I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului au înregistrat creşteri uşoare, de 2,31% pentru WTI (SUA), la 49,02 $/baril, la bursa Nymex din New York, şi de 2,02% pentru Brent (Marea Britanie), la 50,09 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare iulie 2016, pe fondul perspectivelor relativ optimiste referitoare la îngustarea raportului cerere-ofertă în semestrul II 2016, ca urmare a creşterii cererii de carburanţi şi a persistenţei unor întreruperi ale ofertei de ţiţei în câteva ţări mari producătoare de ţiţei.
Tendinţa de creştere a preţurilor a fost însă puternic atenuată la finalul săptămânii, în urma votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Decizia de ieşire implică consecinţe politice, economice şi juridice enorme pentru UE, inclusiv pentru pieţele materiilor prime. Pe termen scurt, dolarul s-a apreciat, ca un activ de refugiu sigur, iar lira sterlină a suferit un declin cu mai mult de 11%. Rezultatul a constat în preţuri mai mici la petrol, cel puţin în perioada imediat următoare anunţării rezultatului votului. WTI şi Brent au scăzut cu mai mult de 5% la tranzacţionarea pe pieţele la termen de vineri, 24 iunie, la 47,64 şi respectiv, 48,41 $/baril, dar ulterior au recuperat o parte din pierdere. Acţiunile companiilor petroliere importante, de asemenea, au suferit pierderi ale cotaţiilor atât din cauza crizei financiare provocată de Brexit, cât şi din cauza scăderii importante a preţurilor ţiţeiului. Producătorii de ţiţei din Marea Nordului au suferit mai mult decât alţii, dar pe de altă parte ar putea beneficia de costuri mai mici în Marea Nordului ca efect al lirei britanice mai slabe.
Indicii bursieri din sudul Europei au suferit chiar mai rău decât în Marea Britanie FTSE 100 (-3.66 %), – în Grecia, piaţa de valori a scăzut cu 13,8%, cea a Spaniei cu 12%, iar piața de valori din Italia a scăzut cu 11%. „Divorţul” dintre Marea Britanie şi Europa va dura ceva timp, probabil doi ani, astfel încât incertitudinea de pe piață nu se va diminua prea curând.
Analiştii petrolieri consideră, însă, că factorii fundamentali ai pieţei ţiţeiului nu se vor schimba în mod apreciabil datorită Brexitului. Cu excepţia cazului în care decizia Marii Britanii de a părăsi UE ar cauza o înrăutăţire a situaţiei economice, pe lângă turbulențele financiare de durată, efectele asupra petrolului ar putea fi trecătoare. Totuşi, „recesiunile din cauza preţurilor scăzute la petrol şi ruptura Marii Britanii de UE ridică probleme legate de o recesiune în Europa”, a declarat James Williams WTRG Economics.
Dacă însă Scoţia s-ar separa de Marea Britanie, acest fapt ar avea implicaţii importante pentru petrolul din Marea Nordului, chiar mai mari decât Brexitul. Separarea Marii Britanii de UE nu va avea un impact semnificativ (în planul reglementării sau contractual) asupra proiectelor de petrol din Marea Nordului. Dar independența scoţiană ar însemna o schimbare a suveranităţii asupra câmpurilor petroliere. În acest sens, votul Brexit poate provoca evenimente imprevizibile pentru companiile care operează în Marea Nordului.
O altă consecinţă a votului Brexit este reprezentată de decizia Băncii Centrale a SUA (Fed) de a nu majora rata dobânzii de politică monetară într-o perspectivă imediată. Fed a amânat deja o majorare a ratei la reuniunea din luna iunie, dar a luat în considerare o creştere în viitorul apropiat. Acum, în condițiile tendinţei de apreciere a dolarului, ale turbulenţelor financiare din Europa, precum şi ale datelor inconsistente privind creşterea locurilor de muncă în S.U.A., există mai puţine motive pentru Fed de a majora ratele dobânzilor pe termen scurt. Politica monetară va oferi o compensare pentru un dolar mai puternic şi pentru scăderea preţurilor la petrol.
