I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au continuat să înregistreze creşteri, în termeni de medii săptămânale, cu 5,82%, la 40,56 $/baril, în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, în contractele cu livrare în aprilie, şi cu 1,97%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 41,06 $/baril, la bursa ICE din Londra, în tranzacţiile cu livrare în mai. În data de 22 martie, ţiţeiul Brent a atins chiar un maxim al acestui an, de 41,72 $/baril, cu 54% mai mult decât minimul anului 2016, de 27,10 $/baril, înregistrat în ianuarie.
Principalul factor care s-a aflat la baza creşterii, din ultima vreme, a preţurilor l-a constituit speranţa pieţei într-un acord al principalilor producători privind „îngheţarea” producţiei, la care s-au adăugat şi unele evoluţii concrete cum ar fi declinul constant al producţiei de ţiţei a SUA, din ultimele două trimestre, cu circa 500.000 barili/zi, faţă de maximul de 9,7 mil.barili/zi, din aprilie 2015, fapt care a stârnit un sentiment reînnoit de optimism în rândul comercianților, precum şi unele reduceri ale livrărilor de ţiţei ale Irakului şi Nigeriei, care au însumat cel puţin un sfert de milion de barili pe zi – toate având un efect de stimulare a preţurilor, în luna martie. Tensiunile geopolitice au în continuare capacitatea de a influenţa preţurile, chiar în condiţiile în care piaţa mondială este, practic, suprasaturată cu ţiţei .
Referitor la încheierea unui potenţial acord de „îngheţare” a producţiei, în aprilie 2016, la Doha, analiştii consideră că acesta reprezintă un factor cu impact mai degrabă psihologic decât efectiv, care constă din percepţia faptului că un grup de producători au acceptat să se întâlnească, să comunice şi în final să colaboreze. Pe de altă parte, aceiaşi analişti consideră că un eventual acord de acest gen nu poate avea un impact semnificativ asupra ofertei de ţiţei la nivel mondial, atâta timp cât statele participante ar urma să-şi „îngheţe” producţia la nivelurile actuale foarte ridicate.
Reamintim că, la reuniunea din Qatar, din 17 aprilie, vor participa doar 11 din cele 13 state membre OPEC, respectiv mai puţin Iranul şi Libia, şi 4 state non-OPEC, în frunte cu Rusia. ”Commertzbank” consideră că tocmai absenţa celor două state OPEC, care sunt decise ca mai întâi să-şi redreseze producţia ş,i eventual, ulterior să o „îngheţe” la nivelurile majorate, va submina eficienţa oricărui acord al producătorilor, iar sus-numita reuniune va fi mai degrabă „o farsă”.
Dar, în timp ce comercianţii au găsit câteva motive pentru a crede că preţurile ţiţeiului se află pe un trend ascendent, există la fel de multe date care tind să pondereze, sau chiar să contracareze optimismul acestora. Astfel, nivelul stocurilor de ţiţei ale SUA a continuat să stabilească noi recorduri, înregistrând o creştere de 9,4 mil.barili (de 3 ori mai mare decât cea prognozată de EIA – segmentul informativ al Departamentului Energiei), la un total de 532,5 mil.barili. În plus, Iranul continuă să-şi mărească producţia, chiar dacă într-un ritm mai lent decât se aştepta.
De fapt, creşterea preţurilor pe pieţele la termen, către şi chiar uşor peste pragul de 40 $/baril, a fost determinată în mare măsură de speculații, deşi nu este doar un joc speculativ. Piaţa fizică, spot, şi-ar putea schimba cursul evoluţiei chiar în condiţiile preţurilor actuale mai ridicate ale ţiteiului, în sensul că la un nivel de 40 $/baril, activitatea de fracturare hidraulică a şisturilor s-ar putea redresa. În anumite zone din Dakota de Nord (SUA), pragul de rentabilitate al extracţiei (breakeven price) se situează la aproximativ 20-25 $/baril. Forajul pentru petrolul de şist este o operaţie investiţională cu un „ciclu scurt” de finalizare, de câteva săptămâni sau luni, în timp ce un proiect offshore poate dura ani întregi.
