I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
În intervalul 23-29 ianuarie 2017, cotaţiile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat creşteri uşoare, după o evoluţie marcată de fluctuaţii zilnice: media săptămânală a cotaţiilor ţiţeiului Brent, din Marea Nordului, cu termen de livrare în martie, la bursa londoneză ICE, a înregistrat o majorare cu numai 0,95% la 55,50 dolari/baril, în timp ce media cotaţiilor ţiţeiului WTI din Texas, cu scadenţă în februarie, la bursa new-yorkeză (NYMEX), a crescut ceva mai mult, respectiv, cu 2,17%, la 53,13 dolari/baril.
Evoluţia menţionată a reflectat informaţiile contradictorii referitoare, pe de o parte, la respectarea acordului de producţie OPEC – non-OPEC, care a reprezentat principalul factor de stimulare a preţurilor, iar pe de altă parte, la majorarea producției SUA, care a atenuat tendinţa de creştere a preţurilor ţiţeiului WTI, la care s-a adăugat şi o oarecare influență rezultată din mișcările valutare.
În săptămâna analizată nu s-au înregistrat modificări semnificative ale raportului cerere-ofertă, deşi Energy Information Administration din cadrul Departamentului Energiei din SUA a continuat să indice o activitate în creștere în exploatările de ţiţei de șist, cu cifrele privind producția, stocurile de ţiţei și stocurile de benzină în creștere. Producția de ţiţei a S.U.A., cel puțin potrivit sondajelor săptămânale, se situează acum doar cu puțin sub 9 milioane pe barili/zi, un nivel nemaiîntâlnit din luna martie a anului trecut.
Oferta de ţiţei a OPEC va scădea în luna ianuarie, deoarece grupul va pune în aplicare reducerile de producție prevăzute în acordul din noiembrie 2016, care vizează scăderea supraofertei la nivel mondial. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol îşi va reduce oferta cu 900.000 de barili/zi în ianuarie, prima lună de punere în aplicare a acordului, conform firmei „Petro-Logistics”, cu sediul la Geneva. Acest volum este echivalent cu aproximativ 75% din cuantumul reducerii convenită de grupul de producători. Unsprezece state non-membre OPEC, în frunte cu Rusia, sunt de acord, de asemenea, să-şi reducă producția ca suport al demersului OPEC.
Datele sugerează „un nivel ridicat de conformitate cu acordul de reducere a producției”, a declarat Daniel Gerber, director executiv al Petro-Logistics, o firmă care monitorizează transportul maritim de ţiţei de peste trei decenii. Aderarea la acordul OPEC este „importantă”, a declarat şi ministrul saudit al energiei, Khalid Al-Falih la 22 ianuarie, când țările OPEC s-au întâlnit pentru a discuta despre punerea în aplicare a monitorizării aplicării acordului. Unii analiști, cum ar fi cei de la „Energy Aspects Ltd”, din Londra, și-au exprimat îndoiala că Irakul se va conforma cotei sale de reducere, deoarece această ţară face eforturi să-şi reabiliteze industria petrolieră, după ani de război și sancțiuni. Cu toate acestea, Irakul a fost de acord să reducă cu 210.000 de barili/ zi nivelul producției, ca parte a acordului OPEC, dar un factor care a făcut ca respectarea angajamentului să fie destul de complicata a fost acela că o mare parte din producția sa provine din terenurile concesionate companiilor petroliere internaționale private. Ministrul petrolului din Irak a declarat, însă, că aceste companii au promis să respecte reducerile.
Reamintim că, în primele două săptămâni după ce OPEC a anunțat limitarea ofertei, preţurile au crescut, pentru ca ulterior să stagneze, pe fondul incertitudinii referitoare la modul de transpunere în practică a acordului. Recunoscând scepticismul manifestat în rândul comercianților de petrol, organizația a luat măsuri suplimentare pentru a dovedi că va onora angajamentele. Arabia Saudită, Kuweitul și Algeria au declarat că au redus producţia încă din luna ianuarie, chiar mai mult decât era necesar, în timp ce Rusia a afirmat,la rândul său, că a redus producția mai rapid decât a fost convenit inițial.
Producătorii participanţi la acord au înființat un comitet alcătuit din cinci națiuni, însărcinat cu supravegherea conformității respectării acordului care, la sfârșitul lunii martie, va efectua o revizuire a datelor de producție.
