Tendințe și perspective pe principalele piețe internaționale de mărfuri și valutare în perioada 2 – 8 ianuarie 2017

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana PAPATULICĂ

În săptămâna 2-8 ianuarie 2017 cotaţiile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat o tendinţă de relativă stabilizare, după creşterile anterioare. Astfel, media săptămânală a cotaţiilor ţiţeiului Brent din Marea Nordului, cu termen de livrare martie, la bursa londoneză (ICE), a atins nivelul de 56,55 $/baril, marcând un plus de 0,41% faţă de ultima săptămână din luna decembrie 2016 (56,32 $/baril), în timp ce cotaţia ţiţeiului WTI Texas, cu scadenţă în februarie, la bursa new-yorkeză (NYMEX), a fost de 53,41 $/baril, înregistrând o scădere de 0,84% faţă de ultima săptămână a lunii decembrie (53,86 $/baril).

Creşterile de preţ ar fi putut să fie mai mari dacă stocurile de benzină din SUA nu ar fi crescut brusc. Cu toate acestea, ţiţeiul a început noul an într-o notă pozitivă, semnele timpurii ale respectării acordului OPEC/non-OPEC, de limitare a producţiei de ţiţei reprezentând un factor de stimulare, şi anume, după perfectarea acordului de la finele lunii noiembrie, prețurile ţiţeiului au crescut cu mai mult de 20%.

În condiţiile în care producţia şi stocurile de ţiţei au continuat să înregistreze niveluri ridicate, iar creşterea cererii nu a reuşit să contribuie la reducerea preţurilor, în ultimii 2 ani, presiunea ofertei excedentare asupra prețului petrolului s-a menţinut. În acest context, o serie de factori-cheie au făcut posibil acordul dintre statele OPEC şi unii mari producători non-OPEC, într-un moment în care mulți experți erau sceptici asupra perspectivelor unui astfel de acord. În primul rând, preţurile foarte scăzute ale petrolului din ultimele 30 de luni au afectat starea financiară a multor state membre ale OPEC, şi în special a producătorilor săi mai mici. Chiar și Arabia Saudită a început să resimtă efectele declinului veniturilor din petrol, iar eforturile sale de a susține nivelul de trai al populației, în creștere rapidă, sunt din ce în ce mai scumpe în fiecare an. De asemenea, economia Rusiei s-a aflat în recesiune în ultimii doi ani, datorită unei combinații de factori constând din ieftinirea petrolului și sancțiunile internaționale, în condiţiile în care această ţară rămâne dependentă de exporturile de energie pentru o mare parte a creșterii sale economice. Acest fapt explică şi dorința Rusiei de a acționa în calitate de mediator între Arabia Saudită și Iran, deoarece Iranul a fost deosebit de refractar la orice reducere a producției de petrol, după ce a reuşit să recupereze parţial accesul la piețele de export cruciale. În fine, Arabia Saudită a fost nevoită să admită că eforturile sale de a da o lovitură surselor non-tradiționale de producție de petrol, cum ar fi industria petrolului de șist din Statele Unite, nu au reușit să aibă nivelul de impact sperat.

Acordul din noiembrie 2016, încheiat între cei mai mari producători OPEC şi non-OPEC (cu Rusia în prim plan), reprezintă o promisiune, destul de sigură, de reducere a ofertei de ţiţei, producţia totală urmând a fi diminuată cu cca 1,8 milioane barili/zi, din care 1,2 milioane vor reveni OPEC, iar 600.000 statelor non-membre OPEC (din care 300.000 Rusiei). Scenariul cel mai probabil este acela că acordul dintre statele OPEC şi cele non- OPEC va fi operaţional şi va avea efecte pozitive asupra preţurilor, mai ales pe termen scurt.

Cu toate acestea, există temeri că prețurile petrolului ar putea să nu evolueze pe un trend ascendent, chiar în condiţiile acordului, și, chiar mai mult, în viitorul apropiat, s-ar putea înregistra din nou o tendință descendentă.

Libia – care este exceptată de la acest acord – şi-a majorat deja producţia, de la 600 mii barili/zi în decembrie 2016, la 685 mii barili/zi în ianuarie 2017. Rusia a înregistrat un nivel foarte ridicat al producţiei, în luna decembrie, de 11,21 milioane barili/zi, reprezentând un record al ultimilor 30 de ani, dar s-a angajat ca, începând cu luna ianuarie a.c., să-şi reducă producţia cu 300 mii barili/zi. În ceea ce priveşte Rusia, este de menţionat că angajamente similare din trecut, cum ar fi cel din 2001, nu au fost respectate.

