I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
În prima săptămână a lunii mai, preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat scăderi moderate, în termeni de medii săptămânale, la 44,24 $/baril, în cazul WTI (-1,24%), la bursa Nymex din New York, şi la 45,16 $/baril în cazul Brent, la bursa ICE din Londra (- 3,05%), ambele în contractele cu termen de livrare în iunie 2016.
Analiştii au apreciat că există semnale potrivit cărora creşterea cu cca 37,5% din ultimele trei luni a preţurilor ţiteiului, de la un minim de 26-28 $/baril, în luna februarie, ar fi atins limitele maxime. Preţurile ţiţeiului au scăzut în cursul săptămânii analizate, în principal sub influenţa a trei factori : 1) raportarea de către OPEC a unor niveluri majorate ale producţiei, fapt care a reînnoit temerile referitoare la creşterea supraofertei;
2) îngrijorarea generată de starea economiei chineze, după publicarea datelor referitoare la declinul pentru a 14-a lună consecutiv a producţiei industriale a acestei ţări, în luna aprilie a.c.; 3) majorarea stocurilor de ţiţei ale SUA.
Din cadrul OPEC, Irakul a înregistrat o creştere uşoară a exporturilor şi există informații conform cărora Arabia Saudită, de asemenea, şi-ar fi majorat producţia în urma eşecului acordului de la Doha. Referitor la aceste informaţii, analistul Richard Mallinson de la firma „Energy Aspects” a declarat agenţiei Reuters: „sunt destule poveşti referitoare la dinamica recentă a ofertei OPEC, cu scopul de a încetini sau tempera eventuale câştiguri”, cu precădere pe pieţele speculative, la termen.
Tendinţa de declin a preţurilor a fost însă moderată de deprecierea, la începutul săptămânii, a cursului de schimb al dolarului SUA faţă de yenul japonez, la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni (fapt care a stimulat preţul ţiteiului), dar mai ales de întreruperile majore şi neaşteptate ale producţiei de ţiţei în Canada, într-una din zonele cele mai bogate şi prolifice în ţiţei din lume, respectiv statul Alberta. Această perturbare s-a datorat incendiilor masive de păduri din apropierea principalelor exploatări de şisturi petroliere bituminoase din statul menţionat. „Morgan Stanley” a estimat că aceste evenimente au perturbat temporar o producţie cuprinsă între 400.000 şi 550.000 barili/zi. Reuters avansa o cifră de 640.000 de barili pe zi. De menţionat că întreruperile nu vor fi de durată, deoarece acestea s-au datorat, în principal, evacuării personalului şi mai puţin unor daune la instalaţiile de extracţie. Cu toate acestea, întreruperile au contribuit la stimularea temporară a preţurilor ţiţeiului în această săptămână.
Perspectivele preţurilor sunt mai degrabă defavorabile. Analiştii consideră că, din punct de vedere tehnic şi comercial, prețul ţiţeiului se confruntă cu o „rezistenţă” acerbă la un prag de 48 – 50 $/baril. Creşterea relativ rapidă, din ultima vreme, a preţurilor şi-a inversat trendul, evoluţie susţinută de faptul că fondurile speculative au acumulat o cantitate importantă de „poziţii lungi” pe pieţele petroliere la termen. În limbaj comercial, o poziţie lungă (long) este aceea în care un comerciant cumpără o marfă la un preţ, cu scopul de a o revinde ulterior, la un preţ mai ridicat. În acest scenariu, investitorul beneficiază de o piaţă în creştere. De regulă, atunci când prețurile ţiţeiului cresc atât de rapid într-un termen relativ scurt există şanse de a suferi corecţii şi de a scădea din nou.
