervalul anterior, la 1.040 $.
- Paladiul, de această dată, a fost cel mai „performant” metal preţios, scumpindu‑se atât de puternic pe parcursul intervalului analizat încât la închiderea fixingului londonez din 23 septembrie metalul valora cu peste 6% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 697 $/u.f., comparativ cu 656 $/u.f. pe 16 septembrie. În aceste condiţii, preţul2 unciei fine de paladiu a crescut la 689 $, respectiv cu 4,81% în raport cu săptămâna anterioară.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: dr. Andrei Rădulescu
Pieţele internaţionale de acţiuni au consemnat creşteri generalizate în penultima săptămână din luna septembrie, determinate în principal de deciziile şi semnalele de politică monetară emise de Rezerva Federală din Statele Unite şi de Banca Centrală a Japoniei (perspectiva prelungirii perioadei banilor ieftini). Evoluţia indicilor bursieri de săptămâna trecută a fost influenţatǎ de asemenea de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii şi de fluctuaţiile înregistrate pe pieţele de titluri de state, valute şi materii prime.
Astfel, în Statele Unite FED a redus prognozele pentru anul 2016 privind dinamica PIB-ului şi a inflaţiei, mǎsurate an/an, la 1,8%, respectiv 1,3%. De asemenea, banca centrală americanǎ a diminuat previziunile privind nivelul ratei dobânzii de referinţă pe termen mediu, semnalând că este posibilă o nouă majorare până la finalul anului curent.
Pe de altă parte, în Japonia banca centrală a implementat un nou instrument de politică monetară neconvenţională: ţintirea ratelor dobânzii de-a lungul curbei randamentelor, cu un obiectiv de 0% pentru scadenţa la 10 ani.
Din perspectiva macroeconomică, Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a scǎzut previziunile privind dinamica economiei mondiale la 2,9% pentru 2016, respectiv 3,2% pentru 2017. Totodată, entitatea atrage atenţia cu privire la capcana creşterii economice lente, stagnarea veniturilor şi persistenţa riscurilor politice în principalele blocuri economice ale lumii.
Ȋn ultima perioadǎ, indicatorii macroeconomici au consemnat evoluţii mixte atât în Statele Unite, cât şi în Zona Euro. În SUA continuă să se acumuleze semnale de final de ciclu economic: dinamica industriei prelucrătoare a decelerat în septembrie, lună în care încrederea consumatorilor s-a consolidat la minimul din aprilie (conform indicatorului Michigan), în timp ce indicatorii economici avansaţi au scăzut cu 0,2% în august. În Zona Euro industria prelucrătoare a crescut în septembrie (pe fondul revitalizǎrii comenzilor noi), însă dinamica serviciilor a decelerat (indicatorul PMI a scăzut spre cel mai redus nivel din decembrie 2014).
Pe pieţele de titluri de stat ratele dobânzii au scăzut generalizat, ca urmare a perspectivelor de continuare a politicii monetare relaxate în principalele blocuri economice ale lumii pe termen scurt. Astfel, în Statele Unite rata dobânzii la titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani s-a redus cu 4,4% la 1,62% săptămâna trecută. Totodată, în Germania acest indicator a revenit în teritoriu negativ (-0,081% la finalul şedinţei de tranzacţionare de vineri).
În acest context caracterizat prin persistenţa costurilor de finanţare în zona minimelor istorice, fluxurile internaţionale de capital s-au reorientat spre pieţele de acţiuni. Indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru pieţele globale de acţiuni a crescut cu 2,1% la 420,02 puncte săptămâna trecută (avans cu 5,2% de la începutul anului). Referitor la dinamica pieţelor emergente, meritǎ remarcat faptul cǎ indicele MSCI pentru această categorie a urcat cu 3,6% la 917,5 puncte (creştere cu 15,5% de la începutul anului). De asemenea, indicele MSCI pentru pieţele dezvoltate a consemnat un avans săptămânal de 2%, până la 1 729,7 puncte (creştere cu 4% faţă de nivelul de la final de 2015).
