I. ŢIŢEI
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Pe piața țițeiului, ȋn săptămâna 24 – 30 aprilie a.c., prețurile au evoluat pe un trend fluctuant, dar pregnant descendent: media cotațiilor la țițeiul Brent, termen iunie, la bursa londoneză ICE, s-a redus cu 3,52%, la 51,74 dolari/baril, comparativ cu 53,63 dolari/baril în săptămâna anterioară, iar media cotațiilor țițeiului WTI, termen iunie, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a diminuat cu 3,4 %, la 49,34 dolari/baril, comparativ cu 51,08 dolari/baril în săptămâna anterioară (17-23 aprile).
La bursele petroliere, marii investitori și-au pierdut, se pare, încrederea în revenirea prețurilor petrolului. Fondurile de hedging și alte fonduri au luat o pauză în constituirea/cumpărarea de poziții lungi în săptămânile din urmă, pentru care există date disponibile. O mare parte a redresării, ușoare, a prețului petrolului între sfârșitul lunii martie și mijlocul lunii aprilie a avut loc pentru că investitorii au lichidat pozițiile scurte și au pariat pe majorarea prețurilor. Cu toate acestea, de atunci, fondurile de hedging au încetinit constituirea de poziții lungi, un semn clar de scădere a încrederii în revenirea prețurilor petrolului la niveluri mai mari. De asemenea, piața la termen (futures) nu mai arată semne încurajatoare şi s-a revenit la situația de contango (prețuri la termen sub cele curente sau spot), un semn de preocupare serioasă cu privire la oferta excedentară pe termen scurt.
Fluctuațiile zilnice ale cotațiilor țițeiului la cele două burse, pe fondul unui declin ușor, s-au datorat și repornirii a două câmpuri petroliere libiene cheie, preocupărilor legate de problema destul de delicată a cererii de carburanți, mai ales de benzină, precum și ȋngrijorării profunde privind capacitatea producătorilor majori de petrol de a atenua supraabundența stocurilor la nivel mondial. Stocurile de benzină, ca şi cele de petrol, au sporit dramatic ȋn SUA.
Recunoscând că sarcina de echilibrare a pieței este departe de a fi realizată, comitetul de monitorizare al OPEC, care a fost însărcinat cu supravegherea respectării reducerilor colective de producție, a aprobat prelungirea acordului pentru încă șase luni, cu mențiunea că, dacă nu se întâmplă ceva neprevăzut, OPEC va insista pentru o perioadă de extindere a acordului la reuniunea sa oficială din luna mai. Singura piedică pentru a menține reducerile până la sfârșitul anului este, în acest moment, Rusia, deși majoritatea analiștilor nu se așteaptă ca aceasta să stea în calea prelungirii acordului. Producția de petrol a Rusiei ar putea urca, potrivit aprecierilor unor experți și conform detaliilor privind planurile de investiții lansate de companiile petroliere din Rusia, la nivelul cel mai mare din ultimii 30 de ani, în cazul în care OPEC și producătorii ne-OPEC nu se vor ȋnțelege și nu vor extinde angajamentele de reducere a ofertei cu ȋncă șase luni după data de 30 iunie. Ca să producă efectele dorite, acordul ȋntre statele OPEC și unele state neOPEC ar trebui prelungit, probabil, și ȋn 2018.
OPEC va decide, pe 25 mai, dacă va extinde cotele de producție actuale, decizie care, în opinia directorului sectorului de energie și utilități al Advisory Services Nasdaq, Tamar Essner, va reprezenta cel mai important factor de influențare a prețurilor petrolului în luna mai. Există, însă, destul scepticism cu privire la faptul dacă extinderea reducerilor de producție/ofertă, la nivelul actual, ar fi suficientă pentru a diminua stocurile globale şi a le aduce la niveluri rezonabile, mai ales că o eventuală creștere a nivelului de reduceri ar putea fi destul de dificilă. Prețurile la petrol au stagnat ȋn ultimele săptămâni, pe fondul revenirii producției de petrol din SUA. Stocurile de țiței din SUA rămân ridicate (cu peste 100 milioane barili – 14 milioane tone – peste media ultimilor 5 ani), iar producția SUA și numărul de puțuri forate continuă să crească, date fiind cheltuielile de investiții sporite din a doua parte a anului 2017, accentuând turbulențele de pe piața petrolului, ceea ce face ca prețurile să rămână, probabil, sub presiune. Stocurile petroliere din statele membre OCDE au sporit ȋn trimestrul I 2017 cu 38,5 milioane barili, la nivelul de 3.000 milioane barili (410 milioane tone).