În plus, reuniunea guvernatorilor Băncilor centrale din statele OPEC din săptămâna precedentă, care a avut ca scop să formuleze o strategie pe termen lung a organizaţiei, s-a încheiat cu puncte de vedere contradictorii. Deşi au existat participanţi care au clamat „moartea OPEC”, Arabia Saudită, cel mai puternic membru al OPEC, susţine în continuare că acţiunea coordonată a tuturor producătorilor este cea mai bună soluţie pentru o piaţă aflată în declin accentuat, de la mijlocul anului 2014. Dar evenimentele de la reuniunea guvernatorilor OPEC, de luni, 2 mai, sugerează că, dacă Arabia Saudită îşi urmează drumul ales în ultimii 2 ani, atunci una dintre strategiile centrale ale grupului – aceea de gestionare a preţurilor la ţiţei la nivel mondial prin reglementarea ofertei – va eşua lamentabil. Într-o schimbare majoră de strategie, Arabia Saudită crede că preţurile au devenit o ţintă inutilă, deoarece piaţa mondială slabă reflectă mai degrabă schimbări structurale, decât o tendinţă temporară. Guvernatorul saudit, Mohammed al-Madi a afirmat: „OPEC ar trebui să recunoască faptul că piaţa a trecut printr-o schimbare structurală, devenind mai degrabă competitivă, decât monopolistă”, iar provocarea, atât pentru producătorii OPEC cât şi cei non-OPEC, este de a se lupta cu recentele realităţi ale pieței”.
În perioada când ţiţeiul era considerat a fi o resursă rară, pe cale de epuizare, regatul a mizat pe maximizarea veniturilor pe termen lung, chiar dacă aceasta însemna o reducere a producţiei. Odată cu declinul importanţei petrolului, dar şi cu apariţia ţiţeiului de şist american, saudiţii au decis că este mai înțelept să acorde prioritate cotei de piaţă, respectiv să producă mai mult, chiar la preţuri mici. În trecut, preţurile scăzute la ţiţei au stimulat cererea la nivel mondial, dar eficienţa actuală, în creştere, a autovehiculelor,a noilor tehnologii şi politicile de mediu au limitat creşterea cererii. În ciuda preţurilor scăzute, record din ultimul an, nu se aşteaptă ca cererea mondială de ţiţei să crească cu mai mult de 1 milion de barili pe zi în 2016, respectiv doar 1pp din cererea totală. Un lucru este cert: Arabia Saudită nu va reveni la modelul vechi de reducere a producţiei pentru a sprijini preţurile, în beneficiul tuturor producătorilor.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare, în luna iunie, a marcat o creştere de 5,82%, la o medie săptămânală de 69,69 $/1000 m.c, ca efect al majorării consumul total de gaz cu 4,6%. Creşteri s-au înregistrat în toate sectoarele majore: consumul rezidenţial şi comercial a sporit cu 12,2%, ca rezultat al temperaturilor mai scăzute din nord-estul ţării şi din Midwest. Consumul de gaze naturale pentru generarea de energie electrică a crescut cu 3,9%, în timp ce consumul industrial a sporit cu 0,7%.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate, Astfel, cotaţia media a boabelor de soia a fost cu 0,7% mai mare faţă de săptămâna precedentă, la 375,61$/tonă, preţurile zilnice pe parcursul săptămânii oscilând între o valoare minimă de 367,34 $/tonă înregistrată pe 25 aprilie a.c. şi una maximă de 380,47 $/tonă pe 2 mai 2016. În luna aprilie 2016, cotaţia medie lunară a boabelor de soia a fost de 325,38 $/tonă, înregistrând o majorare de cca. 8,3% faţă de luna precedentă.
Cotaţia medie a uleiului de soia s-a situat la 711,51 $/tonă, cu 3,61% mai mică faţă de săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 738,19 $/tonă; nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului 25 aprilie – 8 mai 2016 a fost de 748,38 $/tonă (26 aprilie a.c.), iar cel minim de 705,82 (5 mai 2016). În luna aprilie 2016, cotaţia medie lunară a uleiului de soia a fost de 748,66 $/tonă, înregistrând o majorare de 5% faţă de luna martie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 2 – 8 mai 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a situat la 466,08 $/tonă, înregistrând o creștere de 0,48%. În cele 4 zile de tranzacționare, evoluția cotațiilor poate fi descrisă în două etape; în primele 2 zile s-au înregistrat creșteri, reflectând vânzări mai mari, iar în ultimele 2 prețurile s-au diminuat. Oscilațiile înregistrate pe parcursul perioadei analizate au fost minore, preţurile situându-se între o valoare maximă de 476,8 $/tonă şi una minimă de 458,4 $/tonă.