De menţionat faptul că, în timp ce OPEC face reduceri ale producţiei, Libia şi Iranul, două state membre exceptate de la accord, continuă să-şi majoreze extracţia şi exportul.
Tancurile petroliere iraniene sunt pregătite ca săptămâna viitoare să ancoreze în portul Rotterdam, aceasta fiind prima dată când supertancurile de stat din Iran au primit permisiunea de intrare în porturile din Europa, după ridicarea sancțiunilor în urmă cu un an. În ultimele 12 luni, Iranul a livrat ţiţei către Europa, dar cu tancuri aparţinând unor firme independente, din cauza persistenţei incertitudinii occidentale asupra conduitei Iranului. Acceptarea navelor petroliere iraniene în porturile europene ar putea permite Iranului să-și intensifice eforturile pentru majorarea cotei de piață în Europa.
Producția de ţiţei a Libiei a depăşit 620.000 de barili/zi în luna decembrie, iar după unele estimări, în prezent, ar fi atins deja 700.000 de barili/zi, mai mult decât dublu faţă de nivelul de la jumătatea anului 2016. Potrivit „S & P Global Platts”, statul nord-african vizează atingerea unei producții de 1,25 milioane de barili/zi, până la sfârșitul anului 2017. Aceste cifre ar trebui să fie luate, însă, sub rezervă, având în vedere că în ultimii 5 ani, sfâșiată de război, țara a produs cu mult sub potențialul său. O suplimentare a ofertei Libiei, cu 630.000 barili/zi, pe parcursul anului ar anula în mare parte efectul reducerilor făcute de alți membri ai OPEC, ceea ce implică un risc de scădere a preţurilor.
Mai multi analişti importanți de pe piața petrolului se așteaptă ca, în prima jumătate a acestui an, stocurile să scadă, din cauza reducerilor de producție ale OPEC. Banca „Barclays”, de exemplu, a prevăzut un declin al stocurilor de ţiţei cu 900.000 barili/zi, în primul trimestru 2017, ceea ce va contribui la echilibrarea treptată a pieţei. Pe de altă parte, „Energy Information Administration” (SUA) are o viziune mult mai pesimistă asupra situației, prognozând o creştere cu 300.000 de barili/zi a stocurilor de ţiţei în 2017, urmată de o scădere de-abia din a doua jumătate a anului 2018. Drept urmare, agenția americană se așteaptă ca prețurile ţiţeiului să rămână sub 60 $/baril în următorii doi ani.
În SUA, preşedintele Trump a trimis unele semnale confuze, în data de 26 ianuarie, cu privire la impunerea unei taxe vamale de frontieră cu Mexicul, care ar avea implicații enorme pentru comerțul cu energie între SUA și Mexic, o relație care s-a dezvoltat în ultimii ani, în special în beneficiul exportatorilor americani. Problemele înregistrate la rafinăriile din Mexic au condus la o creștere bruscă a importurilor de produse rafinate din SUA. O economie în creștere ca cea a Mexicului are, de asemenea, nevoie de gaze naturale din SUA. Taxa de frontieră ar perturba în mare mare parte toate aceste schimburi. Casa Albă se pare că şi-a retras proiectul, după un val de proteste publice, dar nu este clar ce cale va urma.