În cursul săptămânii precedente, Arabia Saudită a dat asigurări că va pune imediat în aplicare prevederile acordului OPEC, informând comercianţii de petrol că-şi va reduce producția de ţiţei până la 10,058 milioane de barili/zi, în luna ianuarie, în conformitate cu cuantumul alocat al reducerii din acordul OPEC. Membrii OPEC au obligaţia de a-şi reduce nivelul producției lor medii în decursul perioadei de șase luni de valabilitate a acordului, iar Arabia Saudită s-a arătat disponibilă să-şi alinieze imediat producţia la nivelul din acord. Anunţul a sporit credibilitatea acordului și a diminuat probabilitatea ca alți membri să nu-şi respecte țintele lor.

Un risc important pentru nivelul ofertei îl reprezintă atitudinea producătorilor americani care, stimulaţi de creşterea preţurilor, ar putea majora sensibil nivelul producţiei. Conform companiei Baker Hughes, cel mai mare furnizor de servicii petroliere pe plan mondial, în ultima săptămână a anului 2016, în SUA, au fost forate 525 de noi puţuri de ţiţei. Cu toate acestea, şi în SUA s-a înregistrat un anumit recul al forajului în domeniul ţiţeiului de şist, tradus intr-un declin al producţiei cu 1 mil barili/zi în 2016, faţă de nivelul record atins în 2015, deoarece preţurile reduse ale ţiţeiului au afectat rentabilitatea producţiei. Producătorii americani au trecut însă cu bine prin războiul preţurilor declanşat de Arabia Saudită şi au reuşit să îmbunătăţească eficienţa producţiei. Dan Dicker, comerciant veteran de ţiţei şi fondator al cuvântului „energie”, a făcut referire la capacitatea companiilor energetice din SUA de a reacționa la prețul scăzut al ţiţeiului: acestea şi-au redus cheltuielile de capital și şi-au refinanţat o mare parte din datoria lor, fapt care le-a permis „să rămână în viață.”

O altă necunoscută în ecuaţia ofertei o reprezintă atitudinea altor mari producători, mai ales din cadrul OPEC, cum ar fi Iranul şi Indonezia, ţări interesate să-şi majoreze semnificativ producţia şi exporturile de ţiţei. În schimb, Irakul a început deja restrângerea producţiei, conform acordului, la care a acceptat să participe.

Al doilea trimestru al anului în curs va asigura, cel puţin teoretic, premisele unei uşoare echilibrări a raportului cerere-ofertă: a) membrii OPEC îşi vor diminua nivelurile lor de producție pentru a se conforma cu acordul; b) țările non-OPEC, inclusiv Rusia, îşi vor reduce, de asemenea, producţia; c) rafinăriile din SUA vor începe să-şi intensifice operațiunile de refacere a stocurilor pentru a satisface cererea majorată pentru sezonul automobilistic; d) ţările din Orientul Mijlociu, cum ar fi Arabia Saudită și Irakul, consumă mai mult ţiţei în lunile mai calde.

Drept urmare, mai mulți analiști se așteaptă ca prețurile petrolului să crească cel mai mult în primele două trimestre ale anului 2017, cu perspectiva unei relaxări a pieţei în a doua jumătate a anului, care ar putea duce la prețuri mai mici spre sfârșitul anului 2017.

Analistul Dan Dicker anticipează o reechilibrare foarte lentă pe piața energiei, cu o evoluţie staţionară sau o redresare lentă a prețurilor.

Dicker preconizează ca „prețurile WTI să evolueaze, în 2017, la valori sensibil peste 50 $/baril, dar confortabil sub 70 $/baril”, pentru că, la limita superioară a preţului prognozat, producătorii americani, al căror prag de rentabilitate se situează în marja de 55 până la 60 $/baril,vor fi stimulaţi să realizeze o producție mai mare de ţiţei de șist, fapt care ar exercita noi presiuni negative asupra preţului.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana PAPATULICĂ

Media cotaţiilor săptămânale ale gazului natural la bursa din New York (NYMEX), în tranzacţiile cu termen februarie, s-a redus sensibil în prima săptămâna a anului 2017, la un nivel de 116,07 $/1000m.c. (-13,57% comparativ cu săptămâna precedentă, cand a fost de 134,29 $/1000mc), deoarece condiţiile climatice s-au ameliorat, după vortexul polar care a stimulat preţurile în săptămăna precedentă.Cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat pe Coasta de nord – est a SUA.

 Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date IEM

III. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: Florela STOIAN

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au continuat trendul decendent instalat în luna decembrie, în ciuda reducerii producției de metal primar, la 5.300 mii tone în luna noiembrie, comparativ cu 9.989 mii tone în octombrie (conform statisticilor Institutului Internațional de Studii pentru Aluminiu). Deși scăderea cotaţiilor până la 1.701$/tonă a fost urmată de redresare, media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 0,53% față de săptămâna anterioară, la 1.708,63 $/tonă. Piața are perspective optimiste, în condițiile diminuării ofertei de metal rafinat și ale creșterii previzionate a cererii în anul 2017.

Media stocurilor de metal la bursa londoneză a crescut 0,95%, prin revenirea în depozitele LME a unor cantități de metal utilizate ca ofertă de finanțare.

Cupru

AUTOR: Emilia MANOLE

În ultimele 2 săptămâni din decembrie 2016, cotația cuprului, la Bursa Londoneză, a înregistrat o tendinţă ascendentă, de la un nivel minim de 5.426 $/tonă (22 dec. 2016), la un nivel maxim de 5.514 $/tonă pe 29 decembrie 2016. Cotația medie lunară a cuprului a înregistrat o majorare de 4,09% în decembrie, față de media lunară anterioară, la 5.666 $/tonă, pe fondul creşterii cererii pentru metalul roșu pe piaţa mondială.

În săptămâna 2 – 8 ianuarie, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creştere modestă, de 1,05%, comparativ cu perioada precedentă, la 5.558,00 $/tonă. Preţurile zilnice ale metalului roșu au oscilat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi a săptămânii a înregistrat o valoare minimă de 5.574 $/tonă, iar în data de 5 ianuarie a atins o valoare maximă de 5.611 $/tonă (considerată cea mai mare valoare din 16 decembrie 2016). Principalii factori care au influenţat creşterea cotaţiei cuprului au fost majorarea cererii din partea Chinei, susținută de aprecierea yuanului în raport cu dolarul, dar și anunţurile lansate în cursul săptămânii privind noi proiecte de construcție.

Stocurile de cupru, la Bursa de la Londra, au avut un trend descendent în ultimele 2 săptămâni din decembrie 2016, de la un nivel maxim 345.475 tone (19 dec. 2016), la un nivel minim de 322.225 tone pe 30 decembrie 2016. Nivelul mediu lunar al stocurilor în decembrie a înregistrat o majorare de 5,89% față de media lunii anterioare, la 282.748 tone. În săptămâna 2 – 8 ianuarie, stocurile de cupru la Bursa de la Londra (LME) au înregistrat un declin de 7,20%, până la nivelul de 303.650 tone, în timp ce la Bursa de la Shanghai stocurile au crescut cu 17% la sfârşitul săptămânii analizate.

Plumb

AUTOR: Florela STOIAN

Scăderea cotațiilor plumbului la LME până la 1.985 $/tonă în ultima zi a anului trecut a fost urmată de o ușoară redresare în prima săptămână a anului 2017, când s-a înregistrat o cotaţie medie săptămânală de 2.032,63 $/tonă (+0,87%). Corecția cotațiilor este înregistrată pe fondul creșterii moderate a cererii pentru plumbul primar, substituit cu metalul secundar după creșterile semnificative ale cotațiilor în luna decembrie, la peste 2.300 $/tonă. Piața mondială a plumbului se menține echilibrată, existând posibilitatea instalării deficitului în 2017, consecință a reducerii ofertei de metal după un excedent de 35.000 tone în perioada ianuarie-octombrie 2016.

Creșterea moderată a cererii şi reducerea ofertei miniere după închiderea minelor de zinc și plumb de mare capacitate au contribuit la scăderea nivelului stocurilor de metal la LME, la 193.700 tone la 6 ianuarie, de la nivelul de 194.775 tone înregistrat în ultima zi a anului trecut. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 0,70% față de media săptămânală anterioară, la 193.963 tone.

Zinc

AUTOR: Florela STOIAN

În intervalul analizat, cotațiile zincului la LME au oscilat între minimul 2.530 $/tonă și maximul 2.608,50 $/tonă, conducând la o majorare cu 0,49% a mediei săptămânale față de media săptămânală anterioară, la 2.567,38 $/tonă. Deși în scădere, de la valorile de 2.800-2.900$/tonă înregistrate la finele lunii noiembrie, nivelul actual al cotațiilor zincului este relativ ridicat, susținut de apariția deficitului de 227.000 tone în perioada ianuarie-octombrie 2016. Potrivit statisticilor Institutului Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), cererea mondială pentru zinc a crescut cu 3,7% în primele zece luni ale anului 2016, determinată în principal de majorarea cu 9,3% a consumului aparent din China, iar producția mondială de metal rafinat a scăzut cu 0,6%.