Din punct de vedere al factorilor fundamentali de bursă, piața internațională a zahărului se caracterizează ca una stabilă, cu variații minore ale prețurilor. După ce prețurile au înregistrat reduceri pe tot parcusul anului 2015, fiind influențate de existența unor stocuri ridicate și disponibilități ridicate ale principalilor producători, în anul 2016, diminuarea producției din Brazilia, principalul producător și exportator mondial, și condițiile meteorologice nefavorabile din India (seceta prelungită), cel de-al doilea producător mondial, care vor reduce recolta acestei țări cu 40%, se așteaptă să favorizeze creșteri ale prețurilor.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 2-8 mai 2016, media cotațiilor la cafea Arabica s-a situat la 2.650,41 $/tonă, cu 1,48% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a atins 1.573 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,83% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.314,90 $/tonă în perioada 02-08 mai 2016, cu 0,36% mai puțin comparativ cu intervalul 25 aprilie-1 mai a.c.
În perioada 2-8 mai 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.140,80 $/tonă, cu 0,78% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 2 – 8 mai 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi ușoare, pe fondul unei cereri mai reduse comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.560,04 $/tonă, înregistrând o diminuare de 0,96%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.380,51 $/tonă, cu 2,10% mai puțin față de săptămâna anterioară.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au pornit de la un nivel maxim, de 1.587,60 $/tonă și au scăzut până la 1.535,78 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.358,94 $/tonă și unul maxim de 1.419,14 $/tonă.
Principalii factori care au influențat scăderea prețurilor bumbacului din săptămâna analizată au fost: revizuirea “în sus” a estimărilor pentru sezonul 2016/17, publicată pe 2 mai a.c., de ICAC (International Cotton Advisory Committee), privind producția mondială de bumbac, la 22,96 milioane tone (+2% față de previziunile lunii aprilie), și nivelul stocurilor, la 19,59 milioane tone (+1% față de luna aprilie). De asemenea, vremea favorabilă din Texas, principala regiune cultivatoare din Statele Unite, principalul exportator mondial, va favoriza extinderea suprafețelor cultivate.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra au revenit sub pragul de 1.600 $/tonă în ultima zi a intervalului analizat, după nivelul record de 1.673 $/tonă, înregistrat la 29 aprilie, cel mai înalt din iulie 2015. Media săptămânală s-a diminuat cu 2,27% față de media săptămânală anterioară, la 1.610,13 $/tonă, în condițiile creșterii moderate a cererii și ale accentuării dezechilibrului balanței mondiale, după sporirea producției de metal alb din China, în luna martie, la 2,62 milioane tone (de la 2,07 milioane tone în februarie), ca urmare a intrării în funcțiune a noilor capacități și a repornirii celor închise în decembrie 2015. Declinul de scurtă durată al cotațiilor metalului alb, corecție necesară în condițiile în care datele economice din ultimele zile au fost nefavorabile, face parte din trendul ascendent pe termen mediu susținut de plasarea metalului în ofertele de finanțare și creșterea moderată a cererii în sectorul industrial din China.
Cererea susținută, în special pentru ofertele de finanțare, a diminuat nivelul stocurilor de aluminiu la LME la 2.617.550 tone la finalul săptămânii și media săptămânală a acestora cu 1,19% față de media săptămânală anterioară, la 2.625.950 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna 25 aprilie – 1 mai, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra a înregistrat o creștere modestă, respectiv de 0,96%, la 4.965 $/tonă. În săptămâna 2 – 8 mai, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere de 1,87%, la 4.872 $/tonă. Motivul acestei evoluţii este producţia slabă a Chinei (una din cele mai mari mine din lume și-a întrerupt activitatea timp de o lună) și deprecierea yuanului, stimulent pentru exportatori.
Nivelul stocurilor de cupru în săptămâna 25 aprilie – 1 mai la Bursa Londoneză a înregistrat o creștere de 3,46% comparativ cu săptămâna precedentă, până la nivelul de 151.515 tone.. Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) în săptămâna 2 – 8 mai au înregistrat o nouă majorare, respectiv de 3,44%, până la nivelul de 156.731 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotația medie a plumbului la LME se menține în marja 1.700-1.800 $/tonă, înregistrând o creștere nesemnificativă, de 0,09%, față de media săptămânală anterioară, la 1.758,00 $/tonă . Creșterea cotațiilor a fost limitată de supraoferta de metal primar existentă pe piața mondială.