Neil Atkinson, directorul diviziei de piaţă a petrolului din cadrul Agenţiei Internationale pentru Energie (AIE), este în mare măsură de acord cu potenţiala relansare a producţei la o serie de exploatări de ţiţei de şist, parţial trecute în conservare din cauza preţurilor scăzute. „Dacă preţurile continuă să crească şi datorită reducerii costurilor şi îmbunătăţirilor tehnologice, o parte din această producţie marginală va putea fi repornită”, a declarat acesta într-un interviu din 18 martie, acordat revistei „Fuelfix”.
Există însă şi puncte de vedere mult mai optimiste. Scott Minerd, director de investiţii la „Guggenheim Partners”, a declarat că procesul de declin al preţurilor este aproape de sfârşit, deoarece producătorii de petrol din afara OPEC ar putea continua să-şi reducă producţia sub presiunea preţurilor scăzute. „Crahul preţului petrolului se află în zilele sale finale. Deşi este în continuare scăzut, în ultimele cinci săptămâni, preţul ţiţeiului a înregistrat o revenire puternică, crescând cu aproximativ 55%.” Între timp, cererea este de aşteptat să crească. Conform ultimelor previziuni ale Agenţiei Internaționale a Energiei, cererea de ţiţei la nivel mondial va spori cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2016. „Dezechilibrul cerere/ofertă de pe piaţa ţiţeiului – cauza principală a scăderii preţurilor – este probabil să se schimbe în 2016”, sunt de părere şi experţii de la „Minerd Business Insider”. Creşterea cererii mondiale, susţinută de preţurile mici, ar trebui să absoarbă cea mai mare parte a surplusului şi să ajute piaţa să se echilibreze treptat.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare aprilie, a marcat o scădere de 2,56%, la o medie săptămânală de 64,54 $/1000 m.c, evoluţie care a contrastat cu cea a preţurilor pe piaţa spot, care au marcat uşoare creşteri.
Principalul factor de presiune asupra preţurilor îl constituie creşterea ofertei interne, dar şi a importurilor din Canada, în condiţiile unui consum cvasistaţionar. Stocurile de gaz ale SUA sunt deosebit de ridicate pentru această perioadă a anului, cu aproape 70% mai mari comparativ cu perioada corespunzătoare a aanului precedent şi cu 51,5% superioare mediei ultimilor 5 ani.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 21 – 27 martie 2016, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 170,79 $/tonă, în scădere cu 1,2% faţă de cea înregistrată în perioada precedentă, pe fondul unei lipse a cererii pentru grâul american.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o creștere subunitară, de 0,35% comparativ cu perioada anterioară, la 145,46 $/tonă. Trendul a fost staționar, cotaţiile zilnice au variat de la o valoare minimă a intervalului de 145,07 $/tonă, la cea maximă de 145,66 $/tonă, în condițiile în care comercianții se aflau în așteptarea sărbătorilor pascale.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 21 – 27 martie 2016, tendinţa cotaţiilor la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend ascendent pentru a treia săptămână consecutivă. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 333,26 $/tonă, marcând o majorare de 1,28% faţă de săptămâna precedentă. Cotaţiile zilnice la boabele de soia au oscilat între o valoare minimă de 331,42 $/tonă, înregistrată pe 21 martie a.c., şi una maximă de 334,55 $/tonă, în data de 24 martie 2016.
Cotaţia uleiului de soia a crescut cu 1,89% faţă de media săptămânii anterioare, la 738,95 $/tonă, nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 731,62 $/tonă, atins pe 24 martie, iar cel maxim a fost de 748,16 $/tonă, pe data de 22 martie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 21 – 27 martie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a continuat să crească, majorându-se cu 3,52% față de săptămâna anterioară, la 460,50 $/tonă. Pentru a cincea săptămână consecutiv, prețurile zahărului continuă să crească, pe fondul diminuării recoltelor din principalii producători, ca urmare a condițiilor climaterice nefavorabile. El Nino a afectat recolta de trestie de zahăr a principalului producător și exportator, Brazilia, iar seceta a redus producțiile din India, Thailanda și China, în sezonul 2015/16.