Piețele și prețurile mărfurilor de bursă, inclusiv petrolul, au fost influențate pe parcursul ultimelor șase săptămâni, când s-a înregistrat o slăbire clară a optimismului, ca și a apetitului pentru risc, pe piață, de următorii factori: 1. riscurile geopolitice asociate conflictului din Siria, potențialul conflict ȋntre SUA și Coreea de Nord și rezultatul incert al alegerile din Franța; 2. incertitudinile legate de creșterea economică din China; 3. obstacolele politice pentru Partidul Republican din SUA în calea realizării reducerii fiscalității și agendei deregulatorii. Climatul macroeconomic și politic global nu a fost, deci, foarte favorabil burselor de materii prime și implicit petrolului. În pofida unor riscuri geopolitice, nu este, totuși, pusă ȋn discuție evoluţia macroeconomică, existând perspective certe de creștere economică la nivel mondial, aşa cum rezultă din aprecierile avansate de agențiile guvernamentale economice, instituțiile financiare și băncile centrale.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Media cotațiilor la gazul natural, cu termen iunie, la bursa new-yorkeză NYMEX a crescut ușor, cu 0,08% la nivelul de 111,31 dolari/1000 mc, de la 111,22 dolari/1000 mc ȋn săptămâna anterioară, pe fondul ȋncălzirii vremii și pe fondul influențelor exercitate de prețul țițeiului. Deşi producția de gaze naturale a scăzut în 2016, US Energy Information Administration a declarat, în raportul său pe termen scurt „Energy Outlook”, din luna aprilie, că se așteaptă ca această tendință să se inverseze în 2017, producția de gaze naturale urmând să crească cu 22,66 milioane mc/zi. Prognoza pentru 2018 prevede o creștere sporită a producției SUA, de 113,3 milioane mc/zi.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere 
Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a înregistrat o majorare de 1,22%, la 1.942,60 $/tonă, pe fondul creşterii ofertei mondiale şi al diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.928 $/tonă (24 aprilie a.c.), iar cel maxim de 1.957,50 $/tonă, pe 26 aprilie 2017. Cotaţia medie lunară a aluminiului în aprilie 2017 a fost de 1.930,94 $/tonă (+1,5% faţă de luna precedentă).
Nivelul stocurilor de aluminiu la LME s-a redus în cursul săptămânii, până la 1.645.375 tone în ultima zi de tranzacţionare (28 aprilie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 3,04% față de săptămâna anterioară, la 1.660.115 tone. În luna aprilie 2017, nivelul mediu lunar al stocurilor de aluminiu s-a diminuat cu 18,3% faţă de luna precedentă, la 1.651.850 tone.
Cupru
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
În săptămâna 24 – 30 aprilie a.c., cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o ușoară majorare, de 0,98%, la 5.663,40 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au fluctuat, în cursul săptămânii, între o valoare minimă de 5.612 $/tonă, înregistrată pe 24 aprilie a.c., şi una maximă de 5,688 $/tonă, înregistrată pe 28 aprlie a.c.. Această evoluție a cotaţiei cuprului a fost influențată de discursul Președintelui Donald Trump, care a promis ,,o mare reformă fiscală și reducerea impozitelor”, și care a dorit să sublineze că acest program se concentrează în principal pe reducerile fiscale la întreprinderi, de la 35% la 15%.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat trendul descendent, media lor săptămânală înregistrând o scădere de 1,19%, la 261.775 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o nouă reducere, de 1,66% în săptămâna 24 – 30 aprilie a.c. faţă de săptămâna precedentă, la 9.287,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel minim de 9.190 $/tonă (considerat cel mai mic nivel din ultimele 10 luni) în penultima zi de tranzacționare și un nivel maxim de 9.485 $/tonă, înregistrat vineri la închiderea bursei. Cotaţiile la nichel au fost influențate de cererea slabă din partea Chinei, cât și de scepticismul față de reducerile fiscale anunțate de președintele Statelelor Unite.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat, în termeni de medii săptămânale, o creștere modestă, de 1,19% faţă de săptămâna anterioară, la 379.730 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
În intervalul 24 – 30 aprilie 2017, cotaţia medie săptămânală a cositorului, la Bursa de Metale de la Londra (LME), a înregistrat o reducere uşoară, de 0,71%, faţă de intervalul precedent, la 19.750 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.525 $/tonă (24 aprilie a.c.), iar cel maxim de 19.925 $/tonă, pe 27 aprilie 2017. Diminuarea cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor de bursă, precum şi al scăderii stocurilor. În luna aprilie 2017, cotaţia medie lunară a cositorului fost de cca.19.000 $/tonă, înregistrând o scădere de 4,2% faţă de luna precedentă.