Creșterea cererii s-a reflectat în scăderea nivelului stocurilor la LME la 427.600 tone în ultima zi a intervalului analizat și a mediei săptămânale a acestora cu 0,06% față de media săptămânală anterioară, la 427.744 tone.

Nichel

AUTOR: Emilia MANOLE

În ultimele 2 săptămâni din decembrie 2016, cotația la nichel, la Bursa de la Londra, a înregistrat un trend descendent, de la un nivel maxim de 10.980 $/tonă (20 dec. 2016), la un nivel minim de 10.035 $/tonă pe 29 decembrie 2016. Media lunii decembrie la nichel a înregistrat o creștere de 1,15% față de media lunii anterioare, la 11.013 $/tonă, pe fondul majorării cererii pentru metalul alb pe piaţa de profil. În săptămâna 2 – 8 ianuarie, cotaţia medie la nichel la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o ușoară majorare, de 0,87% comparativ cu săptămâna anterioară, la 10.148,75 $/tonă. Preţurile zilnice au oscilat pe parcursul săptămânii analizate: de la o valoare minimă de 9.975$/tonă, la o valoare maximă de 10.230$/tonă în data de 5 ianuarie. Principalii factori care au influenţat evoluția cotaţiei la nichel au fost creșterea lentă a cererii din partea Chinei, dar și interzicerea exporturilor de minereu din Indonezia.

Stocurile de nichel, la Bursa de la Londra, au fluctuat, în ultimele 2 săptămâni din decembrie 2016, între un nivel maxim de 371,712 tone (21dec. 2016), la un nivel minim de 371.280 tone pe 30 decembrie 2016. În luna decembrie, nivelul mediu al stocurilor a înregistrat o creștere de 1,69% față de media lunii anterioare, la 369.981 tone. În săptămâna 2 – 8 ianuarie, stocurile de nichel la Bursa de la Londra (LME) au rămas practic neschimbate (0,02%) față de săptămâna precedentă, la un nivel de 371.408 tone.

Cositor

AUTOR: Eufrosina MEREORU

La Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.), preţurile la cositor au înregistrat, pe parcursul a trei săptămâni (19 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017), o tendinţă ascendentă. Cotaţia medie a săptămânii analizate (2 – 8 ianuarie 2017) a crescut uşor, cu 0,52%, faţă de intervalul precedent, la 21.226,25 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel maxim de 21.300 $/tonă (3 ianuarie a.c.), cel mai ridicat nivel din ultimele 3 săptămâni, şi unul minim de 21.175 $/tonă (6 ianuarie 2016). Cotaţia medie lunară a cositorului în decembrie 2016 a fost de 21.285 $/tonă, înregistrând o creştere de numai 0,25% faţă de luna precedentă, iar media anuală în 2016 a fost de 17.981 $/tonă, cu 11,8% mai mare faţă de anul 2015.

Tendinţa ascendentă a preţurilor cositorului rafinat pe piaţa internaţională a reflectat speculaţiile conjuncturale de bursă, majorarea stocurilor de cositor, precum şi scăderea exporturilor de cositor din Indonezia din luna noiembrie 2016, de 25% comparativ cu luna precedentă, la 4.892 tone.. În perioada ianuarie – noiembrie 2016, exporturile de cositor indoneziene au cumulat 57.508 tone, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă 2015, conform cifrelor preliminare publicate de Ministerul Comerțului al Indoneziei în decembrie 2016.

Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a crescut cu 2,51% faţă de intervalul anterior, situându-se la 3.810 tone. În luna decembrie 2016, nivelul mediu lunar al stocurilor de cositor s-a majorat cu 15,5% faţă de luna precedentă, la 2.960 tone, iar nivelul mediu anual a fost de 4.735 tone în 2016 (-39,8% mai mic faţă de 2015).

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

 Sursa: Baza de date IEM

 IV. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana GHIŢAC

Din cauza aprecierii accentuate a dolarului american, care a provocat o puternică migrare a marilor investitori către pieţele valutare, metalele preţioase au încheiat luna decembrie pe trend descendent. Cu toate acestea, vacanţa de Anul Nou şi brusca depreciere a monedei SUA în raport cu cele mai multe valute (după publicarea procesului‑verbal al reuniunii din decembrie a FED) au redeschis interesul pentru plasamentele în aur, de aşa manieră încât, în prima săptămână din 2017, au readus pe trend ascendent nu numai cotaţiile metalului galben ci şi pe cele ale argintului, platinei şi paladiului.

