I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului în contractele futures, pe pieţele internaţionale la termen, au continuat să înregistreze o redresare substanţială a valorilor medii săptămânale, în intervalul 22-28 februarie, după scăderile succesive din săptămânile precedente. Astfel, preţul WTI (SUA) a crescut cu 8,96%, la un nivel de 32,65 $/baril, la bursa Nymex din New York, iar cel al Brent-ului (Marea Britanie) cu 3,23%, la un nivel de 34,55 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare aprilie 2016.
Speculaţiile din jurul posibilităţii unei reduceri concertate a producţiei OPEC, creşterea cererii de carburanţi (în special benzină) în SUA, în ultimele 4 săptămâni, şi informaţiile în legătură cu declinul producţiei de ţiţei a SUA în trimestrul IV 2015 şi mai ales cu perspectiva ca acest trend descendent să continue şi în 2016 sunt principalii factori care se află la originea majorărilor substanţiale ale preţurilor ţiţeiului, cu precădere ale ţiţeiului american WTI.
Cererea de combustibili petrolieri a SUA a înregistrat un volum de 9,06 milioane barili/zi (1baril/zi=circa 50 tone/an), cu 5,3% mai mare comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent şi cu 1,8% superior mediei lunii ianuarie 2016. Creşterea s-a datorat preţurilor scăzute la pompă, care în cazul benzinei se situează, în prezent, la un minim al ultimilor 7 ani.
Informaţia potrivit căreia reprezentanţi ai Rusiei, Arabiei Saudite, Qatarului şi Venezuelei urmează să se întâlnească, la jumătatea lunii martie, pentru a discuta şi eventual valida acordul provizoriu de “îngheţare” a producţiei, a transmis un impuls pozitiv pieţei şi preţurilor, deşi redus ca amploare şi durată. Motivele sunt faptul că Iranul a respins ideea asocierii la acest acord, acesta urmărindu-şi, cu tenacitate, obiectivul de majorare a exportului său de ţiței cu până la 1 mil.barili/zi în următoarele luni, iar Arabia Saudită nu pare dispusă să-şi reducă producţia din cauza neîncrederii în partenerii din acord.
În acest moment, preţul este cel mai puternic afectat de creşterea continuă a producţiei de ţiței a Irakului, în cadrul programelor de dezvoltare pe care acesta le desfăşoară împreună cu marile companii petroliere internaţionale. Ca şi Iranul, Irakul a declarat că va continua să-şi dezvolte producţia, în conformitate cu acordurile sale încheiate cu companiile occidentale şi sub presiunile bugetare.
Prin urmare, în condiţiile în care stocurile de ţiţei rămân puternic excedentare la nivel mondial, producţia SUA se menţine la peste 9 milioane de barili pe zi, nici un producător nu pare dispus să-şi reducă volumul producţiei, Iranul intenționează să atingă nivelurile de dinainte de embargo, producţia Irakului îşi continuă cursa ascendentă, iar Nigeria face eforturi de redresare a producţiei sale, puternic afectată în ultimii 2 ani, prețurile ţiţeiului, în special în prima jumătate a anului, nu par să aibă şanse să depăşească 35 $/baril, conform analistului Gene McGillian, de la firma de consultanţă „Energy Tradition” din Stamford, Connecticut (SUA).
Arabia Saudită este cert că nu va depune niciun efort de stabilizare a preţurilor. Aşa că viitorul este unul în care preţurile vor fluctua, iar orice scădere a producţiei la producătorii cu costuri ridicate va fi permanent compensată prin majorarea producţiei în unele țări din cadrul OPEC.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare martie, au înregistrat o scădere de 5,26%, la valoare medie săptămânală de 62,71 $/1000 m.c., deoarece vremea a fost relativ caldă în majoritatea regiunilor ţării, iar consumul de gaz s-a diminuat.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2, în intervalul 22 – 28 februarie 2016, la Bursa din Chicago, a fost de 164,44 $/tonă, în scădere cu aproape 3,6% comparativ cu cea înregistrată în perioada anterioară.