Media stocurilor de cositor la LME a înregistrat o diminuare de 4,57% în săptămâna analizată, la 3.068 tone, faţă de perioada precedentă, când s-a înregistrat 3,215 tone. Nivelul mediu lunar al stocurilor de cositor în luna aprilie 2017 a scăzut drastic, cu peste 26%, faţă de luna precedentă, la 3,288,05 tone, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.
Cotaţia medie săptămânală a cositorului a scăzut, pe fondul speculaţiilor de bursă şi al diminuării stocurilor de cositor
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: www.secure.lme.com
Notă: *Mediile săptămânale s-au calculat pe 4 zile, Bursele au fost închise cu ocazia Sărbătorilor Pascale
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], aurul, argintul şi platina au încheiat ultima săptămână din aprilie pe trend descendent, paladiul fiind singurul metal preţios care a reuşit să se scumpească în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
– 
Aurul a început săptămâna în scădere, la 1.269,40 $/u.f. şi, afectat de diminuarea interesului investitorilor pentru activele cu grad scăzut de risc, a încheiat‑o pe trend descendent. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 28 aprilie uncia fină[2] valora 1.266,45 $, cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.281,85 pe 21 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul aurului[3] s‑a diminuat cu 1,16%, la 1.265,66 $/u.f.. Cu toate acestea, aurul a încheiat luna aprilie cu 2% peste nivelul la care o începea (1.247,25 $/u.f. pe 3 aprilie), iar în termeni de medii lunare, preţul metalului a crescut cu aproape 3% faţă de nivelul din martie (de la 1.231,09 $/u.f., la 1.265,63 $/u.f.) şi s‑a situat cu 2% peste cel din aprilie 2016 (1.242,26 $/u.f.). În aceste condiţii, tendinţa de redresare instalată încă de la începutul anului se menţine, aurul încheind primele patru luni din 2017 cu 10% peste nivelul din 3 ianuarie (1.151 $/u.f.).
În România, impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost amplificat de drastica depreciere a dolarului american în raport cu moneda naţională şi valoarea gramului de aur s‑a diminuat în ritm alert pe parcursul săptămânii analizate. Prin urmare, pe 28 aprilie Banca Naţională a României anunţa un curs cu 3% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (168,81 lei/gram, comparativ cu 174,80 lei/gram pe 21 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 2,86%, comparativ cu intervalul anterior, la 169,47 lei. În aceste condiţii, cotaţia anunţată de Banca Naţională a României în ultima zi din aprilie se situa cu 1% sub nivelul din 3 aprilie (171,07 lei/gram), dar în termeni de medii lunare preţul oficial al gramului de aur a crescut cu 2%: de la 168,46 lei în martie, la 172,35 lei în aprilie. O evoluţie mult mai bună s‑a înregistrat însă faţă de aprilie 2016, raportat la care gramul de aur s‑a scumpit cu 9%. Prin urmare, trendul din 2017 este ascendent şi în România, aurul încheind primele patru luni cu 5% peste nivelul de la începutul anului (160,27 lei/gram, pe 3 ianuarie).
– 
Argintul s‑a confruntat cu o cerere atât de slabă, încât a cotat pe trend puternic descendent pe parcursul ultimei săptămâni din aprilie. Prin urmare, începea intervalul analizat în scădere, cotând luni la 17,98 $/u.f. şi la închiderea fixingului londonez din 28 aprilie metalul valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (17,59 $/u.f., comparativ cu 17,98 $/u.f., în 21 aprilie). În aceste condiţii, preţul unciei fine de argint[5] a scăzut cu 2,85%, în termeni de medii săptămânale, la 17,68 $ şi argintul a încheiat luna aprilie cu 3% sub nivelul la care o începea (18,16 $/u.f. pe 3 aprilie). Cu toate acestea, preţul argintului a crescut cu aproape 3% în raport cu luna martie (de la 17,59 $/u.f., la 18,07 $/u.f. în aprilie) şi tendinţa de redresare instaurată încă de la începutul anului se menţine (chiar dacă este din ce în ce mai puţin alertă), argintul încheind primele patru luni din 2017 cu 10% peste nivelul din 3 ianuarie (15,95 $/u.f.). În plus, în aprilie metalul a fost cu 11% mai scump decât cu un an în urmă (16,26 $/u.f. în aprilie 2016).
