I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, ICE din Londra şi Nymex din New York, exprimate în termeni de medii săptămânale, în tranzacţiile cu scadenţă în luna decembrie 2016, au înregistrat scăderi de 2,06% în cazul WTI(SUA), la 49,62 $/baril, şi de 2,56%, la 50,48 $/baril, în cazul Brent (Marea Britanie).
Preţurile au fost supuse unor influenţe contradictorii. Astfel, în prima parte a săptămânii, acestea au crescut uşor, sub influenţa datelor referitoare la un declin surprinzător al stocurilor de ţiţei şi benzină în SUA, a deprecierii dolarului în raport cu euro şi al comentariilor încurajatoare ale unor oficiali OPEC potrivit cărora cartelul pare decis să reducă producţia de ţiţei cu 4%. Menţionăm în context că, în zilele de 28 şi 29 octombrie a.c., oficiali din cadrul OPEC şi respectiv din state producătoare non-OPEC, cum ar fi Rusia, negociază, la Viena, detaliile tehnice ale unui posibil acord de reducere a producţiei, care ar urma să fie finalizat în data de 30 noiembrie.
Evoluţia din a doua parte a săptămânii a anulat însă „câştigurile” iniţiale :cotaţiile zilnice ale ţiţeiului au scăzut sub 50 $/baril, acesta fiind practic cel mai important declin săptămânal din ultimele şase săptămâni, ca urmare a unor noi informaţii referitoare la apariţia unor dezacorduri în cadrul OPEC, care riscă să deterioreze şansele unui acord de limitare a producţiei. Este vorba, în principal, despre opoziţia Iranului şi a Irakului, care au solicitat cote mai mari de producţie.
Oficialii irakieni nu numai că cer scutirea de orice reducere de producţie, dar acuză OPEC de faptul că utilizează date din „surse secundare” pentru a calcula nivelurile de producţie ale fiecărui membru, Irakul contestând exactitatea acestor date. Litigiul ameninţă să pericliteze acordul OPEC. Între timp, Irakul a solicitat oferte de la companiile petroliere internaționale pentru a dezvolta 12 câmpuri petroliere „mici şi mijlocii”. Detaliile cu privire la oferte constau în stimulente pentru creşterea rapidă a producţiei, un semn că Bagdadul nu are intenţia de a-şi limita producția de ţiţei.
Preţurile au fost influenţate negativ şi de evoluţia defavorabilă a burselor de valori din SUA, ca efect al informaţiei potrivit căreia Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a reluat ancheta împotriva candidatului democrat la preşedinţia SUA, Hillary Clinton, pe tema mesajelor secrete trimise de pe e-mail-ul personal, în calitate de secretar de stat al SUA.
Phil Flynn, analist la Price Futures Group din Chicago, a declarat că „sentimentul său cu privire la situaţia OPEC este acela că nu va fi uşor de ajuns la un acord”.
Conform agenţiei de ştiri Interfax, Rusia, care a programat o reuniune internă privind reducerea producţiei proprii de ţiţei doar cu o săptămână înainte de cea a OPEC, se aşteaptă la o redresare rapidă a activităţii în sectorul de extracţie a ţiţeiului de şist din SUA, astfel că o eventuală îngheţare sau chiar reducere a producţiei de ţiţei a altor ţări ar putea avea o „viaţă scurtă”.
Un dolar mai puternic menţine o presiune, în sensul scăderii, asupra preţului ţiţeiului. În plus, principala raţiune de a creşte pentru preţul ţiţeiului ar fi un acord OPEC de limitare a producţiei, dar acesta nu este încă o realitate şi se confruntă cu obstacole semnificative. Există însă o şansă ca factorii care au indus declinul recent al preţurilor să se schimbe în intervalul următor.