În SUA indicele Dow Jones a crescut cu 0,8% la 18 261,5 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 1,2%, la 2 164,7 puncte săptămâna trecută.
În Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans de 2,2%, până la 345,3 puncte în penultima săptămână din septembrie.
În Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna trecută cu o creştere de 3,6%, până la 142 puncte.
Nu în ultimul rând, în România indicele general al pieţei de acţiuni (BET) a crescut cu 0,3%, până la 7 000,3 puncte săptămâna trecută.
Pieţe de capital
AUTOR: dr. Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluţii mixte săptămâna trecută, atât în raport cu monedele din ţările dezvoltate, cât şi raportat la valutele din statele emergente şi în curs de dezvoltare. În penultima săptămână din septembrie dinamica USD a fost influenţată de evoluţiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, precum şi de fluctuaţiile din pieţele internaţionale de acţiuni, titluri de stat şi materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite au continuat să se acumuleze semnale de final de ciclu economic post-criză, evoluţie influenţată şi de incertitudinile asociate campaniei electorale prezidenţiale. Astfel, indicatorii economici avansaţi au scăzut în august cu 0,2%, în timp ce încrederea consumatorilor a stagnat în septembrie (rǎmânân la valoarea minimǎ, înregistratǎ în luna aprilie).
Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost şedinţa de politică monetară a FED (a şasea din 2016), în cadrul căreia banca centrală a revizuit scenariul macro-econometric central de previziune pe termen mediu, reducând previziunile privind traiectoria ratei dobânzii de referinţă. Cu toate acestea, FED a semnalat că probabilitatea unei noi majorări a ratei dobânzii de politică monetară până la finalul anului curent rǎmâne ridicată.
În Zona Euro indicatorii macroeconomici au consemnat evoluţii mixte în perioada recentă, reaccelerarea industriei prelucrătoare fiind contrabalansată de decelerarea sectorului de servicii în luna septembrie, conform indicatorilor PMI.
Nu în ultimul rând, în Japonia banca centrală a anunţat implementarea unor noi măsuri de politică monetară relaxată (ţintirea ratelor dobânzii la nivelul curbei randamentelor), cu scopul menţinerii costurilor de finanţare în zona minimelor istorice, pentru stimularea economiei şi evitarea revenirii deflaţiei.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,3% faţă de moneda unică europeană săptămâna trecută. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de perspectiva ca FED să majoreze din nou rata dobânzii pe termen scurt, cu impact asupra diferenţialului ratei dobânzii faţă de Zona Euro (unde nu sunt perspective de modificare a politicii monetare până în primăvara anului 2017).
Totodată, moneda americană a crescut şi faţă de valutele din sfera de influenţă a euro pe parcursul săptămânii trecute: coroana daneză (cu 0,44%), coroana suedeză (cu 0,64%). De asemenea, dolarul american s-a apreciat cu 1,4% în raport cu lira stelină, date fiind perspectivele de deteriorare în sfera finanţelor publice şi a contului curent, după votul pro-Brexit.
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat cu 1% comparativ cu yen-ul japonez, pe fondul surprizei induse de deciziile băncii centrale nipone. Totodată, dolarul american a scăzut şi raportat la monedele ţărilor producătoare de materii prime, ca urmare a majorării cotaţiilor internaţionale ale acestora: coroana norvegiană (cu 0.4%), dolarul australian (cu 1,3%).
În ceea ce priveşte monedele din ţările emergente şi în dezvoltare se evidenţiază aprecierea dolarului american faţă de peso argentinian (cu 1%) şi peso mexican (cu 2,3%) săptămâna trecută. Pe de altă parte, cursul mediu al monedei americane s-a depreciat raportat la real-ul brazilian cu 2,1%.
În raport cu leul românesc dolarul american s-a apreciat cu 0,3% săptămâna trecută, evoluţie influenţată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) şi EUR/USD (depreciere cu 0,3%). Cursul USD/RON reflectǎ o combinare a evoluţiilor cursurilor EUR/USD şi EUR/RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională.Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţionalăMedia săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