Autorităţile de reglementare din SUA estimează că valoarea creditelor neperformante în energie de la marile bănci din SUA a ajuns la 34,2 miliarde $. Băncile sunt din ce în ce mai reticente în acordarea de credite pentru firmele de foraj din SUA. Majoritatea companiilor sunt în dificultate, dar şi pentru cele care încă mai pot obţine finanţare, liniile de credit sunt reduse în mod semnificativ faţă de ultimii ani. Cu toate acestea, proiectele off-shore progresează. O serie de proiecte majore de explorare a ţiţeiului din platforma continentală a Golfului Mexic îşi continuă cursul, contribuind la compensarea pierderilor de producţie în exploatările de şist din SUA. „Wall Street Journal” estimează că aproximativ 500.000 de barili/zi din noile proiecte offshore ar putea intra pe piaţă în 2016 şi 2017. Aceste proiecte au fost antamate cu ani în urmă şi abia acum sunt finalizate, astfel încât nu au fost influenţate decât marginal de condiţiile de piață actuale. Dar noile surse de producţie ar putea încetini evoluţia către un echilibru al pieţei, frânând creşterea preţurilor petrolului.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA) în contractele futures cu scadenţă în luna iulie au continuat să înregistreze o majorare relativ importantă, de 4,35%, la un nivel mediu de 95,68 $/1000 m.c, în consens cu redresarea preţurilor ţiţeiului, dar şi ca urmare a creşterii cu 7% a cererii din partea sectorului producător de electricitate, pentru alimentarea sistemelor de aer condiţionat.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În condiţiile unor stocuri foarte mari, cotaţiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, au avut un trend descendent în perioada 13 – 24 iunie 2016, reducându-se de la un maxim al intervalului de 180,50 $/tonă, luni, 13 iunie, la unul minim de 166,91 $/tonă, joi, 23 iunie a.c., ca urmare a prognozelor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) privind stocurile mondiale de grâu din sezonul viitor (iulie 2016 – iunie 2017). Astfel, media cotațiilor din săptămâna 20 – 26 iunie 2016 a scăzut cu 4,5% comparativ cu săptămâna anterioară, la 168,96 $/tonă.
Potrivit Raportului din iunie al USDA, stocurile mondiale de grâu de la sfârşitul sezonului 2016/17 sunt prognozate a atinge nivelul istoric de 258 milioane tone, în creştere cu 6% faţă de nivelul din 2015/16.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 13 – 24 iunie 2016, cotaţiile porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, s-au diminuat semnificativ, de la o valoare maximă a intervalului de 172,33 $/tonă, vineri, 17 iunie, la 151,37 $/tonă, pe 24 iunie, cea mai mică valoare din ultimele 6 săptămâni. Reducerea cotațiilor porumbului american a reflectat atât condițiile favorabile ale culturilor din principalele țări producătoare, cât și efectele șocului bursier internațional, generat de rezultatele referendumului din Marea Britanie (Brexit).
Dinamica cotaţiilor zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, în perioada 13 – 24 iunie 2016
Sursa: Reprezentarea autorului pe baza cotaţiilor zilnice din Financial Times, ediția on line (www.markets.ft.com)
Piețele agricole mondiale au fost prinse în furtuna generată de rezultatele referendumului din Marea Britanie pentru ieșirea acestei țări din Uniunea Europeană. Astfel, lira britanică s-a depreciat dramatic în raport cu dolarul SUA, sar și cu celelalte monede, iar temerile comercianților în legătură cu schimburile comerciale cu produse agroalimentare ale Regatului Unit cu restul țărilor lumii sunt justificate.
De asemenea, ploile torențiale din ultimele săptămâni din Statele Unite, principalul producător mondial de porumb, au îmbunătățit starea culturilor din zona de câmpie a țării (Corn Belt) și au dat încredere fermierilor și comercianților privind o recoltă bogată pentru sezonul agricol viitor (2016/17). Potrivit prognozelor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din luna iunie a.c., producția de porumb a SUA, în sezonul 2016/17, va putea fi de 367 milioane tone, în creștere cu 6% comparativ cu 2015/16, dacă se va obține un randament mediu prognozat de 34,76 tone/ha. (+6,4% față de sezonul anterior).