Potrivit celor mai recente prognoze ale ABARE, în sezonul 2016/17, deficitul producției mondiale raportat la consum va fi de 4,95 milioane tone. Această previziune este cu 19% mai ridicată față de cea făcută în luna ianuarie a.c..
În săptămâna analizată, exceptând ultima zi de tranzacționare, trendul cotațiilor a fost ascendent, săptămâna debutând cu prețuri mai ridicate față de ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare; prețurile au pornit de la 454,40 $/tonă și au crescut până la 466,60 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 21-27 martie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.899,58 $/tonă, cu 2,26% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.463,75 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,47% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.159,23 $/tonă în perioada 21-27 martie 2016, cu 0,21% mai puțin comparativ cu intervalul 14-20 martie a.c.
În perioada 21-27 martie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.008,00 $/tonă, cu 2,15% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 14 – 20 martie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat variații minore, diferențiate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a micșorat cu 0,45%, la 1.451,63 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţiabumbacului american diverse sorturi a fost de 1.282,46 $/tonă (+0,15% față de săptămâna anterioară).
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.436,56 $/tonă și 1.461,92 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.272,73 $/tonă și unul maxim de 1.287,50 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zilnice ale aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au continuat trendul descendent instalat în intervalul anterior, până la minimul de 1.469,50 $/tonă, înregistrat la 24 martie. Declinul cotațiilor sub pragul de 1.500 $/tonă s-a produs pe fondul excedentului de metal alb de circa 0,6 milioane tone în anul 2015 și al creșterii moderate a cererii la nivel mondial. Media săptămânală s-a situat cu 1,88% sub nivelul ocupat în intervalul precedent, la 1.479,13 $/tonă. Deși dezechilibrul balanței mondiale cerere-ofertă exercită presiune asupra evoluției favorabile a cotațiilor, continuarea tendinței de scădere a cotațiilor metalului alb în perioada imediat următoare ar putea fi întreruptă de o ușoară redresare. Evoluția favorabilă a acestora va fi susținută de creșterea previzionată a consumului de metal alb cu 6% în 2016 și de aplicarea noilor norme LME ce prevăd reducerea perioadei de stocare a metalului utilizat în ofertele de finanțare.
Cererea moderată pentru metalul alb în intervalul anterior vacanței prilejuite de Sărbătorile Pascale s-a reflectat în scăderea mediei săptămânale a stocurilor la LME, cu 1,15% față de media săptămânală precedentă, până la 2.833.613 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o majorare destul de modestă, respectiv de 0,74%, la 5.035,25 $/tonă. În ciuda creșterilor din primele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului l-a închidere a scăzut sub nivelul de 5.000 $/tonă (vineri atingând cel mai mic nivel din 15 februarie a.c.). Cauza principală a acestei evoluţii este aprecierea dolarului, dar și creşterea lentă a producţiei Chinei (cel mai mare consumator mondial de metale industriale şi care reprezintă jumătate din consumul global, estimat la aproximativ 22 milioane de tone), influenţând cererea de metal roșu.
Recent, Premierul Chinei, Li Keqiang, a declarat că se confruntă” cu o luptă destul de dură”, restructurând industriile ineficiente și creând cât mai multe locuri de muncă pentru a înregistra o creștere economică cu cel puțin 6,5% pentru următorii cinci ani. De asemenea, analiștii se asteaptă ca Banca Centrală a Chinei și guvenul țării să sprijine creșterea economică, în special în sectorul industrial.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat trendul descendent, înregistrându-se o reducere semnificativă, de 8,29%, în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, la 152.325 tone și o scădere de 35% de la sfârșitul lunii ianuarie a.c. și până în prezent.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Coborârea cotațiilor plumbului la LME sub pragul de 1.800 $/tonă în ultima parte a intervalului analizat a contribuit la scăderea mediei săptămânale a acestora cu 0,89% față de media săptămânală anterioară, la 1.791,63 $/tonă. Evoluția cotațiilor plumbului a fost determinată de creșterea moderată a cererii pentru acest metal la nivel mondial și de majorarea ponderii plumbului secundar în totalul producției mondiale de plumb rafinat, la 58,6% în 2015, de la 57,2% în 2014. Potrivit specialiștilor de la Institutul Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), piața mondială a plumbului se menține restrânsă, caracterizată de un ușor deficit, de 7.000 tone în luna ianuarie a anului curent.