În aceste condiţii, pe piaţa de lingouri din Londra^[1]:

• Aurul a încheiat luna decembrie cu 1% sub nivelul la care o începea (1.161,85 $/u.f., pe 1 decembrie), dar preţul anunţat în ultima şedinţa de tranzacţionare din 2016 a fost cu 6% mai mare decât cel din 4 ianuarie (1.082,25 $/u.f.). Mai mult, după ce valoarea unciei fine de aur^[2] a fluctuat între maximul de 1.295,75 $ (din 22 ianuarie) şi un minim de 1.049,40 $ (pe 17 decembrie), metalul galben a înregistrat o scumpire de 8% în termeni de medii anuale: 1.250,07 $/u.f., în 2016, de la 1.160,06 $/u.f. în 2015.

În prima săptămâna din 2017, datorită intensificării cererii de investiţie, cât şi a celei din partea bijutierilor, care se pregătesc pentru vânzările dedicate Anului Nou Chinezesc, aurul a reînceput să coteze pe trend ascendent. Astfel, după ce a început anul la 1.151 $/u.f. (pe 3 ianuarie), uncia fină s‑a mai scumpit cu aproape 26 $ în următoarele două zile, iar la închiderea fixingului londonez din 6 ianuarie uncia fină de aur valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.175,85 $, faţă de 1.145,9 pe 30 decembrie 2016. În urma acestei redresări, preţul de referinţă al aurului^[3] a crescut cu 2,17%, în termeni de medii săptămânale, la 1.166,95 $/u.f..

În România, preţul de referinţă al gramului de aur^[4] a încheiat, atât luna decembrie cât şi anul 2016 în creştere: pe 30 decembrie, Banca Naţională a României anunţa un curs de 160,44 lei pentru gramul de aur pur, cu 0,5% mai mare decât la începutul lunii (159,72 lei pe 2 decembrie) şi cu 12% peste nivelul din prima zi de tranzacţionare din 2016 (142,86 lei, pe 4 ianuarie). În aceste condiţii, după ce a fluctuat în intervalul 142,86 lei (4 ianuarie) – 180,32 lei (6 iulie), gramul de aur s‑a scumpit cu 9%, în termeni de medii anuale (de la 149,34 lei în 2015, la 162,86 lei în 2016).

În prima săptămână din 2017, scumpirea unciei fine pe piaţa din Londra a reuşit să compenseze, în parte, impactul negativ avut de aprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul american. În aceste condiţii, pe 6 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un curs cu 0,4% mai mare decât cel stabilit în ultima zi din 2016 (166,44 lei/gram), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur a crescut cu 1%, la 161,42 lei.

• Argintul a încheiat anul trecut pe trendul aurului, ieftinindu‑se cu 0,4%, de la 16,30 $/u.f., pe 1 decembrie, la 16,24 $/u.f., pe 30 decembrie. Cu toate acestea, trendul a fost ascendent pe parcursul anului, cotaţia de la sfârşitul lunii decembrie situându‑se cu 16% peste cea din prima zi de tranzacţionare din 2016 (14 $/u.f., pe 4 ianuarie). Mai mult, ca urmare a nivelului extrem de ridicat (+14%, comparativ cu cel din 2015) la care s‑a situat maximul anual (20,71 $/u.f., pe 2 august) şi a unui preţ minim (13,58 $/u.f., pe 28 ianuarie) cu doar 1% mai scăzut decât în anul anterior, metalul s‑a scumpit cu 9% în termeni de medii anuale, valoarea unciei fine de argint^[5] crescând de la 15,68 $, în 2015, la 17,13 $ în 2016.

În prima săptămână din 2017, în lipsa unor stimuli semnificativi pentru o creştere accentuată a cererii de fabricaţie, argintul a cotat sub directa influenţă a interesului investitorilor pentru plasamente şi/sau speculaţii. Prin urmare, deşi a început anul în scădere (pe 3 ianuarie cota la 15,95 $), la închiderea fixingului londonez din 6 ianuarie metalul valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (16,45 $/u.f., comparativ cu 16,24 $/u.f. în 30 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint a crescut cu 1,88%, la 16,35 $.