Reducerea cotațiilor grâului american a reflectat prognozele Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), conform cărora disponibilitățile mondiale de grâu (stocuri iniţiale + producţie + importuri), în 2015/16, sunt prognozate la un nivel record de 1,1 miliarde tone, în creștere cu 3% față de sezonul precedent.
De asemenea, potrivit Raportului USDA din luna februarie a.c., specialiștii previzionează majorarea stocurilor mondiale din sezonul agricol actual (2015/16), la 239 milioane tone, cea mai mare cantitate aflată în silozurile producătorilor pe plan mondial, de cand se fac înregistrări statistice.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna analizată, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, au înregistrat o traiectorie descendentă, atingând pe 26 februarie cea mai scăzută valoare din ultimele 6 săptămâni, de 139,56 $/tonă.
În aceste condiții, media săptămânală a cotațiilor a scăzut cu 1,5% față de perioada precedentă, la 141,66 $/tonă.
Ieftinirea porumbului american a fost susținută de estimările optimiste ale analiștilor în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb în sezonul actual din SUA, principalul producător și exportator mondial. Potrivit ultimului Raport al USDA, din februarie a.c., în 2015/16 suprafaţa cultivată cu porumb în SUA este apreciată la 177 milioane hectare, în creștere cu 0,1% faţă de estimările din luna precedentă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 22 – 28 februarie 2015, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat scăderi. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a scăzut cu 1,56% faţă de săptămâna precedentă, la 318,32 $/tonă, preţurile zilnice oscilând între o valoare minimă de 314,15 $/tonă, înregistrată pe 26 februarie a.c., şi una maximă de 323,71 $/tonă, pe 22 februarie 2016.
Cotaţia uleiului de soia s-a situat la 682,84 $/tonă, cu 2,32% mai puţin faţă de cotaţia săptămânii precedente, când s-a înregistrat 699,10 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 675,83 $/tonă (25 feb.a.c.), iar cel maxim de 694,35 $/tonă (22 feb.a.c.)
Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (februarie 2016), în sezonul 2015/16, producţia mondială de soia boabe a fost estimată la 320,5 milioane tone, în creştere cu 0,55%, comparativ cu sezonul anterior (318,8 milioane tone).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 22 – 28 februarie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 5,88% față de săptămâna anterioară și s-a situat la 395,30 $/tonă. Trendul săptămânii analizate a fost ascendent. Prețurile au debutat de la un nivel minim de 373,20 $/tonă și au crescut până la 405,30 $/tonă.
Principalul factor care a determinat creșterea cotațiilor din această săptămână au fost intensificarea vânzărilor de la bursă comparativ cu săptămâna anterioară, investitorii fiind influențați de anunțul făcut de Organizația Mondială a Zahărului (ISO), în data de 23 februarie a.c.. Potrivit ISO, în sezonul 2015/16, deficitul producției raportat la consum este estimat la 5 milioane tone, pe fondul scăderii producțiilor din India, Thailanda și Uniunea Europeană. În luna noiembrie 2015, ISO a prognozat un deficit de 3,5 milioane tone.
Se estimează că producția mondială de zahăr a sezonului 2015/16 totalizează 166,8 milioane tone, comparativ cu 171,2 milioane tone în sezonul 2014/15. De asemenea, ISO estimează că, nivelul consumului va fi de 171,9 milioane tone, dar că ritmul acestuia va fi de numai 1,75%, comparativ cu peste 2%, rata de creștere a ultimilor 10 ani. Analiștii de piață avertizează că producțiile Indiei și Thailandei ar putea scădea și mai mult în sezonul actual, având în vedere că recoltele acestor țări au fost puternic afectate de secetă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 22-28 februarie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.560,67 $/tonă, cu 1,13% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.346,40 $/tonă în intervalul analizat, cu 4,23% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.011,56 $/tonă în perioada 22-28 februarie 2016, cu 1,67% mai mult comparativ cu intervalul 15-21 februarie a.c.