Creșterea moderată a cererii pentru plumbul primar, înlocuit adesea cu cel secundar, a determinat scăderea cu 1000 tone a nivelului stocurilor de la bursa londoneză, la 174.025 tone la 6 mai, și a mediei săptămânale a acestora, cu 0,52% față de media anterioară, la 174.288 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
După ce au depășit pragul de 1.900 $/tonă la finele lunii aprilie, cel mai înalt nivel din iulie 2015, cotațiile zincului la LME au oscilat între 1.860 -1.893 $/tonă în intervalul analizat, revenind astfel sub pragul de 1.900 $/tonă, pe fondul excedentului ofertei mondiale de zinc. În săptămâna analizată, cotaţia medie a zincului a scăzut cu 0,91% față de media săptămânală anterioară, la 1.873,50 $/tonă.
Creșterea moderată a cererii, susținută în principal de continuarea proiectelor de infrastructură din China și de plasarea metalului în ofertele de finanțare, a contribuit la scăderea nivelului stocurilor de zinc de la LME sub 400.000 tone la 6 mai. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 2,37% față de media săptămânală anterioară, la 397.725 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 2-8 mai 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 9.301,25 $/tonă, cu 1,21% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 417.504 tone înregistrate pe 3 mai 2016 la 415.284 tone în data de 6 mai, a.c. (-2.220 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Pe parcursul intervalului a 2 săptămâni (25 aprilie – 8 mai 2016) media cotaţiilor cositorului la Bursa de Metale de la Londra a avut o tendinţă ușor ascendentă, majorându-se cu cca. 0,54%. Cotaţia medie a cositorului în săptămâna 2 – 8 mai 2016 a înregistrat o creştere de 0,43% faţă de săptămâna precedentă, la 17.373,75 $/tonă. Tendinţa ușoară de majorare a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă. În luna aprilie 2016, cotaţia medie (lunară) a cositorului a fost de 17.080 $/tonă, înregistrând o majorare de 0,60% faţă de luna precedentă.
Stocurile de cositor la LME, în perioada 25 aprilie – 8 mai 2016, au înregistrat o majorare de 22,5%, atingând, în ultima zi de tranzacţionare (6 mai), cel mai ridicat nivel din ultimele 4 luni, de 5.950 tone. Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna 2 – 8 mai 2016 a fost de 5.809 tone, situându-se cu 17,44% peste cel din intervalul precedent. În luna aprilie 2016, nivelul mediu lunar al stocurilor de cositor a fost de 4.850 tone, mai mult cu 18,5% comparativ cu luna martie a.c.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
Pe piaţa metalelor preţioase de la Londra [1], cotaţiile continuă să fluctueze pe un trend ascendent:
- Aurul a încheiat luna aprilie cu 6% peste nivelul la care o începea: 1.285,65 $/u.f. pe 29 aprilie, comparativ cu 1.213,6 $/u.f. pe 1 aprilie. În termeni de medii lunare, preţul metalului a scăzut uşor (- 0,3%) faţă de nivelul din martie (de la 1.246,34 $/u.f., la 1.242,26 $/u.f.), dar s‑a situat cu 4% peste cel din aprilie 2015 (1.197,91 $/u.f.). Mai trebuie menţionat şi faptul că tendinţa de redresare, instaurată încă de la începutul anului, este din ce în ce mai alertă, aurul încheind primele patru luni din 2016 cu 19% peste nivelul din 4 ianuarie (1.082,25 $/u.f.).
În prima săptămână din mai, metalul s‑a confruntat însă cu o nouă plafonare a tendinţei de scumpire în ritm alert – determinată atât de nivelul ridicat la care a ajuns să coteze (pe 3 mai, după mai bine de cincisprezece luni, preţul de referinţă al aurului reuşea să revină la 1.294 $/u.f.), cât şi de aprecierea dolarului american în raport cu monedele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA. Totuşi, chiar dacă diminuarea cererii a făcut ca la închiderea fixingului londonez din 6 mai uncia fină[2] să valoreze cu doar 0,3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.289 $, faţă de 1.285,65 $, în 29 aprilie), preţul mediu al aurului[3] a crescut cu 2,59%, faţă de săptămâna anterioară, la 1.286,38 $/u.f..