– 
Platina, la rândul său, a cotat pe trend puternic descendent pe parcursul ultimei săptămâni din aprilie. Prin urmare, a început intervalul analizat în scădere, cotând luni la 955 $/u.f., iar la închiderea fixingului londonez din 28 aprilie metalul valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (946 $/u.f., comparativ cu 979 $/u.f. în 21 aprilie), motiv pentru care preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 3,08% în termeni de medii săptămânale, la 949,60 $. Cu toate acestea, platina a încheiat luna aprilie cu doar 0,2% sub nivelul la care o începea (948 $/u.f. pe 3 aprilie), iar în termeni de medii lunare, preţul metalului a scăzut la fel de puţin faţă de nivelul din martie (de la 962,26 $/u.f., la 959,89 $/u.f.). În cazul său, însă, amplitudinea redresării din primele patru luni (+2%, de la 893 $/u.f. pe 3 ianuarie şi până la sfârşitul lui aprilie) a fost insuficientă pentru a depăşi nivelul cotaţiilor din aprilie 2016 şi platina a fost singurul metal preţios al cărui preţ a fost în aprilie 2017 mai mic decât cu un an în urmă (- 3%, faţă de 994,19 $ în aprilie 2016).
– 
Paladiul, în schimb, s‑a bucurat de o cerere atât de susţinută încât a fost singurul metal preţios care a reuşit să încheie intervalul analizat pe trend ascendent. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 28 aprilie metalul valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (824 $/u.f., faţă de 803 $/u.f. în 21 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a crescut cu 1,69%, la 804,60 $. Prin urmare, metalul a încheiat luna aprilie cu 3% peste nivelul la care o începea (797 $/u.f. pe 3 aprilie), în termeni de medii lunare paladiul s‑a scumpit tot cu 3%, faţă de nivelul din martie (de la 776,30 $/u.f., la 799,89 $/u.f.). În plus, scumpirea cu 17% înregistrată pe parcursul primelor patru luni (de la 706 $/u.f. pe 3 ianuarie) a menţinut cotaţiile paladiului cu mult peste nivelul la care se situau cu un an în urmă, în aprilie 2017 uncia fină de paladiu valorând, în medie, cu 39% mai mult decât în aprilie 2016 (574,33 $).
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 24 – 30 aprilie 2017, media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,1% comparativ cu intervalul precedent, la 150,72 $/tonă. Cu toate că valorile de tranzacţionare din perioada analizată au fost sub cele din săptămâna anterioară, tendinţa cotaţiilor zilnice a fost ascendentă, de la o cotaţie de 147,89 $/tonă pe 24 aprilie, la 153,77 $/tonă, vineri, 28 aprilie a.c., la închiderea bursei.
Creşterea cotaţiilor a fost determinată de condițiile meteo extrem de severe din unele regiuni ale Statelor Unite, unde se află culturile cu grâu de iarnă. Conform rapoartelor periodice ale Serviciului Național de Meteorologie, furnizate către Departamentul Agriculturii din S.U.A. (United States Department of Agriculture – USDA), în sud-estul statului Colorado stratul de zăpadă era de aproape 36 de cm., cu 20 cm. mai mare decât s-a înregistrat pe câmpurile din Oklahoma și Texas. Pe de altă parte, temperaturile extrem de scăzute din vestul statului Oklahoma determină o vulnerabilitate ridicată pentru culturile de grâu roșu dur de iarnă, expuse îngheţului în absenţa stratului protector de zăpadă. În vestul mijlociu al S.U.A., furtunile puternice au generat precipitații abundente, care au cauzat inundarea a numeroase terenuri agricole cultivate cu grâu roșu moale de iarnă.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o diminuare nesemnificativă, de 0,08%, comparativ cu perioada anterioară, la 141,98 $/tonă. Tendinţa a fost fluctuantă, iar cotaţiile zilnice au oscilat de la o valoare maximă a intervalului de 143,69 $/tonă (25 aprilie 2017), la cea minimă de 140,94 $/tonă (28 aprilie a.c.).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţiile medii săptămânale la soia boabe şi ulei de soia, la Bursa din Chicago, au înregistrat modificări minore faţă de săptămâna precedentă.
Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a înregistrat o creştere uşoară, de numai 0,11% comparativ cu săptămâna anterioară, la 349,24 $/tonă. Pe parcursul săptămânii, cotaţiile au evoluat între un nivel maxim de 353,19 $/tonă (24 aprilie a.c.) şi unul minim de 347,31 $/tonă, pe 28 aprilie 2017. În luna aprilie 2017, cotaţia medie lunară la soia boabe a fost de 347,85 $/tonă, înregistrând o scădere de cca.5% faţă de luna precedentă, când s-a înregistrat 366,09 $/tonă.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o scădere nesemnificativă, de numai 0,03%, faţă de intervalul precedent, la 698,24 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel maxim de 703,62 $/tonă (26 aprilie a.c.) şi un minim de 693,47 $/tonă (28 aprilie 2017). Cotaţia medie lunară la uleiul de soia în aprilie 2017 a fost de 695.42 $/tonă (-3,8% faţă de luna precedentă).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMȘA
În perioada 24 – 30 aprilie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a scăzut cu 2,47% față de săptămâna anterioară, la 459,48 $/tonă. Existența unei cantități mari de zahăr pe piață a influențat investitorii să achiziționeze un volum mai mic, fapt care a contribuit la diminuarea prețurilor.
Săptămâna analizată a debutat cu prețuri asemănătoare cu cele din ultima zi de tranzacționare a săptămânii trecute, care s-au menținut la același nivel și în a doua zi de tranzacționare, iar în următoarele 2 zile au scăzut, ca urmare a diminuării cererii. În ultima zi, prețurile au crescut ușor. Cotațiile intervalului analizat au atins un nivel maxim în data de 24 aprilie, repsectiv 469, 20 $/tonă și unul minim, pe 27 aprilie, de 446,40 $/tonă.
Cafea
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
În intervalul 24 -30 aprilie a.c., media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat cea mai mare reducere săptămânală din 2011, respectiv de 5,53%, față de săptămâna precedentă, la 2.847,54 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 2.802 $/tonă, înregistrată pe 27 aprilie a.c., și o valoare maximă de 2.889 $/tonă, înregistrată în ultima zi de tranzacționare.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o scădere de 9,81% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 1.896,60 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 1.878 $/tonă (considerat cel mai mic nivel din septembrie 2016) în penultima zi de tranzacționare și o valoare maximă de 1.917 $/tonă în 28 aprilie a.c..
Evoluția cotațiilor la ambele sorturi de cafea a fost influențată de seceta din cele mai importante regiuni, ca și de tranzacţiile speculative.
Potrivit datelor oficiale de la Board Coffee, India a exportat 125.000 mii tone de cafea în perioada ianuarie – aprilie 2017, o scădere cu 2% comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, și care conform experților asta a dus la scăderea prețurilor și a cererii la nivel mondial.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMȘA
În ultima săptămâna a lunii aprilie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, atribuite unor achiziții speculative, fapt care a impulsionat sporirea prețurilor, în special la bursa americană. Potrivit publicației Plains Cotton Cooperative Association (PCCA), în săptămâna analizată, vânzările de la bursa americană au înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimele 5 săptămâni.
La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.949,22 $/tonă, cu 0,26% mai mult față de cotația săptămânii anterioare, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.768,59 $/tonă, înregistrând o creștere de 2,68%. În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.934,89 $/tonă și 1.958,04 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 1.749,01 $/tonă și unul maxim de 1.779,66 $/tonă.
Conform raportului publicat de Agricultural Outlook Forum, în sezonul 2017/18 (care va debuta la 1 august 2017), producția mondială de bumbac este previzionată să crească cu 2,4%, la 23, 5 milioane tone, fiind stimulată de prețurile favorabile obținute pe recolta sezonului 2016/17. Suprafața cultivată cu bumbac se va extinde cu 6%, la 31 milioane tone. Consumul mondial de bumbac este prognozat să crească, cu 1,3%, la 24,89 milioane tone, ceea ce va însemna că sezonul 2017/18 va fi al treilea sezon consecutiv în care se va înregistra un deficit al raportului dintre producție şi consum. În ceea ce privește stocurile mondiale, specialiștii americani sunt de părere că acestea vor totaliza 18,32 milioane tone, cu aproape 6% mai puțin față de sezonul 2016/17.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: www.markets.ft.com
VI. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a înregistrat evoluții mixte în ultima săptămână din aprilie, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, cât și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare. Se notează continuarea tendinței de depreciere a monedei americane față de valutele din sfera de influență a euro, determinată de perspectiva reluării convergenței politicii monetare (BCE vs. FED) începând din 2018.