În perioada 22-28 februarie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.894,60 $/tonă, cu 1,63% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 22 – 28 februarie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au crescut ușor, reflectând vânzări mai reduse comparativ cu săptămâna anterioară, în special la bursa americană. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a micșorat cu 1,19%, la 1.448,91 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a scăzut cu 3,29%, la 1.277,53 $/tonă.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.434,35 $/tonă și 1.470,74 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.272,29 $/tonă și unul maxim de 1.282,65 $/tonă. Cererea scăzută din partea Chinei a fost principalul factor de influență asupra prețurilor acestei săptămâni. Potrivit raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA) din luna februarie a.c., în sezonul 2015/16, importul de bumbac al Chinei totalizează 1,09 milioane tone, marcând o reducere de circa 40% față de sezonul anterior. În sezonul actual, China nu va mai fi principalul importator mondial de bumbac, fiind devansată de Bangladesh și Vietnam. În prezent, China deține peste 61% din stocurile mondiale de bumbac.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Oscilațiile cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) între un nivel maxim de 1.600 $/tonă la 25 februarie și unul minim de 1.552 $/tonă au condus la creșterea cotației medii la 1.577,80 $/tonă, depășind cu 3,31% nivelul mediei săptămânale anterioare. Revenirea cotațiilor sub pragul de 1.600 $/tonă la finalul intervalului analizat, nivel similar cu cel din intervalul precedent, reflectă dezechilibrul persistent pe piața mondială a aluminiului, caracterizată de un excedent masiv, în lipsa efectelor reducerilor de capacități anunțate de câteva mari companii (Rusal-Rusia, Alcoa-SUA), și o creștere moderată a cererii la nivel mondial.
Media stocurilor de metal alb la LME s-a diminuat cu 0,22% față de media săptămânală anterioară, la 2.7890.205 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a înregistrat o majorare, respectiv cu 1,78% comparativ cu săptămâna precedentă, la 4.656,20 $/tonă. Prețurile cuprului au atins, vineri, valoarea de 4.681 $/tonă (cel mai înalt nivel din ulimele trei luni), iar investitorii speră la o redresare a cererii pentru metale în viitorul apropriat, în special datorită hotărârii luate în cadrul summit-ului G20 din Shanghai, unde FMI a declarat în această săptămână riscurile și vulnerabilitățile cu care se confruntă economia mondială. Totodată autoritățile G20 au cerut dezvoltarea unui plan pentru a coordona sprijinul pentru creșterea cererii folosind spațiul fiscal disponibil, dorind să stimuleze investițiile publice. Tot în cursul acestei săptămâni, guvernul chinez a anunțat că va înființa un fond de 100.000 miliarde de yuani (15,3 miliarde de dolari), care va fi distribuit în următorii doi ani pentru ai ajuta pe cei care doresc restructurarea industrială, în sensul reducerii activității în anumite sectoare.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au continuat trendul descendent, înregistrând o scădere de 4,98%, la 201.625 tone la sfârşitul săptămânii analizate, comparativ cu săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
După valorile relativ ridicate înregistrate în intervalul anterior (20% mai mari față de minimul lunii noiembrie), cotațiile zilnice ale plumbului la LME au urmat un trend descrescător în prima parte a intervalului analizat. Deși s-au redresat în ultima parte, totuși s-a înregistrat o scădere a cotației medii cu 3,18% față de media săptămânală anterioară, la 1.717,40 $/tonă. Scăderea cotațiilor plumbului reprezintă o corecție impusă de cererea relativ slabă la nivel mondial pentru metalul primar, înlocuit frecvent de plumbul secundar.
Cererea slabă pentru plumb a fost reflectată și în creșterea masivă, cu 3.925 tone, în termen scurt, a nivelului stocurilor de la LME și a mediei săptămânale a acestora cu 9,8% față de media săptămânală anterioară, la 217.425 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Înregistrând un maxim de 1.785,5 $/tonă la 22 februarie, cotațiile zincului la LME au atins cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, pe fondul reducerii previzionate a producției de zinc din China. Depășirea pragului de 1.750 $/tonă a asigurat o creștere a mediei săptămânale cu 3,98% peste nivelul mediei săptămânale anterioare, la 1.753,98 $/tonă.
Efectul restrângerii ofertei din China asupra echilibrării balanței mondiale ar putea fi, însă, diminuat de nivelul ridicat al stocurilor nedeclarate, acumulate după creșterea producției în anul anterior, cât și de repunerea parțială în funcțiune a capacității miniere deținută de compania Glencore.
Nivelul stocurilor de zinc la bursa londoneză s-a menținut aproape neschimbat, după o creștere a mediei săptămânale cu 0,22% față de media săptămânală anterioară, la 492.965 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 22-28 februarie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.560,00 $/tonă, cu 3,69% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut, de la 435.744 tone, nivel înregistrat pe 22 februarie 2016, la 441.966 tone în data de 26 februarie a.c. (+6.222 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată (22 – 28 februarie 2016), cotaţia medie a cositorului a înregistrat o creştere semnificativă, de 2,94%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 16.150 $/tonă, pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor. Cotaţiile zilnice ale cositorului au evoluat între o valoare maximă de 16.275 $/tonă, atinsă pe 23 feb.a.c., şi una minimă de 15.980 $/tonă, pe 22 feb. 2016.
Pe data de 26 februarie 2016, stocurile de cositor la LME au atins cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, coborând sub pragul de 3,850 tone. Astfel, nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 5,22% comparativ cu perioada anterioară, la 3.904 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe parcursul săptămânii trecute, cererea de metale preţioase a continuat să fie puternic influenţată de modul în care a fluctuat dolarul american în raport cu euro şi cu monedele naţionale ale principalelor țări partenere comerciale ale SUA. Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această situaţie s‑a concretizat prin menţinerea preţului aurului pe trend ascendent şi stoparea tendinţei de scumpire în ritm alert a argintului, platinei şi paladiului. Astfel:
- Aurul a început intervalul analizat în uşoară scădere, cotând la 1.211 $, dar în următoarele două zile uncia fină s‑a scumpit cu aproape 40 $ şi a depăşit, pentru prima dată după 5 februarie 2015, nivelul de 1.250 $. Creşterea, provocată de declaraţiile premierului englez şi ale celui ceh (care avertiza că ieşirea din UE a Regatului Unit al Marii Britanii ar putea forţa şi un „Czexit”), a fost însă urmată de corecţii suficient de ample pentru ca la închiderea fixingului londonez din 26 februarie metalul să valoreze cu 0,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.226,50 $/u.f., comparativ cu 1.231,15 $/u.f. în 19 februarie. Cu toate acestea, intervalul în care au fluctuat cotaţiile s‑a situat peste cel din săptămâna anterioară şi preţul mediu al unciei fine[2] de aur a crescut cu 1,26%,la 1.229,12 $.
În România, deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a amplificat impactul scumpirii aurului pe piaţa din Londra, atenuându-l, în schimb, pe cel al ieftinirilor de joi şi vineri. Prin urmare, deşi creşterea din prima parte a intervalului până la cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârşitul lunii ianuarie 2015 (162,12 lei/gram în 24 februarie) a fost urmată de două scăderi consecutive, preţul anunţat de Banca Naţională a României pe 26 februarie se situa cu 1,4% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă(160,39 lei/gram, comparativ cu 158,25 lei/gram în 19 februarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul mediu al gramului de aur[3] a crescut cu 2,61%, la 159,92 lei.
- Argintul, deşi susţinut de interesul pentru metalele preţioase cu potenţial de plasament, a cotat într‑un interval de fluctuaţie mult mai îngust decât cu o săptămână în urmă, cu nivelele de minim şi maxim situate sub cele anterioare. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 26 februarie metalul valora cu 1,3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (15,17 $/u.f., comparativ cu 15,37 $/u.f. în 19 februarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul mediu al unciei fine de argint[4] a scăzut cu 0,81%,la 15,17 $.
- Platina, în schimb, a cotat într‑un interval de fluctuaţie mult mai larg decât cu o săptămână în urmă, între un minim situat cu 11 $/u.f. sub cel anterior şi un maxim cu 11 $/u.f. mai mare. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 26 februarie metalul valora cu 1,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (928 $/u.f., comparativ cu 941 $/u.f. în 19 februarie), iar preţul mediu al unciei fine de platină3 a scăzut cu 0,53%, la 931,80 $.
- Paladiul, afectat într‑o măsură mult mai mare decât celelalte metale preţioase de incertitudinea care planează asupra modului în care va evolua pe termen mediu şi lung cererea de fabricaţie la nivel mondial, s‑a ieftinit mult mai accentuat decât argintul şi platina pe parcursul săptămânii. Această „performanţă” negativă s‑a datorat faptului că este perceput mai mult ca materie primă decât ca instrument de refugiu şi atrage interesul investitorilor doar în perioadele cu puternic potenţial speculativ. Prin urmare, după ce a început intervalul analizat în scădere, cotând la 501 $/u.f., paladiul s‑a mai ieftinit cu încă 14 $/u.f., în următoarele trei zile, şi la închiderea fixingului londonez din 26 februarie valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 492 $/u.f., comparativ cu 507 $/u.f. în 19 februarie. O ieftinire aproape la fel de amplă s‑a înregistrat şi în termeni de medii săptămânale, deoarece preţul unciei fine de paladiu3 a scăzut cu 2,98%, la 495,20 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, BNR, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare în ultima săptămână a lunii februarie.
Această dinamică a fost determinată, în principal, de evoluția predominant favorabilă a indicatorilor macroeconomici din prima economie a lumii, ceea ce a contribuit la creșterea probabilității ca FED să continue „ciclul monetar” demarat la finalul anului 2015. Totodată, evoluțiile pozitive din piețele de acțiuni, majorarea ratelor de dobândă pe piața americană a titlurilor de stat și creșterea cotațiilor internaționale la țiței au susținut aprecierea dolarului în săptămâna 22-26 februarie.
Din punct de vedere macroeconomic, în Statele Unite indicatorii au consemnat evoluții predominant favorabile săptămâna trecută. Economia a crescut cu un ritm trimestrial anualizat de 1% în T4 2015, ritm revizuit în urcare de la 0,7%. De asemenea, dinamica consumului privat a accelerat de la 2,5% an/an în decembrie la 2,9% an/an în ianuarie 2016, cea mai bună evoluție din luna septembrie. Nu în ultimul rând, comenzile de bunuri de capital și cele de bunuri de folosință îndelungată au crescut în ianuarie cu ritmuri lunare de 3,9%, respectiv 4,9%, ceea ce exprimă, pe termen scurt, premise mai bune pentru evoluția investițiilor productive în economie.
Pe de altă parte, în Zona Euro indicatorii macroeconomici comunicați recent au consemnat predominant nefavorabile, care exprimă faptul că regiunea resimte turbulențele din piețele financiare internaționale și testul de încredere la adresa sectorului bancar (în contextul implementării Uniunii Bancare). Astfel, ritmul de evoluție a industriei prelucrătoare și sectorului de servicii s-a atenuat în februarie, indicatorul PMI Compozit reducându-se la minimul de la începutul anului 2015. Totodată, indicatorii de încredere calculați de Comisia Europeană, dar și indicatorul care comensurează climatul de afaceri din Germania (calculat de Centrul de Cercetare Economică IFO) au continuat să se deterioreze în februarie. Nu în ultimul rând, Eurostat a revizuit dinamica anuală a prețurilor de consum din ianuarie, de la 0,4% la 0,3%. Evoluțiile de mai sus au contribuit la creșterea probabilității ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la ședința din luna martie.
Pe piețele de titluri de stat s-au consemnat evoluții divergente ale ratei de dobândă pe scadența 10 ani săptămâna trecută: creștere în Statele Unite cu 1,2%, la 1,764%; scădere în Germania cu 28,8%, la 0,146%.
În acest context al perspectivelor divergente de politică monetară pe termen scurt, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat săptămâna trecută cu 1,1% în raport cu moneda unică europeană.
Totodată, dolarul american a crescut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1,1%), coroana suedeză (cu 0,3%).
De asemenea, se observă aprecierea cursului monedei americane, în medie, cu 2,5% față de lira sterlină, către nivelul maxim din ultimii șapte ani, evoluție determinată de intensificarea neliniștilor cu privire la rezultatul referendumului pentru rămânerea Regatului Unit al Marii Britanii în Uniunea Europeană, după ce unii oficiali ai Partidului Conservator (inclusiv primarul Londrei) au lansat campanii pro-Brexit.