În România, din cauza aprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, aurul s‑a scumpit într‑un ritm mai puţin alert decât pe piaţa din Londra. Astfel, cotaţia anunţată de Banca Naţională a României în ultima zi din aprilie (161,36 lei/gram) se situa cu doar 4% peste nivelul din 1 aprilie (155,36 lei/gram), iar în termeni de medii lunare preţul oficial al gramului de aur[4] a scăzut cu 2%: de la 161,04 lei în martie, la 157,58 lei în aprilie. O evoluţie la fel de slabă s‑a înregistrat şi faţă de aprilie 2015, raportat la care creşterea a fost aproape insesizabilă, de doar 0,1%. Cu toate acestea, trendul din 2016 este ascendent şi în România, aurul încheind primele patru luni cu 13% peste nivelul de la începutul anului (142,86 lei/gram, pe 4 ianuarie). Modul în care a fluctuat moneda naţională în raport cu dolarul SUA a continuat să influenţeze cotaţia gramului de aur şi în prima săptămână din mai, impactul deprecierii sale fiind suficient de puternic încât să compenseze corecţiile cu care s‑a confruntat metalul pe piaţa londoneză. În ciuda acestei susţineri, datorită căreia pe 6 mai Banca Naţională a României anunţa o valoare cu aproape 1% mai mare decât cu o săptămână în urmă (162,30 lei/gram, comparativ cu 161,36 lei/gram în 29 aprilie), în termeni de medii săptămânale preţul gramului de aur a crescut cu doar 1,67%, la 161,47 lei.
- Argintul, ca şi aurul, a încheiat luna aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimele cincisprezece luni, dar, în cazul său, scumpirea a fost mult mai puternică, atât pe parcursul acestei luni (+ 16%, de la 15,38 $/u.f., pe 1 aprilie, la 17,85 $/u.f., pe 29 aprilie), cât şi în raport cu luna martie (+ 5%, de la 15,42 $/u.f., la 16,26 $/u.f.). Trebuie totuşi menţionat faptul că, deşi tendinţa de redresare instaurată încă de la începutul anului este din ce în ce mai alertă, argintul încheind primele patru luni din 2016 cu 28% peste nivelul din 4 ianuarie (14 $/u.f.), în aprilie metalul a fost cu 0,4% mai ieftin decât cu un an în urmă: 16,26 $/u.f., faţă de 16,32 $/u.f. în aprilie 2015.
În ceea ce priveşte prima săptămână din luna mai, evoluţia cotaţiilor zilnice ne indică faptul că metalul este extrem de expus interesului speculativ, orice creştere semnificativă de preţ fiind urmată de o serie de corecţii destul de drastice. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 6 mai uncia fină valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (17,31 $, faţă de 17,85 $, în 29 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul argintului[5] a scăzut cu 0,80%, la 17,13 $/u.f..
- Platina, la rândul său, a încheiat luna aprilie cu 11% peste nivelul la care o începea (1.065 $/u.f. pe 29 aprilie, comparativ cu 957 $/u.f. pe 1 aprilie), iar în termeni de medii lunare, preţul metalului a crescut cu 3% faţă de nivelul din martie (de la 968,43 $/u.f., la 994,19 $/u.f.). În cazul său însă, ca şi în cazul paladiului, de altfel, amplitudinea redresării din primele patru luni a fost insuficientă pentru a readuce cotaţiile la nivelul din aprilie 2015. Prin urmare, deşi s‑a scumpit cu 19% de la începutul anului (893 $ pe 4 ianuarie) şi până la sfârşitul lunii aprilie, uncia fină de platină a fost, în medie, cu 14% mai ieftină în aprilie 2016 decât cu un an în urmă: 994,19 $, faţă de 1.150,10 $ în aprilie 2015.