• Platina, în urma menţinerii trendului descendent şi în decembrie (lună pe parcursul căreia s‑a ieftinit cu 1%), a încheiat anul 2016 cu doar 1% peste nivelul la care îl începea (892 $/u.f., pe 4 ianuarie 2016). Pe parcursul anului, cotaţiile au evoluat în intervalul 814 $/u.f. (pe 21 ianuarie) şi 1.182 $/u.f. (pe 10 august), ambele valori fiind mai mici decât cele din 2015 (cu 2% minimul şi cu 8% maximul), motiv pentru care preţul unciei fine de platină a scăzut în 2016 cu 6% în termeni de medii anuale, de la 052,91 $ în 2015, la 988,36 $.

În prima săptămână din 2017, fiind susţinută de scumpirea aurului, platina a început să se redreseze de aşa manieră încât la închiderea fixingului londonez din 6 ianuarie metalul valora cu aproape 7% mai mult decât cu o săptămână în urmă (959 $/u.f., comparativ cu 898 $/u.f. în 30 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină a crescut cu 5,83%, la 950,75 $.

• Paladiul, deşi a încheiat ultima lună din 2016 în scădere extrem de accentuată (cu 13% sub cotaţia de 767 $/u.f. din 1 decembrie), pe parcursul întregului an a avut cea mai performantă evoluţie din grupa metalelor preţioase, scumpindu‑se cu 22% din 1 ianuarie şi până în 30 decembrie. Cu toate acestea, din cauza faptului că atât minimul de 470 $/u.f. din 12 ianuarie, cât şi maximul de 770 $/u.f. din 30 noiembrie s‑au situat cu mult sub cele din 2015 (cu 10% minimul şi cu 7% maximul), uncia fină de paladiu s‑a ieftinit cu 11%, în termeni de medii anuale, de la 691,63 $, în 2015, la 614,12 $ în 2016.

În prima săptămână din 2017, paladiul a fost extrem de bine susţinut de cererea de fabricaţie a producătorilor auto din SUA şi China (care au dorit să profite de ieftinirea din decembrie) şi a cotat pe trend puternic ascendent. Prin urmare, metalul a început anul în creştere, cotând la 706 $/u.f. pe 3 ianuarie, şi, după patru zile în care a cotat constant ascendent, a reuşit să încheie intervalul analizat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. In aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 6 ianuarie metalul valora cu 11% mai mult decât cu o săptămână în urmă (745 $/u.f., comparativ cu 670 $/u.f. în 30 decembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu a crescut cu 8,95%, la 731,75 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)

V. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia BĂLAN

Prima săptămână a anului 2017 a fost marcată de o creștere a cotațiilor grâului american roșu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, comparativ cu perioadele anterioare, pe fondul penuriei de precipitații din Statele Unite, precum și a deprecierii dolarului american.

În pofida unor factori fundamentali ai pieței internaționale foarte satisfăcători, din punct de vedere cantitativ (excedent al balanței mondiale producție/consum), pentru a obține profituri comercianții au mizat, la început de an, și pe tranzacțiile speculative,.

În aceste condiții, media săptămânală a grâului american a înregistrat o creștere de 3,12% față de perioada anterioară, la 153,82 $/tonă.

Porumb

AUTOR: Emilia BĂLAN

La Bursa din Chicago, în perioada 3 – 8 ianuarie 2017, cotațiile porumbului american galben nr. 2 au avut un trend ascendent, de la un minim înregistrat pe 3 ianuarie de 140,05 $/tonă, la un maxim de 142,22 $/tonă în data de 5 ianuarie a.c.. Creșterea cotațiilor porumbului american nu poate fi pusă decât pe seama speculațiilor fondurilor de investiții, în contextul scumpirii celorlalte cereale (grâu, soia, etc.), deoarece fundamentele pieței nu susțin aceste majorări temporare.

Media săptămânală a cotațiilor porumbului american a fost de 141,27 $/tonă, cu 2,16 mai mare față de cea din perioada precedentă.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina MEREORU

La Bursa din Chicago, în intervalul 19 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie din săptămâna 2 – 8 ianuarie 2017 a boabelor de soia a înregistrat o scădere de numai 0,26%, faţă de săptămâna precedentă, la 366,79 $/tonă. În perioada de tranzacţionare, cotaţiile au oscilat între o valoare minimă de 362,56 $/tonă, înregistrată pe 4 ianuarie 2017, şi una maximă de 369,73 $/tonă, pe 5 ianuarie a.c. În luna decembrie 2016, cotaţia medie lunară la soia boabe a fost de 375,82 $/tonă, înregistrând o creştere de aproximativ 6,5% faţă de luna precedentă, iar media anuală a fost de 359,96 $/tonă în 2016,, cu 3,6% mai mare faţă de anul 2015. În perioada analizată, cotaţiile au fost influenţate de speculatorii de bursă.

Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o creştere de numai 0,22% faţă de săptămâna precedentă, la 766,07 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 758,96 $/tonă (3 ianuarie a.c.), iar cel maxim de 771,75 $/tonă (6 ianuarie 2017). În luna decembrie 2016, cotaţia medie lunară a uleiului de soia a fost de 802,79 $/tonă, înregistrând o creştere de 8,2% faţă de luna precedentă, iar media anuală în 2016 a fost de 781,21 $/tonă, cu o creştere de 16,2% faţă de anul 2015. Factorul care a influenţat piaţa globală a uleiului de soia în ultima lună a fost previziunea privind majorarea producţiei mondiale (+0,60%) şi a consumului la nivel mondial (+0,70%), conform raportului Departamentului American al Agriculturii din luna decembrie 2016.

Zahăr

AUTOR: Simona ZAMŞA

În perioada 2 – 8 ianuarie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 5,34%, la 545,75 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu majorarea cotațiilor comparativ cu prețurile înregistrate în ultimele 2 săptămâni, tendința de creștere manifestându-se și în a doua zi de tranzacționare, după care au urmat scăderi minore. Astfel, cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 550,20 $/tonă (atins pe 3 ianuarie) și unul minim de 542,90 $/tonă (5 ianuarie).

Principalul factor care a influențat prețurile internaționale ale zahărului în ultimele 2 săptămâni a fost existența unor stocuri reduse. Potrivit analiștilor de piață, în sezonul actual, 2016/17, stocurile mondiale de zahăr se vor situa la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani, fapt care va susține creșterea prețurilor pe tot parcursul sezonului. Consumul mondial va depăși producția pentru al doilea sezon consecutiv. Conform celui mai recent raport USDA (Departamentul American al Agriculturii), în sezonul 2016/17, producția mondială de zahăr se situează la 170,9 milioane tone, iar consumul mondial la 173,6 milioane one. Stocurile mondiale de zahăr totalizează 30,8 milioane tone, marcând o reducere de 19% față de nivelul sezonului anterior.

Cafea

AUTOR: Emilia MANOLE

Cotațiile la cafea Arabica au înregistrat o tendinţă descendentă în ultimele 2 săptămâni din decembrie 2016, de la un nivel maxim de 3.175,20 $/tonă (19 dec. 2016) la un nivel minim de 2.954,70 $/tonă pe 28 decembrie 2016. În luna decembrie cotația medie a înregistrat o scădere semnificativă, de 8,99 % față de media lunii noimebrie 2016, la 3.060,17 $/tonă. În săptămâna 2 – 8 ianuarie, cotaţia medie la cafea Arabica a înregistrat o majorare de 4,73%, la 3.120,08 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea arabica au oscilat pe parcursul săptămânii: în prima zi de tranzacționare s-a înregistrat o valoare minimă de 3.020,85 $/tonă, iar în data de 5 ianuarie, o valoare maximă de 3.175,20 $/tonă.

Cotațiile la cafea Robusta au continuat să scadă în intervalul 19-30 decembrie 2016, de la univel maxim de 2.158 $/tonă (19 dec. 2016) la un nivel minim de 2.085 $/tonă pe 29 decembrie 2016. În luna decembrie cotația medie la cafea Robusta a înregistrat o reducere de 5,08% față de media lunii anterioare, la 1.973$/tonă. În săptămâna 2 – 8 ianuarie, media cotațiilor la cafea Robusta a înregistrat o creștere de 2,47%, la 2.160 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi a săptămânii s-a înregistrat o valoare de 2.137 $/tonă, iar valoarea maximă a fost de de 3.178 $/tonă.

Principalul factor care a influenţat evoluţia cotaţiilor la cafea în săptămâna analizată îl reprezintă creşterea consumului la nivel mondial şi în special în ţările mari consumatoare.

Cacao

AUTOR: Simona ZAMŞA

În intervalul 2-8 ianuarie 2017, cotaţiile medii la cacao boabe au crescut atât la Bursa de la Londra (cacao nr. 7) cât şi la Bursa de la New York, cu 2,17% şi, respectiv, cu 2,21 %, la 2.215,48 $/tonă şi, respectiv, la 2.231,50 $/tonă, pe fondul creşterii volumului de tranzacţii comparativ cu săptămâna anterioară.