Preşedintele Trump a reînviat „luptele” pentru conductele de gaz din perioada administrației Obama, stimulând finalizarea conductei North Dakota şi insuflând o ”nouă viață” proiectului abandonat al conductei Keystone XL. Ordinele sale executive au căutat să promoveze ambele proiecte, dar este prea devreme pentru a cunoaşte rezultatul final. „Transcanada” a prezentat rapid o nouă cerere de autorizare pentru proiectul Keystone XL, pe care administrația Trump a promis că-l va analiza în regim de urgenţă.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Media cotaţiilor săptămânale ale gazului natural la bursa din New York (NYMEX), în tranzacţiile cu scadenţă februarie, a înregistrat o ajustare în scădere cu 0,38%, la un nivel de 116,81 $/1000 mc, ca urmare a declinului cererii, din cauza încălzirii vremii. Consumul total de gaze naturale al SUA a scăzut cu 8% comparativ cu săptămâna precedentă, potrivit datelor furnizate de „PointLogic”. Consumul de gaz în termocentrale s-a redus cu 2%, în timp ce consumul din sectorul industrial a scăzut cu 3%. În sectoarele rezidențial și comercial, consumul a scăzut cu 15%, până la o medie 31,6 mld pic.cub/zi (314 mld m.c./an), faţă de săptămâna precedentă, şi cu 36% comparativ cu aceeași săptămână a anului 2016. Exporturile de gaze naturale în Mexic au crescut cu 4% pe o bază săptămânală
Preţul de export al gazului din Rusia în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, din contractele de export-import, a înregistrat un nivel mediu de 5,16 $/mil BTU (circa 182 $/1000 m.c.) în luna decembrie 2016, în creştere cu 13,66% faţă de luna precedentă şi cu circa 30% faţă de un preţ minim de 3,96 $/1000 m.c. înregistrat în septembrie 2016.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela STOIAN
Evoluția cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-a caracterizat, în intervalul analizat, prin creşteri semnificative ale cotaţiilor zilnice și o majorare de 1,82% a mediei săptămânale, la 1.850,80 $/tonă. Ascensiunea cotațiilor până la atingerea unui maxim de 1.870 $/tonă în zilele de 23 și 24 ianuarie și înregistrarea unei creșteri importante a acestora, de 9%, în cursul lunii ianuarie au fost susținute de deprecierea dolarului SUA și de diminuarea producției de metal alb la unele companii din China, pe fondul impunerii standardelor stricte de mediu. Majorarea cotațiilor aluminiului, nesusținută de o creștere semnificativă a cererii pentru metalul alb, va fi urmată în perioada imediat următoare de o corecție necesară pentru impulsionarea tranzacţiilor cu metal și erodarea stocurilor la LME (al căror nivel este încă ridicat, după circa 8-9 ani de supraofertă pe piața analizată).
Nivelul stocurilor a scăzut, în cursul săptămânii, până la 2.278.225 tone la 27 ianuarie a.c., iar media săptămânală a acestora a înregistrat o diminuare ușoară, de 0,20% față de cea anterioară, la 2.284.935 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere modestă, de 1,71%, comparativ cu perioada anterioară, la 5.851,60 $/tonă. Preţurile zilnice ale metalului roșu au oscilat de la un nivel minim de 5.775 $/tonă (23 ianuarie a.c.) la un nivel maxim de 5.890 $/tonă (26 ianuarie a.c.), acesta fiind considerat cel mai ridicat din 28 noiembrie 2016. Evoluția cotaţiei cuprului a fost influențată în continuare de deprecierea dolarului față moneda euro, cât și de greva de la mina Minerva Escondida (cea mai mare mină de cupru din lume) din Chile, ce a afectat producția și prețul cuprului prin întreruperile de livrări pe piața de profil. De asemenea, cea mai mare mină din Indonezia a avertizat, la mijlocul săptămânii analizate, că dorește să reînceapă producția cu aproximativ 40% din capacitate, chiar dacă nu obține un permis de export de la instituțiile de stat. În data de 12 ianuarie a.c. exporturile de cupru au fost oprite datorită interdicției privind transportul maritim de minereuri, iar conform analiștilor această interdicție a afectat cu 2% aprovizionarea cu metal roșu pe piața mondială. În același timp, China face eforturi pentru a stimula creșterea economiei, iar Statele Unite se grăbește să aplice unele proiecte de infrastructură promise de președintele Donald Trump în campania electorală, programe ce ar ajuta la creșterea cererii de metale industriale.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.) au continuat trendul descendent, înregistrând o nouă reducere de 2,27%, la 270.115 tone.
Plumb
AUTOR: Florela STOIAN
În intervalul analizat, cotațiile plumbului la LME au continuat trendul ascendent, apropiindu-se sensibil de 2.400 $/tonă, prin maximul de 2.390 $/tonă înregistrat în 24 și 26 ianuarie, pe fondul deprecierii dolarului SUA și al creșterii cererii în sectorul de fabricare a bateriilor auto, pe perioada sezonului rece. Cotația medie săptămânală a înregistrat o creștere de 3,16%, la 2.374,90 $/tonă. În condițiile acumulării unui excedent de 16.000 tone pe perioada primelor 11 luni ale anului 2016, menținerea cotațiilor plumbului în jurul valorii de 2.400 $/tonă va fi de scurtă durată, întrucât beneficiarii pot opta pentru înlocuitorul acestuia, metalul în formă secundară, al cărui preţ de comercializare este mult mai atractiv.
Nivelul stocurilor de plumb la LME a avut o tendință de scădere pe parcursul săptămânii, totalizând 192.775 tone la 27 ianuarie. Cu toate acestea, media săptămânală a stocurilor de plumb a înregistrat o creștere ușoară, cu 0,44%, la 194.370 tone, atribuită acumulărilor din ultima zi a săptămânii precedente.