În primul rând, există semne că aprecierea dolarului este exagerată şi că această direcţie de evoluţie este pe cale să se schimbe. „Măsura” dolarului a fost dată de aşteptarea unei majorări de către Fed a ratelor dobânzilor. Piaţa ar putea să înceapă, însă, o ajustare, pe seama posibilităţii ca Banca centrală americană să continue să amâne o decizie în acest sens. În al doilea rând şi, probabil, cel mai important, reuniunea OPEC va avea loc la sfârşitul lunii noiembrie şi, pe măsură ce această dată se apropie, este probabilă o schimbare de ton în discuţiile mai mult sau mai puţin sterile din jurul acestei reuniuni. Având în vedere că acordul potențial a fost anunţat, mai mulţi membri ai OPEC, şi în special saudiţii, şi-au mărit recent nivelul producţiei, pentru a profita de o posibilă creştere a preţurilor. Aceste două lucruri combinate fac probabil ca preţurile ţiţeiului să urce din nou spre 52-53 $/baril.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural, pe piaţa la termen Nymex din New York, în contractele cu livrare în decembrie, a scăzut apreciabil, cu 10,16%, la o medie săptămânală de 100,29 $/1000 m.c.
Principalii factori care au determinat declinul preţurilor au fost creşterea cu 2% a producţiei SUA, care a surclasat cererea internă de gaz, în pofida unei răciri a vremii şi a majorării, în consecinţă, a consumului casnic.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
Cotațiile grâului american roşu moale nr. 2 s-au situat, în săptămâna 24 – 30 octombrie, la valori mai mici față de cele din perioada anterioară, însă tendința din primele 4 zile de tranzacționare a fost una ascendentă.
Volatilitatea ridicată de pe piața internațională a grâului este determinată de disponibilitățile mondiale foarte mari, pe fondul obținerii de către țările producătoare din Europa și Asia a unor recolte abundente, care le permit să își reducă dependența de vânzările nord-americanilor, în special a Statelor Unite.
Potrivit Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) disponibilitățile (stocuri inițiale + producție + importuri) mondiale de grâu din sezonul 2016/17 sunt prognozate la 1,154 miliarde tone, cu 3% mai mult comparativ cu 2015/16. Cantitățile mari de grâu de pe piața internațională reflectă creșterea producției Rusiei, principalul exportator mondial din sezonul actual (2016/17), precum și stocurile ridicate ale Chinei.
În privința Rusiei, statisticienii USDA sunt de părere că recolta de grâu a acestei țări, în 2016/17, va putea fi de 72 milioane tone, cu 9 milioane tone (+18%) peste cea obținută în sezonul anterior. De asemenea, stocurile de grâu ale Chinei de la începutul sezonului curent sunt estimate la peste 110 milioane tone, în creștere cu 14% față de 2015/16, datorită politicilor agricole ale oficialilor de la Beijing de a susține prețurile grâului obținut din producție proprie, în scopul stimulării cultivării acestei importante cereale.
În aceste condiții, media săptămânală a grâului american tranzacționat la Bursa din Chicago a fost de 150 $/tonă, în scădere cu 2,59% față de perioada precedentă, dar înregistrând un trend progresiv, de la o valoare de 147,89 $/tonă în prima zi a intervalului analizat, la 152,30 $/tonă, joi, 27 octombrie a.c. Sesiunea de tranzacționare de vineri s-a închis pentru grâul american la o valoare de 150,10 $/tonă, în scădere ușoară față de ziua precedentă (-1,45%), menținându-se, totuși, peste pragul de 150 $/tonă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, între 24 – 30 octombrie 2016, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, cu livrare în luna decembrie a.c., a fost de 138,89 $/tonă, în scădere cu 0,27% faţă de perioada anterioară.