Scăderea cotațiilor a accelerat desfășurarea tranzacțiilor cu plumb, comercializat la un preț atractiv, la bursa londoneză. Media stocurilor s-a diminuat semnificativ, cu 3,20% față de media săptămânală anterioară, la 160.750 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotația medie a zincului a înregistrat o creștere de 2,53% față de media săptămânală anterioară, la 1.834,13 $/tonă, pe fondul reducerii ofertei de metal, urmare a închiderii programate a marilor capacități miniere din lume în 2015. Potrivit celor mai recente statistici ILZSG, elementele fundamentale ale pieței mondiale a zincului se vor restrânge în cursul anului 2016, determinând instalarea deficitului major, prognozat la 150.000 tone, în creștere substanțială de la circa 1.000 tone în cursul lunii ianuarie. Evoluția cotațiilor zincului pe termen scurt și mediu va fi favorabilă, aspect ce va stimula producția de metal, în special la megacapacitățile din China.
Creșterea cererii s-a reflectat în scăderea nivelului stocurilor la bursa londoneză, până la 438.175 tone la 24 martie, și a mediei săptămânale a acestora cu 2,64% față de media săptămânală anterioară, la 440.669 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 21-27 martie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.617,50 $/tonă, cu 0,26% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut, de la 432.306 tone înregistrate pe 21 martie 2016, la 432.654 tone în data de 24 martie, a.c. (+348 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului a avut o tendinţă ascendentă în săptămâna analizată, majorându-se cu 1,89% comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.325 $/tonă, ca urmare a unor factor tehnici de bursă, cât şi a majorării stocurilor.
La data de 24 martie 2016, cantitatea de cositor aflată în depozitele bursei indoneziene era de 4.415 tone, nivel considerat ridicat, iar media săptămânală a stocurilor de cositor la LME este de 4.379 tone, în creştere cu 6,13% comparativ cu perioada anterioară (4.126 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Atacurile teroriste din Belgia şi avertizările privind pericolul care planează şi asupra altor ţări membre UE au redeschis interesul pentru principala „valoare de refugiu”, dolarul SUA, de aşa manieră încât au provocat o puternică migrare a investiţiilor, dinspre celelalte pieţe, spre piaţa valutară. Afectate au fost şi metalele preţioase, care s‑au confruntat cu noi vânzări speculative pe pieţele la termen şi cu contracţii relativ severe ale cererii fizice.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], impactul revenirii cotaţiilor pe trend descendent a fost resimţit, în principal, de aur – singurul metal preţios al cărui preţ s‑a diminuat şi în termeni de medii săptămânale. Astfel:
- Aurul a început intervalul analizat în uşoară scădere, cotând la 1.244,90 $/u.f.[2] şi, în ciuda scumpirii de marţi (după tragedia din Bruxelles), a continuat să se confrunte cu puternicele presiuni de scădere exercitate de brusca relansare a dolarului american, atât în raport cu euro, cât şi cu majoritatea celorlalte valute. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 24 martie metalul valora cu 2,5% mai puţin decât la sfârşitul săptămânii anterioare (1.221 $/u.f., comparativ cu 1.252,10 $/u.f. în 18 martie), iar preţul[3]unciei fine de aur a scăzut cu 0,83% în raport cu săptămâna anterioară, la 1.234 $.
În România, impactul ieftinirii unciei fine de aur a fost amplificat prin menţinerea tendinţei de apreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA de aşa manieră încât pe 25 martie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu peste 2% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (156,24 lei/gram, de la 159,87 lei/gram în 18 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 1,70%, la 158,05 lei.