Bumbac

AUTOR: Simona ZAMŞA

În săptămâna 2 – 8 ianuarie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri față de săptămâna anterioară, pe fondul intensificării cererii la principalele burse de mărfuri, având în vedere scăderea disponibilităților la nivel mondial. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.797,08 $/tonă, cu 3,36% mai mult față de săptămâna anterioară, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.618,64 $/tonă, marcând o majorare de 4,63%.

În perioada analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.756,28 $/tonă și 1.829,05 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.582,75 $/tonă și unul maxim de 1.633,46 $/tonă. În prima săptămână a lunii ianuarie, investitorii au achiziționat cantități mai mari de bumbac, în special pe piața americană, având în vedere intensificarea cererii pentru textile, favorizată de reducerea taxelor de către noul președinte al S.U.A..

Potrivit celui mai recent raport al Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna decembrie 2016, în sezonul 2016/17, stocurile mondiale de bumbac înregistrează o scădere de 8% față de nivelul sezonului anterior, totalizând 19,41 milioane tone, respectiv cel mai scăzut nivel din ultimele 5 sezoane.

Specialiștii de la Comitetul Internațional Consultativ al Bumbacului (ICAC) sunt de părere că prețurile Indecelui A se vor menține ridicate în primele 3 luni ale anului 2017, dar creșterea producției mondiale cu 8% ar putea pune presiune pe prețuri în a doua parte a sezonului actual. De asemenea, competiția din partea fibrelor sintetice se menține ridicată, ceea ce ar putea diminua cererea pentru fibrele de bumbac, dacă prețul acestora se menține ridicat.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date IEM

VI.PIAŢA VALUTARĂ

AUTOR: Andrei RĂDULESCU

Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate în prima săptămână din 2017, evoluții influențate de știrile din plan macroeconomic și de fluctuațiile din piețele internaționale de acțiuni, titluri de stat și materii prime.

Se poate spune că am asistat la o corecție a monedei americane, după avansul înregistrat în ultimele săptămâni (spre maximul de la începutul anilor 2000), determinat de continuitatea ciclului monetar post-criză din Statele Unite.

Această evoluție a fost determinată, în principal, de semnalele de maturitate din piața forței de muncă din prima economie a lumii: dinamica locurilor de muncă s-a temperat, de la 204 mii în noiembrie la 156 mii în decembrie, rata șomajului crescând ușor, la 4,7%.

De asemenea, la corecția dolarului american au contribuit semnalele de accelerare a convergenței Zonei Euro către nivelul din SUA. Spre exemplu, indicatorii de încredere în economia Zonei Euro au crescut în decembrie spre cel mai ridicat nivel din 2011. Totodată, dinamica prețurilor de consum a accelerat la 1,1% an/an în ultima lună din 2016, ceea ce a contribuit la ajustarea așteptărilor privind dinamica PIB-ului nominal pe termen mediu.

Nu în ultimul rând, evoluțiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii au condus, săptămâna trecută, la dinamici divergente ale ratelor de dobândă pe termen lung (între SUA și Zona Euro), în defavorarea dolarului american.

Spre exemplu, în SUA rata de dobândă la 10 ani s-a redus cu 1,6%, la 2,408% (minimul de la început de decembrie), iar în Germania indicatorul a crescut cu 42,8%, la 0,297% în prima săptămână a anului curent.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat, săptămâna trecută, cu 0,4% față de moneda unică europeană.

Totodată, moneda americană a scăzut și raportat la valutele din sfera de influență a EUR: coroana daneză (cu 0,4%), coroana suedeză (cu 1%).

Dolarul american s-a ajustat și față de monedele din Japonia (cu 0,2%), Marea Britanie (cu 0,4%), Elveția (cu 0,6%), Australia (cu 1,1%), Norvegia (cu 1,4%), Canada (cu 1,6%), în cursul săptămânii trecute.

În ceea ce privește monedele din țările emergente și cele în dezvoltare, se observă deprecierea dolarului american față de peso filipinez (cu 0,3%) și real-ul brazilian (cu 1,4%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat raportat la peso argentinian (cu 1,9%) și peso mexican (cu 2,8%), pe fondul preocupărilor cu privire la politica comercială a Administrației Trump.

În raport cu leul românesc, moneda americană s-a depreciat săptămâna trecută, în medie, cu 0,9%, evoluție influențată de dinamica cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,3%) și EUR/USD (apreciere cu 0,4%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date IEM

Coordonator: dr. Maria CARTAS

[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.

[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.

[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).

[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională

[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)