După ce în primele 4 zile de tranzacţionare cotaţiile porumbului au avut un trend ascendent, pe 28 octombrie, acestea au înregistrat o diminuare, de la 140,74 $/tonă joi, la 139,76 $/tonă, vineri, la închiderea bursei, după ce Serviciul Agricol Extern al USDA a publicat raportul săptămânal privind exporturile de cereale ale S.U.A.. Potrivit acestuia, livrările de porumb ale principalului producător și exportator mondial au fost, la jumătatea lui octombrie, de 524.300 tone, în scădere cu 37% comparativ cu cele înregistrate în prima săptămână a lunii. Principalele destinații pentru porumbul american au fost: Mexic (180,2 mii tone), Olanda (68,8 mii tone), Coreea de Sud (56,2 mii tone), Columbia (30,6 mii tone), Panama (29,3 mii tone), Peru (25 mii tone) și Guatemala (23,7 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 24– 30 octombrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend ascendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a sporit la 368,04 $/tonă, cu 2,4% mai mare faţă de săptămâna precedentă. În cele 5 zile de tranzacţionare, tendinţa cotaţiilor a fost de creştere, acestea oscilând între o valoare minimă de 364,03 $/tonă, înregistrată pe 25 octombrie, şi una maximă de 378,67 $/tonă, pe 27 octombrie 2016. Principalul factor care a contribuit la creşterea preţurilor acestui produs l-au constituit previziunile privind diminuarea stocurilor de soia boabe la nivel mondial. Potrivit Raportului USDA din octombrie 2016, stocurile mondiale de soia boabe sunt estimate, pentru sezonul 2016/17, la 77,360 milioane tone, în scădere cu 2,5% comparativ cu sezonul anterior (75,447 milioane tone).
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a majorat cu 1,11% faţă de săptămâna precedentă, la 785,11 $/tonă. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 793,58 $/tonă (24 octombrie), iar cel minim de 774,18 $/tonă (27 octombrie). Prognoza pentru sezonul 2016/2017 indică creşterea exportului Braziliei, al doilea exportator de ulei de soia la nivel mondial, la 1500 milioane tone, cu cca.13%, mai mult faţă de 2015/16, când s-a înregistrat 133 milioane tone, conform datelor USDA din octombrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 24 – 30 octombrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a situat la 596,78 $/tonă (+0,01%). Trendul acestei săptămâni a fost descendent, în prima zi de tranzacționare cotațiile înregistrând nivelul maxim, respectiv 605,50 $/tonă, ca urmare a unui volum ridicat al vânzărilor pe fondul temerii investitorilor privind reducerea disponibilităților mondiale, din cauza vremii nefavorabile din principalele ţări producătoare (Brazilia, India, Thailanda). În următoarele zile, cererea s-a diminuat, ajungând în ultima zi a intervalului analizat la nivelul minim de 589,50 $/tonă. Investitorii au fost influențați, în ultimele zile de tranzacționare, de scoaterea de pe piață a unor cantități mai ridicate de zahăr din stocurile chineze.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 24 – 30 octombrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări ca urmare a unor vânzări mai scăzute comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a scăzut cu 1,68% și s-a situat la 1.730,04 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.530,71 $/tonă, cu 1,48% mai puțin față de săptămâna trecută.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.717,70 $/tonă și 1.745,26 $/tonă. Prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.510,20 $/tonă și unul maxim de 1.561,58 $/tonă. La bursa americană, săptămâna a debutat cu prețuri mult mai scăzute față de cele înregistrate în săptămâna anterioară, ca urmare a unui volum mai redus de achiziții, dar în următoarele zile prețurile au crescut, reflectând temerea investitorilor privind diminuarea recoltei de bumbac a Statelor Unite, principalul exportator de bumbac. Recentele inundați din această țară, cauzate de uraganul Matthew, au distrus o parte din recolta sezonului actual creând panică printre investitori.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile aluminiului, la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), au urmat o tendință de creștere continuă în intervalul analizat, până la maximul de 1.791,50 $/tonă. Influențate de creșterea optimismului investitorilor și de aprecierea dolarului SUA în raport cu celelalte valute, cotațiile metalului alb au înregistrat valori peste 1.700 $/tonă, în pofida majorării accelerate a producției de metal alb. Potrivit statisticilor Institutului Internațional pentru Aluminiu (International Aluminiu Institute), producția mondială de metal alb a crescut la 43.012 mii tone în perioada ianuarie-septembrie, după repornirea multor capacități închise la finele anului 2015. Media săptămânală a cotațiilor zilnice s-a majorat cu 2,13% față de media săptămânală anterioară, la 1.666,70 $/tonă.