- Argintul, la rândul său, a început intervalul analizat în scădere, la 15,81 $/u.f. şi, după scumpirea de marţi (comună tuturor metalelor preţioase), a continuat să coteze pe trend descendent, iar la închiderea fixingului londonez din 24 martie valora cu peste 4% mai puţin decât la sfârşitul săptămânii anterioare (15,28 $/u.f., comparativ cu 15,50 $/u.f. în 18 martie). În termeni de medii săptămânale, însă, datorită îngustării intervalului de fluctuaţie, preţul de referinţă[5] al unciei fine a înregistrat o nouă creştere, uşoară, de 0,51%, la 15,64 $.
- Platina, deşi s‑a confruntat, începând de miercuri, cu puternice presiuni de scădere, a fost suficient de bine susţinută pentru a reuşi să coteze peste nivelurile de minim şi maxim anterioare. Prin urmare, chiar dacă la închiderea fixingului londonez din 24 martie metalul valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (957 $/u.f., comparativ cu 972 $/u.f. în 18 martie), în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de platină a crescut cu 0,32%, la 971,50 $.
- Paladiul, ca şi platina, a început intervalul analizat pe trend ascendent, dar, spre deosebire de aceasta, a reuşit să se scumpească suficient de puternic pentru a înregistra un nou maxim anual – uncia fină revenind, pentru prima dată în mai bine de şase luni, peste pragul de 600 $. Prin urmare, în ciuda faptului că, din cauza ieftinirilor de miercuri şi joi, la închiderea fixingului londonez din 24 martie paladiul valora cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (577 $/u.f., comparativ cu 593 $/u.f. în 18 martie), în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă2 al unciei fine a înregistrat o nouă creştere substanţială, de 2,20%, ajungând la 590,50 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchange Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a continuat să se deprecieze generalizat săptămâna trecută, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Cu toate acestea, menționăm faptul că, pe parcursul săptămânii s-a consemnat o stabilizare și inflexiune a cursul dolarului american (de la tendință descendentă la ușoară creștere), pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din Statele Unite și a semnalelor lansate de oficiali ai FED în direcția continuării ciclului monetar demarat în decembrie 2015.
Dinamica cursului dolarului a fost influențată săptămâna trecută de evoluția indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime, într-o săptămână cu un număr mai redus de ședințe de tranzacționare, dată fiind Sărbătoarea Paștelui Catolic.
Astfel, din perspectiva macroeconomică s-au consemnat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor comunicați în săptămâna 21-25 martie, atât în Statele Unite, dar și în Zona Euro, generându-se astfel premise de inflexiune după decelerarea din ultimele luni. În SUA semnalele de consolidare a economiei au contribuit la creșterea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de referință pe termen scurt. În Zona Euro ameliorarea indicatorilor economici avansați și coincidenți a determinat creșterea probabilității ca Banca Centrală Europeană să nu mai implementeze măsuri suplimentare de relaxare monetară, după cele adoptate la ședința din 10 martie.
Pe piețele de titluri de stat rata de dobândă pe scadența 10 ani a crescut în SUA cu 1,2%, la 1,9%, dar a scăzut în Germania (cu 17,9%, la 0,179%), evoluție determinată și de intensificarea percepției de risc, în contextul atentatelor teroriste de la Bruxelles.
Pe piețele de acțiuni și de materii prime, în săptămâna trecută s-au consemnat corecții ale prețurilor.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,2% față de euro în săptămâna 21-25 martie, pe fondul perspectivei accelerării convergenței ritmurilor de creștere economică între Zona Euro și Statele Unite, dar și a probabilității în creștere ca măsurile adoptate de Banca Centrală Europeană, la ședința din 10 martie, să fie ultimele din actualul ciclu monetar.
De asemenea, cursul mediu al monedei americane a scăzut, în săptămâna trecută, și în raport cu valutele din sfera de influență a EURO: coroana suedeză (cu 0,1%), coroana daneză (cu 0,2%).
Totodată, dolarul american a pierdut teren și față de coroana norvegiană (cu 0,5%) și francul elvețian (cu 0,6%).