Zinc
AUTOR: Florela STOIAN
Cotațiile zincului la LME s-au consolidat în apropierea valorii de 2.800 $/tonă, pe fondul restrângerii maxime a pieței concentratelor de zinc și al deficitului pronunțat de metal, factori care au determinat majorarea cotației medii cu 1,83% față de săptămâna anterioară, la 2.785,90 $/tonă. Deși conjunctura pieței mondiale este favorabilă menținerii la nivel ridicat a cotațiilor zincului, există totuși posibilitatea ca, pe termen scurt, acestea să nu depășească 2.870 $/tonă, potrivit analiștilor Metal Bulletin Research. Creșterea peste acest nivel va fi limitată de punerea în funcțiune a noilor proiecte miniere (ce vor completa parțial deficitul creat după închiderea marilor capacități miniere, din perioada 2015-2016), stimulată de prețul actual ridicat de comercializare a metalului.
Nivelul stocurilor de zinc la LME a continuat să scadă, până la 400.925 tone la 27 ianuarie, iar media săptămânală s-a diminuat cu 1,27% față de săptămâna anterioară, la 413.205 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o nouă reducere, de 4,45% în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 9.623,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel maxim de 9.770 $/tonă în prima zi de tranzacționare și un nivel minim de 9.380 $/tonă în ultima zi din săptămână. Această tendință de slăbire a cotaţiilor la nichel este atribuită în principal deciziei, luată în cursul săptămânii analizate, privind relaxarea interdicției la exporturile de minereu de nichel din Indonezia, din dorința de reîncepere a exporturilor, dacă companiile dovedesc progresul în topitorii în viitorii 5 ani.
Conform unui studiu recent privind situația mineritului, se preconizează că majorarea populației și urbanizarea economiilor emergente cum ar fi China și India vor duce la investiții masive în modernizarea infrastructurii, iar extinderea capacităților industriale ar putea spori consumul de nichel rafinat cu 1,3%, la 2023 mii tone, până în anul 2020.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o creștere modestă, de 1,90% faţă de săptămâna anterioară, la 378.269 tone. Pe de altă parte, stocurile de minereu de nichel în șapte porturi mari din China au scăzut cu 150.000 tone în perioada examinată.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.), preţurile la cositor au înregistrat, pe parcursul săptămânii analizate, o tendinţă descendentă, pe fondul creşterii ofertei mondiale dar şi al majorării stocurilor. Cotaţia medie săptămânală a scăzut cu 3,71% faţă de intervalul precedent, la 20.132 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.875 $/tonă (23 ianuarie a.c.), iar cel maxim de 20.450 $/tonă, pe 25 ianuarie 2017.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a crescut cu 21,80% faţă de intervalul anterior, atingând cel mai mare nivel din ultimele şapte luni, de 4.984 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana GHIŢAC
În lipsa altor stimuli, interesul pentru metalele preţioase a continuat să fie pur speculativ, fluctuând în funcţie de modul în care marii investitori au perceput oportunitatea tranzacţiilor de un sens sau altul.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această situaţie a sporit instabilitatea cotaţiilor, tendinţa ascendentă de la începutul săptămânii analizate fiind urmată de corecţii extrem de drastice. Cu toate acestea, în raport cu intervalul anterior, preţurile s‑au modificat nesemnificativ în medie. Prin urmare:
- Aurul a început intervalul analizat în creştere susţinută (valoarea unciei fine[2] crescând cu 16 $, în primele două zile) după care s‑a confruntat cu trei ieftiniri consecutive în urma cărora s‑a ieftinit cu aproape 32 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 27 ianuarie uncia fină de aur valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (184,85 $, faţă de 1. 200,55 pe 20 ianuarie 2016), dar, în termeni de medii săptămânale, preţul aurului[3] a scăzut cu doar 0,52%, la 1.199,84 $/u.f..
În România, valoarea aurului a fluctuat de aceeaşi manieră cu cotaţia unciei fine, dar amplitudinea ieftinirii a fost amplificată de o nouă depreciere a dolarului american în raport cu moneda naţională. Astfel, pe 27 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un curs cu 1,5% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (160,59 lei/gram, comparativ cu 163,09 lei/gram pe 20 ianuarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 1,39%, la 161,68 lei.