Acumularea a 16.575 tone în stocurile de la LME, la 24 octombrie, urmare a majorării excedentului, a determinat creșterea nivelului acestora la 2.182.275 tone. Deși nivelul stocurilor a urmat o continuă scădere până la finele intervalului, media săptămânală a crescut cu 1,84% față de media săptămânală anterioară, la 2.157.495 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 1,59% comparativ cu perioada anterioară, la 4.723,80 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au înregistrat nivelul de 4.620 $/tonă în prima zi a săptămânii şi au evoluat până la nivelul 4.787 $/tonă, vineri, la închidere. Principalul factor care a influenţat creşterea cotaţiei cuprului a fost creşterea cererii din partea Chinei, o contribuţie având şi discuțiile prinvind noile măsuri fiscale stimulative pentru economie. Conform datelor publicate în ultimele trei luni, importurile de cupru rafinat din China s-au redus în luna septembrie cu aproximativ 31% comparativ cu aceași lună 2015, deoarece China a produs mai mult metal. Totodată analiștii sunt optimiști și preconizează că în lunile viitoare consumatorii chinezi vor importa mai mult din cauza cererii locale mult mai accentuate.
Pe durata lunii octombrie, cotaţia medie a cuprului, la bursa londoneză a înregistrat un curs fluctuant. În prima jumătate a avut o evoluție relativ bună, dar la mijlocul lunii a înregistrat un declin. pe fondul slăbirii cererii pe piaţa mondială şi a încheiat luna cu o revenire pe creştere a cotației a metalului roșu.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat trendul descendent, înregistrând o nouă scădere, de 3,85%, la 334.565 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cu valori de peste 2.000 $/tonă, la care au revenit începând din 20 octombrie, în intervalul analizat cotațiile plumbului la LME au oscilat între minimul de 2.010 $/tonă și maximul de 2.069 $/tonă. Evoluția favorabilă a cotațiilor a fost influențată de deprecierea dolarului SUA în raport cu celelalte monede și de restrângerea ofertei miniere, fără ca excedentul de metal rafinat de 43.000 tone din perioada ianuarie-iunie să exercite o presiune semnificativă asupra acestora. Media săptămânală a cotațiilor a înregsitrat o creștere cu 2,89% față de media săptămânală anterioară, la 2.049,70 $/tonă.
Tendința de scădere a nivelului stocurilor de la LME, expresie a creșterii cererii, a fost întreruptă de acumularea a 850 tone la 28 octombrie, când acestea au totalizat 189.150 tone. Media săptămânală a înregistrat o scădere de 0,70% față de media săptămânală anterioară, la 188,690 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au evoluat pozitiv, în condițiile în care piața mondială este caracterizată de un deficit de 174.000 tone în perioada ianuarie-iunie, potrivit specialiștilor de la Institutul International de Studii privind Plumbul și Zincul (ILZSG), iar dolarul SUA s-a depreciat în raport cu celelalte monede. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a crescut semnificativ, cu 3,61% față de media săptămânală anterioară, la 2.342,70 $/tonă. La stabilizarea cotațiilor în marja de 2.300-2.400 $/tonă în perioada imediat următoare, posibilă în condițiile în care oferta mondială se va menține deficitară, o contribuție esențială va avea creșterea cererii.
Diminuarea stocurilor de zinc la LME până la cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni reflectă creșterea moderată a cererii pentru metalul alb-albastru. Media săptămânală a stocurilor a scăzut cu 0,65% față de media săptămânală anterioară, la 452.410 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna 24 – 30 octombrie 2016, a înregistrat o creştere de 3,59% faţă de intervalul precedent, la 20.622 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 20.245 $/tonă (24 octombrie) şi unul maxim de 20.875 $/tonă (28 octombrie). Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor.