Nu în ultimul rând, dolarul american a crescut săptămâna trecută și în raport cu francul elvețian (cu 0,2%) și coroana norvegiană (cu 0,5%).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat față de dolarul australian (cu 0,8%), dolarul canadian (cu 0,8%), dolarul neo-zeelandez (cu 0,8%) și yen-ul nipon (cu 1%), în ultima săptămână din februarie.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se relevă aprecierea dolarului american față de peso argentinian (cu 2,7%), deși Banca Centrală de la Buenos Aires a continuat să intervină pe piața valutară prin vânzarea de dolari (119 milioane dolari săptămâna trecută). De asemenea, cursul mediu al dolarului american a crescut, în medie, cu 0,8% față de ringgit-ul malaysian. Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat cu 1,4% față de real-ul brazilian și cu 1,7% în raport cu peso mexican, în ultima săptămână din februarie.
Raportat la leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,3% în săptămâna 22-26 februarie, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (creștere cu 0,1%) și EUR/USD (depreciere cu 1,1%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au prezentat evoluții predominant favorabile în ultima săptămână din luna februarie, susținute de știrile din plan macroeconomic, dar și de informațiile din sfera companiilor (notându-se anunțul privind fuziunea între London Stock Exchange și Deutsche Boerse). De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valutare și materii prime s-au resimțit pe piețele de acțiuni săptămâna trecută.
La nivel macroeconomic se evidențiază ameliorarea indicatorilor din Statele Unite: ritmul trimestrial de evoluție a economiei din trimestrul IV 2015 a fost revizuit în urcare (de la 0,7% la 1%), dinamica consumului a accelerat la 2,9% în ianuarie (de la 2,5% în decembrie), iar majorarea comenzilor de bunuri de capital și de bunuri de consum îndelungat în prima lună a anului exprimă premise de accelerare a investițiilor productive pe termen scurt. În acest context, a crescut probabilitatea ca FED să continue „ciclul monetar” inițiat în decembrie 2015, aspect semnalat și de discursul vice-președintelui instituției (S. Fisher).
Pe de altă parte, în Zona Euro deteriorarea indicatorilor macroeconomici avansați (calculați de Comisia Europeană), dar și a celor coincidenți (dinamica industriei prelucrătoare și a sectorului de servicii s-a temperat în februarie, către cele mai reduse ritmuri de la început de 2015) și revizuirea în jos a dinamicii anuale a prețurilor de consum în ianuarie (de la 0,4% la 0,3%) au contribuit la creșterea probabilității implementării unor noi măsuri de relaxare monetară pe termen scurt.
Pe piețele de titluri de stat s-au consemnat evoluții divergente ale ratelor de dobândă pe scadența 10 ani săptămâna trecută: creștere ușoară în Statele Unite (cu 1,2% la 1,764%) și scădere puternică în Germania (cu 28,8% la 0,146%).
În sfera companiilor se relevă știrile privind fuziunea dintre London Stock Exchange și Deutsche Boerse, dar și accelerarea operațiunilor de fuziuni și achiziții în China, precum și evoluția predominant favorabilă a rezultatelor raportate de companii (excluzând sectorul energetic) pe trimestrul IV și întreg anul 2015.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a crescut cu 0,9%, la 373,2 puncte săptămâna trecută (declin cu 6,5% de la începutul anului). Se evidențiază dinamica indicelui MSCI pentru piețele dezvoltate, în urcare cu 1,1%, la 1 554,5 puncte (scădere cu 6,5% față de nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI aferent piețelor emergente a încheiat ultima săptămână din februarie la 740 puncte, în scădere cu 0,1% față de săptămâna anterioară și cu 6,8% de la începutul anului.
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 1,5% la 16 640 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 1,6%, la 1 948,1 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat ultima săptămână din februarie cu un avans de 1,6%, la 331,5 puncte.
Pe de altă parte, în Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a stagnat în săptămâna 22-26 februarie.
În România, indicele BET a crescut puternic săptămâna trecută, cu 3,5% la 6 498,2 puncte
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Media săptămânală a cotaţiilor PM comunicate zilnic de LBMA.
[3] Media săptămânală a cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.
[4] Media săptămânală a cotaţiilor comunicate zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA.