- Argintul, la rândul său, a cotat în scădere pe parcursul intervalului analizat şi la închiderea fixingului londonez din 27 ianuarie metalul valora cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (16,70 $/u.f., comparativ cu 16,89 $/u.f. în 20 ianuarie). Cu toate acestea, datorită nivelului ridicat la care s‑au situat cotaţiile în primele două zile, preţul unciei fine de argint[5] a scăzut nesemnificativ în termeni de medii săptămânale (- 0,05%), la 16,95 $.
- Platina a fost mult mai bine susţinută de cererea fizică ş a cotat trei zile consecutive în creştere. Prin urmare, în ciuda drasticelor corecţii de joi şi vineri (în urma cărora s‑a ieftinit cu 28 $/u.f.), a reuşit ca la închiderea fixingului londonez din 27 ianuarie să fie singurul metal preţios care valora mai mult decât cu o săptămână în urmă (965 $/u.f., comparativ cu 963 $/u.f. în 20 ianuarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a crescut cu 0,78%, la 979,40 $.
Paladiul, în schimb, s‑a ieftinit atât de puternic în ultimele patru zile din intervalul analizat încât la închiderea fixingului londonez din 27 ianuarie valora cu 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (722 $/u.f., comparativ cu 761 $/u.f. în 20 ianuarie). Cu toate acestea, datorită nivelului ridicat la care cota luni (+ 26 $/u.f. într‑o singură zi), a reuşit şi el să înregistreze o uşoară scumpire în termeni de medii săptămânale: preţul unciei fine de paladiu3 a crescut cu 0,37%, la 754,60 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
Între 23 şi 27 ianuarie 2017, la Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au fluctuat între un maxim al perioadei analizate de 156,19 $/tonă şi un minim 154,51 $/tonă, ceea ce a condus la o medie săptămânală de 156,67 $/tonă, în scădere cu 0,62% comparativ cu perioada precedentă.
Menţinerea cotaţiilor grâului la valori apropiate de cele din săptămâna anterioară s-a datorat lipsei unor factori determinanți care să influenţeze bursa americană.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În săptămâna analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 143,71 $/tonă, în scădere cu 0,43% comparativ cu intervalul anterior.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 23 – 29 ianuarie 2017, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii de scădere. Astfel, cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia s-a situat la 387,29 $/tonă, marcând o scădere de 1,54% faţă de intervalul precedent, pe fondul unui volum redus de tranzacţii; nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 388,92 $/tonă (24 ianuarie a.c.), iar cel minim de 385,53 $/tonă pe 27 ianuarie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o scădere de 1,76% faţă de săptămâna precedentă, la 767,52 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel minim de 775,06 $/tonă (23 ianuarie a.c.) și un maxim de 777,92 $/tonă (25 ianuarie 2017).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 23 – 29 ianuarie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a crescut cu 0,62% față de săptămâna anterioară, la 538,50 $/tonă. Săptămâna a debutat cu prețuri mai ridicate comparativ cu cele din săptămâna anterioară, cotațiile continuând să crească și în a doua zi de tranzacționare. În următoarele 3 zile, prețurile au scăzut, reflectând un volum de vânzări mai scăzut la bursă. Maximul din intervalul analizat a fost de 541,00 $/tonă, pe 23 ianuarie, iar cel mai scăzut nivel de 535,80 $/tonă, pe 25 ianuarie.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o creștere modestă, de 1,42%, față de săptămâna precedentă, la 3.371,45 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii: în prima zi de tranzacționare s-a atins o valoare maximă de 3.426 $/tonă, iar cea mai mică valoare înregistrată a fost de 3.371 $/tonă în data de 25 ianuarie a.c. Cauzele creșterii prețurilor boabelor de cafea au fost seceta din Brazilia și Kenia, ploile abundente din Vietnam și recoltele mai slabe din Indonezia.
Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Cafea (ICO), prețurile la cafea Arabica, cu termen martie, au înregistrat o creștere de 2%, aceasta fiind considerată cea mai mare modificare de la sfârșitul lunii noiembrie 2016.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o ușoară scădere în săptâmâna analizată, de 1,12% față de perioada anterioară, la 2.238,00 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare maximă de 2.261 $/tonă în 23 ianuarie a.c.(cea mai mare valoare din luna mai 2012) și o valoare minimă de 2.222 $/tonă în 26 ianuarie a.c.. În ciuda acestui declin, unii analiști sunt optimiști în privința redresării prețurilor, iar conform declarației directorului executiv al Asociației Britanice a Cafelei (BCA), organizație reprezentativă pentru industria cafelei din Marea Britanie, Chris Stemman, se așteaptă creșteri semnificative ale consumului de cafea, atât Arabica cât și Robusta, în magazine și cafenele, în viitorul apropiat.