În prima săptămână din mai, însă, metalul a cotat pe trendul aurului şi, după ce a atins (pentru prima dată în ultimele zece luni) nivelul de 1.082 $/u.f. (pe 3 mai), s‑a confruntat cu câteva corecţii. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 6 mai uncia fină valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.072 $, faţă de 1.065 $, în 29 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul platinei3 a crescut cu 3,87%, la 1.068,60 $/u.f..
- Paladiul, în schimb, deşi a încheiat luna aprilie cu 12% peste nivelul la care o începea (628 $/u.f. pe 29 aprilie, comparativ cu 559 $/u.f. pe 1 aprilie), în termeni de medii lunare s‑a scumpit cu doar 1%, faţă de nivelul din martie (de la 567,38 $/u.f., la 574,33 $/u.f.). Mai mult, scumpirea cu 14% înregistrată pe parcursul primelor patru luni (de la 893 $/u.f. pe 4 ianuarie, până la maximul ultimelor treisprezece luni la care cota în ultima zi din aprilie) nu a reuşit să readucă paladiul la nivelul la care cota cu un an în urmă, în aprilie 2016 uncia fină valorând, în medie, cu 25% mai puţin decât în aprilie 2015: 574,33 $, faţă de 768,80 $.
În ceea ce priveşte modul în care a cotat în prima săptămână din luna mai, evoluţia acestora indică o uşoară tendinţă descendentă, datorată corecţiilor care au urmat după depăşirea pragului de 620 $/u.f.. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 6 mai, uncia fină valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (604 $, faţă de 628 $, în 29 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul paladiului3 a crescut cu doar 0,16%, la 611,40 $/u.f..
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, BNR, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchange Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului piaţa de metale preţioase din Londra.
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului piaţa de metale preţioase din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu ponderat al dolarului american a consemnat evoluții mixte în prima săptămână din luna mai, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare. Această evoluție a fost influențată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, cu impact asupra perspectivelor de politică monetară. De asemenea, climatul din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime a avut impact asupra cursului dolarului săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite dinamica unor indicatori a contribuit la scăderea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară la ședința din iunie. Spre exemplu, economia a decelerat în trimestrul I (ritm trimestrial anualizat de 0,5%), evoluție determinată de scăderea investițiilor productive și de decelerarea consumului privat. Totodată, în sfera pieței forței de muncă (atent monitorizată de FED) numărul de noi locuri de muncă a decelerat la 160 mii în aprilie (luna trecută rata șomajului a stagnat la 5%).
Pe de altă parte, Zona Euro pare rezistentă la provocările din economia mondială și din plan regional, aspect reflectat de accelerarea din trimestrul I (ritm trimestrial de 0,6%, dinamică anuală de 1,6%), dar și de dinamica comerțului cu amănuntul (2,3% an/an în T1) și a pieței forței de muncă (rata șomajului a scăzut la 10,2% în martie, nivelul minim din august 2011). Cu toate acestea, dinamica prețurilor de consum a revenit în teritoriu negativ în aprilie (-0,2%), ceea ce a condus la creșterea probabilității ca BCE să mențină politica monetară acomodativă pe termen scurt.
În China indicatorii PMI din industrie și sectorul de servicii s-au deteriorat în aprilie, după evoluția ascendentă din martie.
Nu în ultimul rând, economia britanică se confruntă cu incertitudinile determinate de rezultatul votului la referendumul privind Brexit, programat pe 23 iunie.
În acest context, a crescut probabilitatea ca politica monetară să se mențină acomodativă pe termen scurt în marile blocuri economice ale lumii. Prin urmare, ratele de dobândă la titlurile de stat au scăzut în prima săptămână din mai: în SUA cu 4,3%, la 1,756%; în Germania cu 44,7%, la 0,156%.
Pe piețele de acțiuni s-au consemnat corecții generalizate săptămâna trecută. De asemenea, cotațiile internaționale la țiței au scăzut ușor în prima săptămână din mai.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,2% față de moneda unică europeană în săptămâna 2-6 mai, fiind testat nivelul minim din ianuarie 2015.
Totodată, dolarul american a scăzut și față de monedele din sfera de influență a euro pe parcursul săptămânii trecute: coroana suedeză (cu 0,3%), coroana daneză (cu 1,2%).