Nu în ultimul rând, deprecieri ușoare ale cursul mediu al dolarului american s-au consemnat comparativ cu dolarul canadian (cu 0,2%), yen—ul nipon (cu 0,2%), kiwi neo-zeelandez (cu 0,2%) și dolarul australian (cu 0,3%).
Pe de altă parte, se notează aprecierea dolarului, în săptămâna trecută, cu 0,8% (în medie) față de lira sterlină, pe fondul intensificării percepției de risc privind scenariul Brexit, în contextul atentatelor de la Bruxelles.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se notează deprecierea dolarul american, în săptămâna trecută, față de peso mexican (cu 1%), peso argentinian (cu 1,6%) și ringgit-ul malaysian (cu 2,2%, către maximele din vara 2015, evoluție influențată de ameliorarea investițiilor străine directe în Malaysia, precum și de stabilizarea și inflexiunea cotațiilor internaționale la țiței).
De asemenea, moneda americană a consemnat scăderi și raportat la rupia indiană (cu 0,3%) și real-ul brazilian (cu 0,8%).
Raportat la leul românesc, dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,4% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,2%) și EUR/USD (apreciere cu 0,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții generalizate pe o lichiditate în atenuare în Săptămâna Paștelui Catolic, evoluție influențată de știrile macroeconomice, intensificarea riscului terorist (în contextul atentatelor din Bruxelles) precum și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic ritmul trimestrial anualizat de evoluție a economiei Statelor Unite din T4 2015 a fost revizuit în sus, de la 1%, la 1,4%, pe fondul unei dinamici mai puternice a consumului privat (motorul economiei mondiale). De asemenea, indicatorii PMI din sfera industriei prelucrătoare și a sectorului de servicii s-au ameliorat în martie, evoluție care exprimă premise de re-accelerare pentru prima economie a lumii, după pierderea de turație de la cumpăna dintre ani. În acest context, a crescut probabilitatea ca FED să continue ciclul monetar inițiat în luna decembrie 2015, aspect semnalat și de declarațiile unor oficiali ai băncii centrale (membri cu drepturi de vot în Comitetul de Politică Monetară).
De asemenea, semnale de re-accelerare s-au consemnat și la nivelul Zonei Euro, menționându-se în acest context redinamizarea industriei prelucrătoare și a sectorului de servicii (conform indicatorilor PMI) în martie, lună în care încrederea investitorilor și climatul de afaceri s-au ameliorat în Germania (economia locomotivă a regiunii).
Pe piața titlurilor de stat s-au consemnat evoluții divergente ale ratelor de dobândă pe termen lung, pe fondul perspectivelor divergente de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii. Astfel, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani a crescut în Statele Unite (pe fondul dinamicii recente a indicatorilor macroeconomici, dar și al semnalelor lansate de oficialii FED) cu 1,2%, la 1,9% săptămâna trecută. Pe de altă parte, politica monetară relaxată implementată de Banca Centrală Europeană, coroborată cu intensificarea riscurilor pe continentul european (terorismul) au contribuit la scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat germane pe scadența 10 ani cu 17,9%, la 0,179% în săptămâna Paștelui Catolic.
Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime se notează scăderea cotațiilor internaționale la țiței, evoluție influențată și de dinamica stocurilor din Statele Unite.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 1,4%, la 391,8 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,9% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a consemnat o scădere săptămânală de 1,3%, la 1.623,7 puncte (diminuare cu 2,4% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele emergente s-a redus cu 1,7%, la 812,3 puncte săptămâna trecută (creștere cu 2,3% față de nivelul de la final de 2015).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,5%, la 17.515,7 puncte, iar indicele S&P 500 a pierdut 0,7%, la 2.035,9 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 1,9%, la 335,1 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a pierdut 0,8%, până la 127,9 puncte.
Nu în ultimul rând, în România indicele BET a încheiat săptămâna 21-25 martie în scădere cu 1%, la 6.755,5 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Simbol pentru uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” – unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Cotaţia PM comunicată zilnic de către LBMA
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională.
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA
