I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex, din New York, şi ICE din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, în tranzacţiile cu scadenţă în luna decembrie 2016, au înregistrat creşteri moderate, de 5,53% în cazul ţiţeiului WTI (SUA), la 47,66 $/baril, şi de 3,83% în cazul Brent (Marea Britanie), la 48,04 $/baril.
Preţurile ţiţeiului au crescut încă din prima zi a săptămânii, pe seama informaţiei potrivit căreia OPEC face progrese în direcţia perfectării unui acord de reducere a producţiei de ţiţei. Irakul, care în general este perceput drept cea mai refractară ţară OPEC (alături de Iran), la măsurile comune ale OPEC, folosind ca argument faptul că are nevoie de o producţie mai mare de ţiţei pentru a acoperi cheltuielile pentru susţinerea războiului împotriva statului islamic, a acceptat, după o „rezistenţă” de câteva săptămâni, să participe la reducerea proiectată a producţiei OPEC .
Şi ministrul iranian al petrolului a declarat că este „foarte probabil” ca OPEC să ajungă la o înţelegere, iar preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, la rândul său, că nu vede nici un obstacol în calea unei înţelegeri. Mai mult, potrivit unei informaţii de ultimă oră, Rusia este dispusă să efectueze o reducere a producţiei proprii, cu 300.000 barili/zi, în situaţia în care OPEC convine asupa unui acord în acest sens. Şansele de succes ale unui acord au sporit după ce surse OPEC au anunţat că durata acestuia va fi de numai şase luni şi nu de un an cum era prevăzut iniţial. Acordul ar urma să intre în vigoare din ianuarie.
Pentru a se încadra în intervalul stabilit la Alger – respectiv de 32,5 – 33,0 milioane barili/zi – OPEC va trebui să reducă producţia într-un cuantum cuprins între 600.000 şi 1,1 milioane barili/zi.
Cu toate acestea, Arabia Saudită pare pregătită pentru o abordare agresivă: aceasta intenţionează să propună o reducere de 1,1 mil.barili/zi, în scopul de a diminua producţia până la 32,5 mil.barili/zi, solicitând Rusiei şi altor ţări non-OPEC să contribuie cu încă 500.000 – 600.000 de barili/zi la demersul OPEC. În cazul în care s-ar realiza, acordul ar putea elimina 1,6% din volumul global de ţiţei de pe piaţă, iar preţurile ar putea creşte în mod substanțial. Un sondaj realizat de analişti de la „Wall Street Journal” a ajuns la concluzia că preţurile ar creşte la 55 $/baril, în cazul în care OPEC ajunge la un acord, dar ar putea scădea la 40 $ pe baril sau mai puţin în cazul în care acesta eşuează.
Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), Fatih Birol, consideră că preţurile ţiţeiului ar putea urca până la aproximativ 60 $/baril, dacă OPEC reuşeşte să încheie acordul de reducere a producției. Acesta ar fi un avantaj pentru OPEC, dar poate da un impuls producţiei de ţiţei din şisturi a S.U.A., care reuşeşte să supravieţuiască chiar la un preţ al petrolului de sub 50 $ pe baril. În cazul în care producţia SUA ar creşte, AIE declară că acordul OPEC ar putea duce la o accentuare a crizei preţurilor în următoarele nouă luni până la un an. Cu alte cuvinte, acordul OPEC poate oferi doar un impuls pe termen scurt preţurilor.
La finalul săptămânii preţurile ţiţeiului au scăzut pe fondul aprecierii dolarului SUA, în condiţiile in care preşedinta Băncii centrale a SUA, Janet Yellen, a anunţat, ca practic iminentă, o majorare a ratelor dobânzilor de politică monetară în luna decembrie, cu acţiuni suplimentare de aşteptat anul viitor. Dolarul se situează în prezent la cel mai ridicat nivel din anul 2003 (faţă de un coş de alte valute), forţând băncile centrale din întreaga lume să reacţioneze pentru protejarea valorii monedelor lor.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural pe piaţa la termen din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare decembrie, au crescut apreciabil, cu 9,45%,la o medie săptămânală de 106,39 $/1000 m.c., pe fondul răcirii vremii, care a determinat o creştere cu 6% a cererii din partea sectorului casnic.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 21 – 27 noiembrie, la Bursa din Chicago, media săptămânală a cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2 a crescut uşor, cu 0,87% faţă de cea anterioară, la 148,33 $/tonă, însă trendul cotaţiilor zilnice a fost de scădere. Astfel, dacă pe 21 noiembrie, grâul american închidea ziua de tranzacţionare la o cotaţie maximă de 150,74 $/tonă, cea mai ridicată valoare din ultimele 3 săptămâni, în următoarele zile cotaţiile au scăzut, ajungând vineri, 25 noiembrie, la un minim de 145,41 $/tonă.
Scumpirea grâului american din prima parte a săptămânii analizate a avut loc pe fondul temerilor comercianţilor privind impactul negativ pe care l-ar putea avea seceta din multe regiuni ale Statelor Unite, precum restrângerea suprafețelor cultivate în sezonul actual (2016/17) la nivel mondial. Conform raportului lunar al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) din noiembrie, la nivel mondial, grâul a fost cultivat pe o suprafață de 222 milioane hectare, cu 3 milioane ha mai puțin față de sezonul 2015/16.
Ulterior atingerii valorii maxime, cotaţiile grâului s-au diminuat ca urmare a reducerii cererii din partea comercianților, în contextul apropierii Zilei recunoștinței (24 noiembrie), când bursele americane au fost închise.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, cotaţiile porumbului american galben nr.2 au oscilat între o valoare maximă de 138,18 $/tonă (marți 22 noiembrie) şi una minimă de 137,49 $/tonă (vineri 25 noiembrie). Astfel, media săptămânală a înregistrat o creştere cu 2,71% faţă de perioada anterioară, la 137,86 $/tonă.
Pe 22 noiembrie tranzacţiile bursiere pentru porumb s-au închis la o valoare medie de 138,18 $/tonă, cea mai mare cotaţie din ultimele 2 săptămâni, în condiţiile creșterii cotațiilor la soia, precum și a speculațiilor conform cărora în primăvara anului 2017 fermierii americani vor însămânța porumb pe suprafețe mai restrânse cu 5%, până la 7%, față de cele din sezonul 2016/17, ceea ce ar putea contribui la diminuarea stocurilordeținute de Statele Unite, principalul producător și exportator.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în săptămâna 21 – 27 noiembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat o tendinţă ascendentă. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a urcat la 378,34 $/tonă, cu 4,16% mai mare faţă de săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 363,22 $/tonă. În intervalul analizat, preţurile la boabele de soia au oscilat între o valoare minimă de 374,87 $/tonă, înregistrată pe 21 noiembrie, şi una maximă de 380,01 $/tonă, pe 25 noiembrie 2016. Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei la boabele de soia, în această lună, a fost publicarea prognozei USDA din noiembrie 2016 (sezonul 2016/17), privind creşterea ofertei faţă de cerere, la nivel mondial.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a majorat cu 5,01% faţă de săptămâna precedentă, la 787,30 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 760,28 $/tonă (22 noiembrie), iar cel maxim de 812,54 $/tonă (25 noiembrie). Prognoza pentru sezonul 2016/2017 arată că producţia mondială a Statelor Unite ale Americii, al doilea producător de ulei de soia la nivel mondial, este estimată la 10,110 milioane tone, mai mare cu 1,5% faţă de sezonul anterior; reprezentând o pondere de cca.19%, din totalul producţiei mondiale de ulei de soia, conform datelor USDA din noiembrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 21 – 27 noiembrie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 3,48%, la 528,68 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu creșteri ale cotațiilor comparativ cu prețurile înregistrate în ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare, dar pe parcursul urmatoarelor zile au înregistrat scăderi. Astfel, cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 538,30 dolari/tonă (atins pe 21 noiembrie) și unul minim de 522,40 dolari/tonă (25 noiembrie). Trendul acestei săptămâni a fost descendent, ca urmare a scăderii achizițiilor mai multor fonduri de investiții, care stau în espectativa diminuării prețurilor, având în vedere creșterea disponibilităților din Brazilia, principalul producător și exportator mondial. Pe 21 noiembrie a.c., Organizația Mondială a Zahărului (ISO-International Sugar Organization) a declarat că balanța mondială a zahărului se va echilibra în sezonul 2017/18 (care va debuta la 1 octombrie 2017), dar stocurile mondiale se vor situa la „niveluri critice”.
Potrivit celor mai recente estimări făcute de Departamentul American al Agriculturii (USDA – United States Departament of Agriculture), până la finalul sezonului actual, 2016/17, stocurile mondiale de zahăr se vor reduce la cel mai scăzut nivel din ultimele 5 sezoane, pe fondul creșterii consumului într-un ritm mai accelerat decât producția. Stocurile mondiale vor scădea cu 7,2 milioane tone, la 30,78 milioane tone, comparativ cu estimările anterioare, care indicau o scădere de numai 5,1 milioane tone. Dar deficitul producției mondiale raport la consum va fi de doar 2,6 milioane tone în sezonul 2016/17, față de previziunile anterioare, care indicau un deficit de 4,3 milioane tone. În luna septembrie a.c., analistul elvețian Kigsman progoza defictul sezonului 2016/17 la 6,45 milioane tone.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a continuat trendul descendent, înregistrând o nouă reducere, de 2,90%, față de săptămâna precedentă, la 3.434,29 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea arabica au oscilat pe parcursul săptămânii: în prima zi de tranzacționare a înregistrat o valoare maximă de 3.505 $/tonă, iar vineri, la închidere, a atins o valoare minimă de 3.351 $/tonă (considerat cel mai mic nivel din 21 octombrie a.c.).
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, în săptâmâna analizată a înregistrat o scădere de 4,60%, la 2.092,50 $/tonă față de perioada anterioară. Preţurile zilnice la cafea robusta au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi, la deschiderea bursei, a înregistrat o valoare de 2.112 $/tonă, iar în ultima zi din săptămână a atins o valoare minimă de 2.058 $/tonă. Cauza acestui declin atât la cotațiile de cafea Arabica cât și cafea Robusta s-a datorat sărbătorii Zilei Recunoștinței din Statelor Unite.
În Columbia, țara ce ocupă locul 2 între țările producătoare de cafea din lume, după Brazilia, se estimează ca producția să ajungă la 14 milioane de saci pentru sezonul 2016 -2017, apreciat ca cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani, datorită programului de replantare care a ajutat țara să își revină după valul devastator de rugină a cafelei din 2012, când producția s-a redus la jumătate.
Cacao
AUTOR: Emilia MANOLE
La Bursa din New-York, franco-depozit, media cotaţiilor la sortimentul cacao a înregistrat o creștere, de 1,06% în săptămâna analizată față de intervalul precedent, la 2.433,50 $/tonă. Cotaţiile zilnice la cacao au fluctuat pe parcursul perioadei analizate între o valoare de 2.438,00 $/tonă înregistrată pe 21 noiembrie şi un nivel minim de 2.419,00 $/tonă pe 25 noiembrie.
La Bursa de la Londra CIF, în săptămâna analizată, media cotațiilor la cacao nr.7 a înregistrat o ușoară creștere, respectiv cu 0,95% comparativ cu cea anterioară, la 2.552,03 $/tonă. Principalul factor care a influențat evoluția prețului la cacao la bursa de la N.Y. cât și la bursa londoneză a fost majorarea cererii datorită afirmațiilor specialiștilor ce anticipează un excedent la producția mondială pentru anii 2017 – 2018, precum și majorarea vănzărilor de ciocolată din Europa și în special din Statele Unite.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 21 – 27 noiembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri față de săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a crescut cu 2,48% și s-a situat la 1.778,33 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.615,44 $/tonă, cu 2,18% mai mult față de săptămâna trecută.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.768,41 $/tonă și 1.783,85 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.601,93 $/tonă și unul maxim de 1.625,53 $/tonă. Deși mediile săptămânale au crescut, trendul cotațiilor zilnice la ambele sorturi de bumbac a fost descendent, reflectând un volum mai redus de vânzări începând cu a doua zi de tranzacționare.
Potrivit raportului USDA din luna noiembrie a.c., în sezonul 2016/17, producția mondială de bumbac se situează la 22,49 milioane tone, în creștere cu 7% față de sezonul anterior, iar consumul va spori cu 1%, la 24,39 milioane tone. Stocurile mondiale totalizează 19,23 milioane tone, cu 9% mai puțin față de 2015/16 și cel mai scăzut nivel din ultimele 5 sezoane.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Trendul ascendent al cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) până la maximul de 1.774 $/tonă la 24 noiembrie a determinat creșterea cotației medii săptămânale cu 1,62% peste nivelul mediei săptămânale anterioare, la 1.751,00 $/tonă. În ciuda scăderii cotației din ultima zi a intervalului la 1.751 $/tonă, nivelul acestora rămâne ridicat, pe fondul reducerii exporturilor de aluminiu din China și al scăderii producției mondiale de metal alb. Potrivit statisticilor Institutului Internațional pentru Aluminiu, producția de aluminiu a înregistrat un nivel neașteptat de scăzut în luna octombrie, de 4.986 mii tone, față de 9.923 mii tone în septembrie, consecință a ritmului lent de repunere în funcțiune a capacităților închise temporar în China.
Stocurile de aluminiu la LME au totalizat 2.131.750 tone la 25 noiembrie, iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 0,36% față de media săptămânală anterioară, la 2.148.125 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă creștere, de 3,56% comparativ cu perioada anterioară, la 5.674,90 $/tonă Preţurile zilnice la metalul roșu au oscilat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi a săptămânii a înregistrat o valoare de 5.535 $/tonă, iar în data de 24 noiembrie a atins o valoare maximă de 5.834 $/tonă. Această evoluție a cotaţiei cuprului e determinată de noua reformă din China, ce a făcut ca cererea și oferta să ofere un echilibru pe piața de profil, cât și de perspectiva optimistă din partea analiștilor pentru cererea de cupru pentru anul viitor.
Conform datelor oficiale publicate de autoritățile vamale din China, importurile de cupru rafinat în primele 10 luni ale a.c. au crescut cu 19,2% față de aceeași perioadă din anul 2015, iar consumul de cupru a depășit așteptările pieței în acest an. Analiștii consideră că turbulențele politice vor spori riscul de instabilitate financiară, iar creșterea va fi mai lentă în Zona euro, unde Banca Centrală Europenă a anunțat pe 4 decembrie a.c. un referendum constituțional în Italia, iar în Franța și Germania urmează alegerile generale din 2017.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să scadă, înregistrând o reducere semnificativă, de 7,22%, la 240.365 tone.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile plumbului s-au situat pe o curbă ascendentă, evoluția acestora fiind marcată de creșterea accelerată, la 2.237 $/tonă (24 noiembrie), urmată de un salt rapid (+2,9%), la 2.302 $/tonă în 25 noiembrie. Valorile maxime ale cotațiilor plumbului din ultimii doi ani, înregistrate pe fondul restrângerii ofertei miniere, au contribuit la creșterea mediei săptămânale cu 2,47% peste nivelul mediei săptămânale anterioare, la 2.211,60 $/tonă. Piața mondială a plumbului rămâne cea mai echilibrată în comparație cu piețele altor metale neferoase, chiar în condițiile creșterii cererii pe perioada anotimpului rece, prin aprovizionarea suplimentară cu metalul existent în stocurile nedeclarate la care se adaugă oferta de plumb secundar.
Media stocurilor de plumb la LME a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,05% față de media săptămânală anterioară, la 187.890 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile zincului la LME au urmat o tendință ascendentă, până la 2.767 $/tonă la 25 noimebrie, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2007, contribuind la majorarea cu 4,11% a cotației medii săptămânale față de media săptămânală anterioară, la 2.639,40 $/tonă. Ritmul alert de creștere al cotațiilor zilnice, peste pragul de 2.700 $/tonă, a fost susținut de diminuarea ofertei miniere, după închiderea minei Century (Australia) la sfârșitul anului 2015, și de creșterea cererii pentru metalul rafinat în sectorul de galvanizare a oțelului.
Nivelul stocurilor a scăzut la 443.050 tone, iar media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,38% față de media săptămânală anterioară, la 443.050 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa Londoneză, a înregistrat o majorare de 1,76% în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 11.359,00 $/tonă. În perioada examinată, cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat la nivelul de 11.155 $/tonă în prima zi de tranzacționare, iar în data de 24 noimebrie, au atins nivelul maxim de 11.570$/tonă.
Grupul Internaţional de Studii privind Nichelul (INSG) a raportat un deficit de 52,600 de tone în primele trei trimestre din acest an, față de exedentul de 74,800 de tone din primele 10 luni ale anului 2015. De asemenea, analiștii au apreciat că în luna noiembrie prețurile la nichel au crescut cu aproximativ 12,000 $/tonă și estimează un deficit de circa 66.000 tone pentru anul 2017.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o ușoară modificare, de 0,49%, la 367.468 tone faţă de săptămâna precedentă
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna 14 – 20 noiembrie 2016, a înregistrat o majorare de 3,74% faţă de intervalul precedent, la 21.364 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 21.000 $/tonă (21 noiembrie a.c.) şi unul maxim de 21.610 $/tonă (24 noiembrie 2016). Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor.
În 2016, consumul mondial de cositor rafinat este estimat la 368 mii tone, în creştere cu 4% faţă de 2015. Tendinţa ascendentă a consumului se datorează creşterii economiei mondiale, dezvoltării industriei electronice în Asia şi creşterii vânzărilor de aliaje pentru sudură pe bază de cositor pe majoritatea pieţelor internaţionale. China este principalul consumator de cositor rafinat în 2016, cu un consum de 170,5 mii tone (+2,4%), reprezentând o pondere de 46,3% din consumul mondial total de cositor rafinat.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a scăzut cu 3,02%, la 3.055 tone, faţă de intervalul anterior, când s-au cifrat la 3.150 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Pe măsură ce pieţele bursiere şi dolarul american se întăresc, investitorii par din ce în ce mai hotărâţi să renunţe la plasamentele în metalele preţioase considerate „active de refugiu”.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a exercitat presiuni atât de puternice încât aurul şi platina au ajuns să coteze la cele mai scăzute niveluri din ultimele zece luni. Impactul a fost resimţit până şi de argint, care a continuat să coteze în zona minimului ultimelor şase luni, singurul metal preţios al cărui preţ s‑a menţinut pe trend ascendent fiind paladiul. Astfel:
- Aurul a continuat să coteze sub puternica influenţă a evoluţiei dolarului american în raport cu valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK) şi, după ce a început intervalul analizat în uşoară creştere, cotând luni la 1.214,25 $/u.f., l‑a încheiat în scădere accentuată, uncia fină[2] ieftinindu‑se cu aproape 27 $ în următoarele patru zile – până la cel mai scăzut nivel înregistrat după 5 februarie. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 25 noiembrie metalul valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.187,70 $/u.f., faţă de 1.211 $/u.f. în 18 noiembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[3] unciei fine de aur a scăzut tot cu 2%, la 197,13 $.
În România, „scumpirea” dolarului SUA în raport cu moneda naţională până la un nou maxim istoric (4,266 lei, joi) a continuat să atenueze impactul ieftinirii înregistrate de uncia fină pe piaţa din Londra. În aceste condiţii, pe 25 noiembrie, Banca Naţională a României cota metalul cu 1% sub nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (162,92 lei/gram, comparativ cu 165,13 lei în 18 noiembrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a scăzut cu doar 0,63%, la 164,62 lei.
- Argintul, deşi s‑a confruntat cu puternice presiuni de scădere (determinate de ieftinirea abruptă a aurului şi de aprecierea din ce în ce mai accentuată a dolarului SUA în raport cu euro, monedele asiatice şi valutele celorlalte economii emergente), a reuşit să încheie intervalul analizat mai bine decât aurul şi platina: la închiderea fixingului londonez din 25 noiembrie metalul valora cu doar 0,3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (16,47 $/u.f., faţă de 16,51 $/u.f. în 18 noiembrie), dar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a scăzut mult mai abrupt, cu 2,27%, la 16,56 $.
- Platina, deşi utilizată cu preponderenţă în scop industrial, a fost puternic afectată de migrarea interesului speculativ dinspre activele „de refugiu” spre pieţele valutare şi de capital. Prin urmare, a încheiat intervalul analizat pe trend descendent, vineri cotând la cel mai scăzut nivel din ultimele zece luni şi jumătate: la închiderea fixingului londonez din 25 noiembrie platina valora 906 $/u.f., cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (923 $/u.f. în 18 noiembrie). În aceste condiţii, preţul2 unciei fine de platină a scăzut cu 1,24%, în termeni de medii săptămânale, la 921,20 $.
- Paladiul, în schimb, a continuat să fie bine susţinut de cei care mizează pe creşterea cererii de metale industriale şi s‑a scumpit până la cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimul an şi jumătate. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 25 noiembrie valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (729 $/u.f., comparativ cu 718 $/u.f. pe 18 noiembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a crescut cu 3,05%, la 730,20 $ (cea de‑a patra scumpire săptămânală consecutivă).
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a continuat să consemneze aprecieri generalizate săptămâna trecută, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost susținută de semnalele de accelerare din prima economie a lumii, precum și de perspectiva adâncirii divergențelor de politică monetară (FED vs. BCE), aspect reflectat de dinamica recentă a costurilor de finanțare (creștere la dolar vs. scădere la euro).
Astfel, în SUA încrederea consumatorilor și comenzile de bunuri de capital au consemnat evoluții favorabile în perioada recentă, ceea ce exprimă premise mai bune atât pentru consum, dar și pentru investițiile productive pe termen scurt.
De asemenea, evoluții pozitive s-au consemnat recent și în Zona Euro, acumularea de provocări fiind contrabalansată de politica monetară relaxată implementată de Banca Centrală Europeană.
Cu toate acestea, ratele de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani au consemnat evoluții divergente săptămâna trecută: creștere în SUA cu 0,5% la 2,359% vs. scădere în Germania (cu 11,4%, la 0,241%).
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,9% față de moneda unică europeană în ultima săptămână din noiembrie, către cel mai ridicat nivel din ultimele patru trimestre.
Totodată, dolarul a crescut și față de monedele din sfera de influență a euro în ultima săptămână din noiembrie: coroana suedeză (cu 0,5%), coroana daneză (cu 0,9%).
De asemenea, moneda americană a consemnat aprecieri și raportat la valutele din Noua Zeelandă (0,5%), Norvegia (0,8%), Elveția (cu 1%), Australia (1,1%) și yen-ul nipon (cu 2,7%) săptămâna trecută, evoluție determinată, în principal, de perspectiva ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară pe termen scurt (cel mai probabil în decembrie, la ultima ședință din 2016, aspect confirmat și de conținutul stenogramei ședinței din noiembrie, publicată miercuri 23 noiembrie).
Pe de altă parte, monede americană a înregistrat ajustări punctuale față de dolarul canadian (cu 0,1%) și lira sterlină (cu 0,2%).
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în dezvoltare se notează aprecierea cursului mediu al monedei americane față de peso filipinez (cu 0,8%), peso mexican (cu 0,9%) și ringgit-ul malaysian (cu 1,2%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat față de peso argentinian (cu 0,1%) și real-ul brazilian (cu 1%).
Raportat la leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,8% săptămâna trecută, fiind consemnate noi maxime istorice. Această evoluție a fost determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,1%) și EUR/USD (scădere cu 0,9%). Cursul USD/RON este un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Piețe de capital
dr. Andrei RĂDULESCU
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat creșteri generalizate săptămâna trecută, pe fondul prelungirii undei de euforie declanșată în Statele Unite după comunicarea rezultatului alegerilor Prezidențiale.
De asemenea, dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri ale lumii, știrile din sfera companiilor și fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime (avansul cotațiilor internaționale la țiței) au influențat bursele lumii săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic în SUA (prima economie a lumii, cu o pondere de circa 25% din PIB-ul global) s-au consemnat evoluții predominant favorabile săptămâna trecută, care exprimă premise de accelerare ușoară la cumpăna dintre ani. Astfel, încrederea consumatorilor s-a ameliorat în noiembrie (indicatorul Conference Board la maximul ultimelor șase luni), iar comenzile de bunuri de capital au revenit pe creștere în octombrie (ritm lunar de 0,4%). De asemenea, industria și serviciile s-au consolidat în perioada recentă, conform indicatorilor PMI. Nu în ultimul rând, piața imobiliară pare să se apropie de faza de maturitate, aspect reflectat de evoluția recentă a vânzărilor.
Evoluții favorabile ale indicatorilor macroeconomici au fost înregistrate și în Zona Euro în perioada recentă, expresie a resimțirii politicii monetare relaxate fără precedent în implementare de către Banca Centrală Europeană. Astfel, încrederea consumatorilor și indicatorul PMI Compozit (industrie prelucrătoare și servicii) au înregistat în noiembrie cele mai ridicate nivelul din decembrie 2015.
Pe piețele de titluri de stat s-au consemnat evoluții divergente ale ratelor de dobândă pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) săptămâna trecută: creștere în SUA cu 0,5% la 2,359% vs. scădere în Germania (cu 11,4%, la 0,241%). Această evoluție confirmă perspectivele divergente de politică monetară dintre SUA și Zona Euro în perioada următoare.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a crescut cu 1,4% la 415 puncte săptămâna trecută (avans cu 3,9% de la începutul anului). Se notează indicele MSCI pentru piețele dezvoltate, în urcare cu 1,4% la 1.720,8 puncte (creștere cu 3,5% raportat la nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele emergente a consemnat un avans de 1,3% la 855,8 puncte săptămâna trecută (avans cu 7,8% față de valoarea de la finele lui decembrie 2015).
În SUA indicii bursieri au continuat să crească săptămâna trecută, fiind înregistrate noi valori maxime istorice: Dow Jones în urcare cu 1,5% la 19.152,1 puncte; S&P 500 avans cu 1,5% la 2.213,4 puncte.
În Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans săptămânal de 0,9% la 342,5 puncte.
De asemenea, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 1,3% la 135,7 puncte în ultima săptămână din noiembrie.
Nu în ultimul rând, în România indicele general al pieței (BET) a crescut cu 0,2% la 6.836,1 puncte.
Evoluția grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