În aceste condiții, media cotațiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, în săptămâna 20 – 26 iunie, a fost de 156,07 $/tonă, în scădere cu 8,17% comaparativ cu perioada precedentă (169,95 $/tonă).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 20 – 26 iunie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a sporit cu 0,27% față de săptămâna anterioară, atingând 532,78 $/tonă. Cererea pentru zahăr rafinat se menține ridicată, având în vedere micșorarea cantităților existente pe piață. Potrivit Agenției de știri Bloomberg, prețurile ridicate, atât la nivel mondial, cât și pe piața Braziliei, principalul producător și exportator mondial, au impulsionat producătorii brazilieni să proceseze cantități mai mari în vederea producerii zahărului rafinat față de anii trecuți. În anul 2015, proporțiile pentru zahăr rafinat și etanol au fost 43%, respectiv 57%. Pentru anul 2016, se prognozează că zahărul rafinat va crește cu 3%, la 46%. În Asia, vremea se menține nefavorabilă culturilor, ceea ce ar putea determina scăderi și mai însemnate ale producțiilor de zahăr din India, ca și din Thailanda, cel de-al doilea exportator mondial.
Perioada analizată a debutat cu prețuri mai ridicate comparativ cu cele din săptămâna anterioară, dar pe parcursul intervalului cotațiile s-au diminuat ușor, fluctuațiile înregistrate fiind foarte scăzute. Valoarea maximă a fost de 536,40 $/tonă şi s-a înregistrat în prima zi de tranzacționare, iar cea minimă de 530,70 $/tonă, pe 23 iunie.
Cafea
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 20-26 iunie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica s-a menținut practic neschimbată la 3.038,49 $/tonă, cu 0,29% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor s-a majorat cu 2,63%, atingând 1.670 $/tonă în intervalul analizat.
Cacao
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.316,06 $/tonă în perioada 20-26 iunie 2016, cu 1,55% mai mult comparativ cu intervalul 13-19 iunie a.c.
Media săptămânală a cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.175,00 $/tonă, cu 1,65% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 20 – 26 iunie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au crescut ca urmare a unor vânzări mai ridicate comparativ cu săptămâna precedentă. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a crescut cu 1,93%, la 1.648,79 $/tonă, iar cotaţia bumbacului american diverse sorturi, la Bursa din New York, a fost de 1.409,26 $/tonă, cu 0,71% mai mult față de cotația săptămânii anterioare.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
În ciuda fundamentelor slabe ale pieței, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au urmat un trend ascendent, până la 1.628 $/tonă, înregistrat la 23 iunie, nivelul maxim al ultimelor șase săptămâni. Evoluția favorabilă a cotațiilor zilnice a fost susținută de posibila diminuare a ofertei mondiale de metal alb, după ce China și-a anunțat intenția de a reduce producția la 6 topitorii, justificată de nivelul scăzut al prețului, sub 11.500 yuani/tonă la Bursa de la Shanghai (SHFE). Trendul ascendent, urmat de scăderea severă din ultima zi a intervalului analizat, pe fondul incertitudinilor create de rezultatul referendumului privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a contribuit la creșterea mediei săptămânale cu doar 1,1% față de media săptămânală anterioară, la 1.616,70 $/tonă.
Creșterea moderată a cererii pentru metalul alb este reflectată de scăderea stocurilor de la bursa londoneză, până la 2.415.875 tone în 24 iunie, precum și a mediei săptămânale a acestora cu 1,20% față de media săptămânală anterioară, la 2.428.219 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o majorare de 2,49% comparativ cu săptămâna precedentă, la 4.653,90 $/tonă. Această evoluție s-a datorat în special deprecierii dolarului față de moneda euro, care a fost influențat de sondajele de opinie ce anunțau că Marea Britanie va rămâne în Uniunea Europeană. La sfârșitul săptămânii, mai exact vineri, conform referendumului, cetățenii din Marea Britanie au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, astfel s-a creat un climat de incertitudine în plan politic și economic, care pentru moment nu poate fi cuantificat.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o scădere de 4,40% în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, cifrându-se la 192.730 tone.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Deși balanța mondială cerere-ofertă pentru plumb nu confirmă prezența deficitului, cotațiile plumbului au oscilat între 1.720 și 1,693,50 $/tonă, fiind avantajate de reducerea ofertei miniere mondiale cu 5% și a producției de metal primar cu 1,8% în primele 4 luni ale acestui an. Cotația medie a înregistrat o creștere ușoară, de 0,58% față de media săptămânală anterioară, la 1.705 $/tonă.