Cacao
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 23 – 29 ianuarie 2017, cotaţiile medii la cacao boabe s-au redus comparativ cu săptămâna anterioară atât la Bursa de la Londra (cacao nr.7), cât şi la Bursa de la New York, cu 0,34% şi, respectiv, cu 1,64%, la 2.175,17 $/tonă şi, respectiv, la 2.157,00 $/tonă, pe fondul diminuării volumului de tranzacţii.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 23 – 29 ianuarie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.835,00 $/tonă, înregistrând o creștere de 1,94%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.636,64 $/tonă (+2,34% față de săptămâna anterioară).
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.818,02 $/tonă și 1.851,10 $/tonă, iar prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.622,22 $/tonă și unul maxim de 1.650,44 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare 
Sursa: Baza de date IEM
VI. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american s-a depreciat în ultima săptămână din ianuarie, atât față de monedele din țările dezvoltate, cât și raportat la valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată de primele decizii de politică economică ale Administrației Trump: măsuri menite să susțină investițiile în economia SUA; perspective de renegociere a tratatelor de comerț internațional (inclusiv NAFTA), pentru majorarea barierelor tarifare, cu scopul de a proteja piața internă de importurile din țările emergente (inclusiv Mexic).
Se poate spune că asistăm la corecții normale ale cursului dolarului american, având în vedere că, la începutul anului curent, acesta a atins cel mai ridicat nivel din 2002. Practic, investitorii internaționali își ajustează expunerile în dolari, marcând profit, în așteptarea concretizării perspectivelor de accelerare a investițiilor productive în economia SUA, dar și a semnalelor de politică monetară care vor fi lansate de Rezerva Federală la prima ședință din 2017 (programată pe 31 ianuarie – 1 februarie).
Nu în ultimul rând, cursul dolarului american a resimțit săptămâna trecută evoluțiile indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, ca și fluctuațiile din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, s-au înregistrat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor comunicați în Statele Unite și Zona Euro. Se confirmă perspectivele de accelerare a economiei reale pe termen scurt, într-un context caracterizat prin creşterea așteptărilor cu privire la dinamica inflației pe termen mediu.
Pe burse s-au consemnat creșteri generalizate, notându-se avansul piețelor emergente, pe fondul reducerii percepției de risc.
Pe piețele de titluri de stat se evidențiază continuarea tendinței de creștere a ratelor de dobândă (barometru pentru costul de finanțare în economie), în Statele Unite acest indicator atingând, la final de ianuarie, cel mai ridicat nivel din toamna anului 2014.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,6% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, fiind testat nivelul minim din luna noiembrie.
Dolarul a scăzut și în raport cu monedele din sfera de influență a euro, respectiv coroana daneză (cu 0,6%) şi coroana suedeză (cu 1,1%), şi a pierdut teren în fata lirei sterline (cu 2,2%), după ce Premierul britanic a semnalat că Parlamentul va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește acordul final de ieșire din Uniunea Europeană (între timp, Curtea Supremă a decis că Parlamentul trebuie să se pronunțe și cu privire la activarea Articolului 50 din Tratatul UE).
Nu în ultimul rând, cursul mediu al monedei americane s-a depreciat săptămâna trecută faţă de dolarul australian (cu 0,4%), dolarul canadian (cu 0,5%), francul elvețian (cu 0,7%), dolarul neo-zeelandez (cu 1,3%) și coroana norvegiană (cu 1,5%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se observă deprecierea dolarului față de monedele din America Latină, evoluție influențată de perspectiva introducerii de măsuri protecționiste în relațiile comerciale internaționale: real-ul brazilian (cu 1,3%), peso mexican (cu 2%).
De asemenea, dolarul a scăzut față de peso filipinez (cu 0,2%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,5%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a consolidat, în ultima săptămână din ianuarie, în raport cu riyal-ul saudit și s-a apreciat ușor față de rupia indiană (cu 0,1%) și peso argentinian (cu 0,1%).
Comparativ cu leul românesc, dolarul s-a depreciat cu 0,5% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,1%) și EUR/USD (creștere cu 0,6%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar 
Sursa: Baza de date IEM
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