De asemenea, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat și față de coroana norvegiană (cu 0,5%), francul elvețian (cu 0,8%) și yen-ul nipon (cu 2,7%, după ce Banca Centrală din Japonia a evitat să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la ședința de la final de aprilie).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat față de lira sterlină cu 0,3%, pe fondul preocupărilor cu privire la votul în cazul Brexit (referendumul este programat pe 23 iunie).
De asemenea, dolarul a crescut și față de dolarul australian, în medie, cu 2,4% săptămâna trecută, evoluție influențată de decizia Băncii Centrale din Australia de a reduce rata de dobândă de referință de la 2% la 1,75% (nivel minim istoric).
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în dezvoltare se observă aprecierea dolarului față de real-ul brazilian (cu 0,6%), peso mexican (cu 1,6%) și ringgitul malaeysian (cu 1,9%), pe fondul ieșirilor de capital din piețele emergente, dar și a corecțiilor de preț pe piețele internaționale de materii prime.
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,6% săptămâna trecută, evoluție influențată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,5%) și EUR/USD (creștere cu 1,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții generalizate în prima săptămână din luna mai, evoluție influențată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii. De asemenea, evoluțiile din piețele internaționale de titluri de stat, valute și materii prime s-au resimțit pe piețele internaționale de acțiuni săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic se observă evoluții mixte în Statele Unite în perioada recentă, care semnalează faptul că prima economie a lumii s-ar putea apropia de finalul ciclului economic post-criză, în absența implementării unor noi reforme structurale. Spre exemplu, economia a decelerat în trimestrul I (ritm trimestrial anualizat de 0,5%, cea mai slabă performanță din trimestrul I 2014), evoluție determinată de scăderea investițiilor productive, dar și de temperarea consumului privat. Totodată, industria prelucrătoare a decelerat în aprilie, iar productivitatea muncii a continuat să scadă în trimestrul I. Nu în ultimul rând, numărul de noi locuri de muncă generate de economie a decelerat la 160 mii în aprilie, lună în care rata șomajului s-a consolidat la 5%.
Pe de altă parte, în Zona Euro, economia a accelerat în primul trimestru al anului curent (dinamică trimestrială de 0,6%, ritm anual de 1,6%), pe fondul consolidării cererii interne (comerțul cu amănuntul, indicator barometru pentru consumul privat a crescut cu 2,3% an/an). Totodată, relansarea investițiilor este confirmată de scăderea ratei șomajului la 10,2% în martie, nivelul minim din vara anului 2011. Pe de altă parte, dinamica anuală a prețurilor de consum a revenit în teritoriu negativ în aprilie (-0,2% an/an), conform estimărilor preliminare ale Eurostat.
În China, industria prelucrătoare și sectorul de servicii au continuat să crească în aprilie, însă cu ritmuri în decelerare față de martie, conform indicatorilor PMI.
Pe piețele de titluri de stat se observă scăderea ratelor de dobândă, pe scadența 10 ani, săptămâna trecută (evoluție determinată, în principal, de perspectiva continuării politicilor monetare acomodative pe termen scurt în principalele blocuri economice ale lumii): în SUA cu 4,3%, la 1,756%; în Germania cu 44,7%, la 0,156%.
Nu în ultimul rând, cotațiilor internaționale la țiței au scăzut în prima săptămână din mai.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a scăzut cu 1,9%, la 395,7 puncte săptămâna trecută (scădere cu 0,9% față de nivelul de la final de 2015). Se notează declinului indicelui MSCI aferent piețelor emergente, cu 4,1%, la 805,3 puncte (creștere cu 1,4% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a încheiat prima săptămână din mai în scădere cu 1,7%, la 1 643,2 puncte (declin cu 1,2% de la începutul anului).
În SUA, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,2%, la 17 740,6 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a pierdut 0,4%, la 2 057,1 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european a încheiat prima săptămână din mai cu o scădere de 2,9%, la 331,7 puncte.
Scădere mai amplă a înregistrat indicele MSCI Asia Pacific: 3,1%, la 127,1 puncte.
În România, indicele BET a încheiat săptămâna trecută la 6 442,9 puncte, în scădere cu 0,1%.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de către LBMA
[4] Media valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