Cererea relativ slabă la nivel mondial pe perioada verii pentru metalul obținut prin prelucrarea minereurilor, pe fondul scăderii cu 12,1% a consumului aparent de plumb din China în intervalul ianuarie-aprilie, s-a reflectat în nivelul aproape neschimbat al stocurilor de la LME, de peste 185.000 tone la 24 iunie, a căror medie săptămânală s-a diminuat nesemnificativ (-0,04%) față de media săptămânală anterioară, la 185.605 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Trendul crescător al cotațiilor zincului la LME până la 2.052 $/tonă la 22 iunie, urmat de scăderea la 1.998 $/tonă la finele intervalului analizat, au condus la diminuarea ușoară a cotației medii, cu 0,36% față de media săptămânală anterioară, la 2.013,30 $/tonă. Tendința de scădere din ultima parte a intervalului analizat s-a datorat cererii relativ slabe, caracteristică perioadei estivale, și prezenței excedentului de 24.000 tone pe perioada primelor 4 luni, evidențiat de statisticile Institutului Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG). În ciuda scăderii sub pragul de 2.000 $/tonă, prețul metalului alb-albastru va fi avantajat pe termen mediu de reducerea ofertei miniere și de creșterea cererii pentru zincul utilizat la galvanizarea oțelului în China și Europa, impulsionată de redresarea sectorului construcțiilor de autovehicule.
Nivelul stocurilor a crescut semnificativ după acumularea a 18.600 tone de metal în depozitele din New Orleans, ca urmare a revenirii cererii pentru zinc utilizat în scopuri financiare. Media săptămânală a stocurilor de la bursa londoneză a înregistrat o creștere relativ substanțială, de 4,4%, față de media săptămânală anterioară, la 402.855 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 20-26 iunie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 9.140,00 $/tonă, cu 2,62% în creștere comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 385.908 tone înregistrate pe 20 iunie 2016 la 382.104 tone în data de 24 iunie a.c. (-3.804 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Perioada analizată a fost marcată de două evenimente cu impact major pentru evoluţia preţurilor metalelor preţioase. În primul rând, anunţul menţinerii ratei dobânzii de referinţă din SUA în intervalul actual (0,25‑0,50%), care a exercitat puternice presiuni de scădere pentru aur, argint şi platină şi o redresare alertă a preţului paladiului. În al doilea rând, rezultatul referendumului privind ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană, care a stupefiat o lume întreagă şi care a determinat creşteri spectaculoase ale cererii pentru activele tradiţionale de refugiu: dolarul american, yenul japonez, francul elveţian şi cele trei metale preţioase utilizate frecvent pentru tezaurizare (aurul, argintul şi platina).
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], deşi cotaţiile au evoluat în intervale largi de fluctuaţie, preţurile nu numai că nu s‑au modificat spectaculos în raport cu mediile din săptămâna anterioară, ci au şi scăzut uşor, pentru aur şi platină. Astfel:
- Aurul a început săptămâna pe trend descendent, cotând luni la 1.281,80 $/u.f. şi ieftinindu‑se cu aproape 29 $/u.f. în primele patru zile. Situaţia s‑a modificat brusc, vineri, când „isteria Brexit” s‑a propagat pe toate pieţele bursiere, valutare şi de capital şi a provocat o redresare atât de bruscă a aurului încât uncia fină a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat după 12 august 2014. Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 24 iunie metalul valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.315,50 $/u.f., faţă de 1.290,70 $/u.f. în 17 iunie), iar în termeni de valori medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a scăzut cu 0,86%, la 279,38 $.
În România, gramul de aur a evoluat „în tandem” cu uncia fină, ieftinindu‑se în primele patru zile şi redresându‑se brusc vineri. Prin urmare, chiar dacă pe 24 iunie Banca Naţională a României cota metalul cu aproape 4% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (172,60 lei/gram, comparativ cu 166,46 lei în 17 iunie), în termeni de valori medii săptămânale preţul gramului de aur[4] a scăzut cu 0,73%, la 165,55 lei.
- Argintul, cel mai ieftin metal preţios, a beneficiat de o susţinere atât de puternică încât, după patru zile de relativă stabilitate, a încheiat intervalul analizat depăşind pragul psihologic de 18 $/u.f. (pe care nu‑l mai atinsese de la sfârşitul lunii ianuarie 2015). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 24 iunie metalul valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,04 $/u.f., faţă de 17,37 $/u.f. în 17 iunie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut uşor, cu 0,19%, la 17,45 $.
- Platina, deşi a avut o evoluţie mult mai bună decât aurul în primele patru zile (perioadă în care platina s‑a ieftinit cu doar 5 $/u.f.), a încheiat săptămâna de aceeaşi manieră cu metalul galben, în sensul că scumpirea de vineri a fost mult mai modestă decât în cazul argintului. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 24 iunie metalul valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (987 $/u.f., comparativ cu 968 $/u.f. în 17 iunie), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de platină a scăzut cu 0,61% în raport cu intervalul anterior, la 976,40 $.
- Paladiul, susţinut de cererea producătorilor de autovehicule din China şi SUA, care au raportat creşteri peste aşteptări ale vânzărilor şi prognoze extrem de optimiste pentru următoarele şase luni, a fost singurul metal preţios care a cotat puternic ascendent pe parcursul intervalului analizat – în ciuda corecţiei de vineri, datorată prăbuşirii preţurilor metalelor neferoase. Prin urmare, după scumpirea cu 29 $/u.f. din primele patru zile şi ieftinirea cu 12 $/u.f. de vineri, la închiderea fixingului londonez din 24 iunie metalul valora cu peste 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (548 $/u.f., comparativ cu 531 $/u.f. pe 17 iunie), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a crescut cu 1,89%, la 550,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte pe parcursul săptămânii trecute, sub influența evenimentelor din plan macroeconomic, dar și a fluctuațiilor din piețele internaționale de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
Evenimentul săptămânii a fost referendumul din Marea Britanie rezultatul indicând un vot în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, ceea ce a declanșat o undă de panică pe piețele financiare internaționale. În acest context, fluxurile de capital s-au orientat spre țări și instrumente cu grad redus de risc, notându-se o apreciere puternică a dolarului american în ultima ședință de tranzacționare a săptămânii (în raport cu moneda unică europeană s-a atins nivelul maxim din luna martie).
Trebuie menționat faptul că înaintea referendumului a dominat o percepție pozitivă în ceea ce privește un rezultat pro-european. În acest context, menționăm faptul că implicațiile rezultatului referendumului asupra pieței valutare se vor resimți mai puternic în ultima săptămână din iunie.
Din punct de vedere macroeconomic indicatorii avansați, comenzile în industrie și încrederea consumatorilor s-au deteriorat la unison în Statele Unite, fapt care a contribuit la scăderea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară pe termen scurt.
Pe de altă parte, în Europa climatul macroeconomic s-a consolidat înainte de referendumul privind Brexit, însă este de așteptat o înrăutățire pe termen scurt, pe fondul incertitudinilor privind viitorul Uniunii Europene după rezultatul referendumului britanic.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au scăzut semnificativ săptămâna trecută, ca urmare a intrărilor de capitaluri spre instrumente cu grad redus de risc, pe fondul intensificării percepției de risc pe piețele financiare globale. În SUA indicatorul a scăzut cu 2,7%, la 1,567%, iar în Germania acest barometru pentru costul de finanțare în economie a revenit în teritoriu negativ (-0,057%).
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,4% față de moneda unică europeană săptămâna trecută. Cu toate acestea, atragem atenția cu privire la faptul că dolarul s-a apreciat puternic în raport cu euro în ședința de vineri (cu 2,9%, spre nivelul maxim din luna martie), pe fondul surprizei determinate de rezultatul votului din Marea Britanie.
De asemenea, moneda americană a scăzut și față de lira sterlină, în medie cu 2,2% în penultima săptămână din iunie, pe fondul optimismului privind un vot pro-european la referendumul britanic. Subliniem însă faptul că în ședința de vineri dolarul s-a apreciat puternic față de lira sterlină, către nivelul maxim din ultimii 31 de ani, dat fiind șocul determinat de votul pro-Brexit.