Evoluția dolarului american a fost influențată, săptămâna trecută, de știrile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de climatul din piețele internaționale de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
Din perspectiva macroeconomică, se evidențiază evoluția economiei americane în trimestrul I la un ritm sub așteptările pieței financiare (ritm trimestrial anualizat de 0,7%, față de estimările analiștilor de creștere cu o dinamică de 1%, anualizată). Această surpriză nefavorabilă a fost determinată de comportamentul consumului privat (creștere cu o rată anualizată de 0,3%, deci cu mult sub estimările pieței, de 0,9%), ceea ce confirmă nesustenabilitatea decalajului, consemnat în ultimele luni, dintre dinamica indicatorilor avansați și lentoarea indicatorilor coincidenți. De asemenea, pe piața imobiliară și pe piața forței de muncă din Statele Unite se acumulează semnale de maturitate, într-un context caracterizat prin presiunile salariale și prin majorarea costurilor de finanțare. Totodată, Administrația Trump propune măsuri de relaxare și simplificare fiscală într-un moment în care economia evoluează la un ritm potențial, iar deficitul finanțelor publice a inițiat o traiectorie ascendentă.
Pe de altă parte, în zona euro, economia accelerează, evoluție susținută de nivelul ridicat al încrederii companiilor și populației, în contextul nivelului minim istoric al costurilor de finanțare. Totodată, finanțele publice au continuat să se consolideze în ultimele trimestre, deficitul bugetar situându-se la minimele din perioada pre-criză. Totodată, inflația bază (core) a accelerat în aprilie la 1,2% an/an, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, evoluție care confirmă scenariul Băncii Centrale Europene, conform căruia riscul scenariului de deflație s-a redus semnificativ.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadența 10 ani au crescut săptămâna trecută, avansul fiind mai pronunțat în Germania (cu 28,1%, la 0,324%). În Statele Unite acest indicator a urcat cu doar 1,9%, la 2,289%.
Pe piețele internaționale de acțiuni, în ultima săptămână din aprilie a continuat climatul pozitiv, evoluție susținută și de perspectivele de relaxare fiscal-bugetară din SUA, dar și de ameliorarea rezultatelor financiare raportate de companii.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat săptămâna trecută cu 1,7% față de moneda unică europeană, spre cel mai redus nivel din luna noiembrie 2016 (după cum se poate observa în graficul alăturat), evoluție determinată de perspectiva accelerării convergenței economice (dintre zona euro și SUA) și reluării, începând cu 2018, a convergenței monetare dintre Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală.
De asemenea, săptămâna trecută moneda americană a pierdut teren și față de valutele din sfera de influență a euro – coroana daneză (cu 1,6%), coroana suedeză (cu 1,7%) precum şi faţă de coroana norvegiană (cu 0,1%) şi francul elvețian (cu 0,4%).
Totodată, dolarul a scăzut cu 0,8% raportat la lira sterlină, pe fondul deciziei Premierului Theresa May de convocare a alegerilor anticipate (pe 8 iunie).
Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat, în medie cu 1,9%, în raport cu yen-ul nipon, după ce banca centrală de la Tokyo a semnalat continuarea politicii monetare relaxate fără precedent, ca şi faţă de monedele din Canada (cu 1,4%, după ce Administrația Trump a impus taxe vamale la importurile de material lemnos), Australia (cu 0,7%) și Noua Zeelandă (cu 1,6%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se evidențiază aprecierea dolarului raportat la peso argentinian (cu 0,7%), peso mexican (cu 1,3%) și real-ul brazilian (cu 1,5%), pe fondul perspectivelor de reformă fiscală din Statele Unite, cu impact asupra fluxurilor de capital adresate țărilor din America Latină.
Pe de altă parte, moneda SUA s-a depreciat în ultima săptămână din aprilie în raport cu rupia indiană (cu 0,5%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,9%).
În ceea ce privește leul românesc, dolarul a scăzut în medie cu 1,7%, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,1%) și EUR/USD (creștere cu 1,7%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: www.x-rates.com/historical
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