Totodată, cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri și față de următoarele valute săptămâna trecută: coroana daneză (cu 0,3%), franc-ul elvețian (cu 0,3%), dolarul canadian (cu 0,5%), coroana suedeză (cu 0,6%), coroana norvegiană (cu 0,7%).
Nu în ultimul rând, deprecieri mai puternice ale dolarului american au fost consemnate săptămâna trecută în raport cu yen-ul nipon (cu 0,9%), dolarul australian (cu 1,6%) și kiwi neo-zeelandez (cu 1,7%).
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului față de peso argentinian (în medie cu 3,4%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat raportat la ringgit-ul malaysian (cu 1,5%), peso mexican (cu 1,6%) și real-ul brazilian (cu 2,5%).
Față de leul românesc dolarul a scăzut, în medie, cu 0,4% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/USD (apreciere cu 0,4%) și EUR/RON (stagnare). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții nefavorabile săptămâna trecută, evoluție determinată, în principal, de unda de șoc generată de rezultatul pro-Brexit al referendumului organizat pe 23 iunie în Marea Britanie. Această surpriză negativă a determinat intensificarea percepției de risc pe piețele financiare globale, fapt care a condus re-orientarea fluxurilor de capital dinspre țările și instrumentele cu grad ridicat de risc spre economiile și clasele de active financiare cu grad redus de risc.
În acest context, creșterea indicilor bursieri din primele patru zile ale săptămânii (în așteptarea unui vot pro-european) a fost anulată în ședința de tranzacționare de vineri, după comunicarea rezultatelor finale (51,9% din britanici au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, prezența la vot fiind de aproximativ 72%).
De asemenea, evoluțiile indicatorilor macroeconomici din Statele Unite și Zona Euro și dinamica din piețele de titluri de stat, valute și materii prime s-au resimțit pe piețele de acțiuni în săptămâna 20-24 iunie.
Din punct de vedere macroeconomic în Statele Unite indicatorii comunicați pe parcursul săptămânii trecute au prezentat evoluții predominant nefavorabile. Încrederea consumatorilor a scăzut în iunie (conform indicatorului Michigan), iar comenzile de bunuri de capital și de bunuri de folosință îndelungată s-au diminuat în mai (cu ritmuri lună/lună de 0,7%, respectiv 2,2%). Nu în ultimul rând, indicatorii economici avansați au scăzut cu un ritm lunar de 0,2% în mai, evoluție care exprimă premise de decelerare a economiei pe final de an. În acest context, d-na Yellen (Președintele FED) a semnalat că banca centrală este prudentă în actualul ciclu monetar (nu se grăbește cu o nouă majorare a ratei de dobândă de referință).
Pe de altă parte, indicatorii macroeconomici din Zona Euro au continuat să se amelioreze înainte de referendumul din Marea Britanie, pe fondul resimțirii politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană. Spre exemplu, încrederea investitorilor și climatul de afaceri din Germania s-au îmbunătățit în luna iunie, conform indicatorilor ZEW și IFO.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au scăzut semnificativ săptămâna trecută, pe fondul intrărilor masive de capital, în contextul majorării aversiunii față de risc (după comunicarea rezultatului referendumului privind Brexit). În SUA rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani s-a diminuat cu 2,7%, la 1,567%, iar în Germania indicatorul a revenit în teritoriu negativ (-0,057%).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 1,5%, la 388,27 puncte săptămâna trecută (diminuare cu 2,8% de la finalul anului 2015). Se notează declinul indicelui MSCI aferent statelor dezvoltate, cu 1,6%, la 1.608,8 puncte (declin cu 3,2% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele emergente a încheiat săptămâna în stagnare la 805,9 puncte (avans cu 1,5% de la sfârșitul lui 2015).
În SUA, indicii Dow Jones și S&P 500 au scăzut cu câte 1,6%, la 17 400,8 puncte, respectiv 2.037,4 puncte în penultima săptămână din iunie.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 1,2%, la 322 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna 20-24 iunie la 125,2 puncte (declin cu 0,9%).
În România, indicele BET a consemnat un declin mai sever, de 3,4%, la 6.266,1 puncte în penultima săptămână din iunie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Notă: a)Cotaţie inversă: 1 monedă naţională = n dolari S.U.A.
Sursa: Baza de date I.E.M.
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA.
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA.