Potrivit datelor publicate de Biroul Mondial de Statistică a Metalelor (World Bureau of Metal Statistics – W.B.M.S.) şi International Tin Research Institute (Institutul Internaţional de Cercetări pentru Cositor – I.T.R.I.), producţia mondială de cositor este prognozată să fie cu 2,8% mai mare în anul 2016 comparativ cu anul 2015, la 358 mii tone, iar consumul mondial va creşte cu peste 4%, de la 354 mii tone în 2015, la 368 mii tone în 2016.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a continuat să scadă, diminuându-se cu 3,50% comparativ cu perioada anterioară, la 2.925 tone, cel mai mic nivel din ultimii 10 ani.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe parcursul intervalului analizat, metalele preţioase au continuat să coteze pe trend de redresare alertă. În aceste condiţii, pe piaţa de lingouri din Londra[1], paladiul a fost singurul metal preţios al cărui preţ nu a reuşit să crească în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
- Aurul, susţinut de faptul că – pe măsură ce yuanul se devalorizează – China cumpără din ce în ce mai mult aur, a început intervalul analizat la 1.265,55 $/u,f. şi, în ciuda aprecierii dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK), până vineri s‑a scumpit cu aproape 8 $/u.f.. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 28 octombrie metalul valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.273 $/u.f., faţă de 1. 266,05 $/u.f. în 21 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a crescut cu 0,46%, la 269,79 $.
În România, unde preţul oficial depinde şi de modul în care evoluează dolarul SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur a încheiat intervalul analizat pe trend descendent, pe 28 octombrie Banca Naţională a României cotând metalul cu 0,1% sub nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (167,07 lei/gram, comparativ cu 168,07 lei în 21 octombrie). Cu toate acestea, amplitudinea scumpirii din primele trei zile a fost suficientă pentru a compensa uşoara contracţie de joi şi vineri şi preţul gramului de aur[4] a crescut cu 0,92%, în termeni de valori medii, la 168,40 lei.
- Argintul, deşi afectat de aprecierea accentuată a dolarului american, din cauza căreia a încheiat intervalul analizat sub nivelul la care îl începea (luni cota la 17,64 $/u.f.), a reuşit ca la închiderea fixingului londonez din 28 octombrie să valoreze cu aproape 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (17,61 $/u.f., faţă de 17,51 $/u.f. în 21 octombrie). Mai mult, tendinţa de scumpire s‑a manifestat şi în termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine de argint[5] crescând cu 0,51%, la 17,66 $.
- Platina, în mod surprinzător, a fost „performerul” grupei metalelor preţioase, fiind singura care a cotat, timp de cinci zile consecutive, pe trend ascendent. Prin urmare, după ce începea în creştere intervalul analizat ( 947 $/u.f. pe 24 octombrie), la închiderea fixingului londonez din 28 octombrie metalul valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (972 $/u.f., comparativ cu 927 $/u.f. în 21 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul2 unciei fine de platină a crescut cu 2,82%, la 961,60 $.
- Paladiul, în schimb, a fost singurul metal preţios care a continuat să coteze pe trend descendent. În aceste condiţii, deşi începea intervalul analizat prin două creşteri consecutive (în urma cărora uncia fină s‑a scumpit cu 17 $, până la 636 $), la închiderea fixingului londonez din 28 octombrie metalul valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (616 $/u.f., comparativ cu 619 $/u.f. pe 21 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a scăzut cu 1,36%, la 625,60 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a înregistrat aprecieri generalizate, atât față de monedele din țările dezvoltate, dar și raportat la valutele din statele emergente și în dezvoltare în ultima săptămână din octombrie.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de consolidarea probabilității ca FED (Rezerva Federală) să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară până la finalul anului curent. Acest scenariu este susținut și de primele date cu privire la dinamica PIB-ului în trimestrul III (comunicate la finele săptămânii trecute): accelerare la 2,9% (ritm trimestrial anualizat), determinată de contribuția stocurilor companiilor, a exporturilor și a consumului public. Totodată, climatul pozitiv din piața imobiliară se consolidează, ceea ce indică premise bune pentru cererea internă pe termen scurt.
De asemenea, corecțiile din piețele de acțiuni, creșterea ratelor de dobândă la titluri de stat (către valorile maxime de la început de iunie) și scăderile cotațiilor internaționale la țiței au influențat piața valutară săptămâna trecută.
Perspectiva continuării politicilor monetare divergente (SUA vs. Zona Euro) pe termen scurt (lunile următoare) a determinat aprecierea cursului mediu al dolarului american cu 0,4% în ultima săptămână din octombrie, către cel mai ridicat nivel din luna martie (după cum se poate nota în graficul alăturat).
De asemenea, cursul mediu al dolarului a crescut și față de valutele din sfera de influență a euro săptămâna trecută: coroana daneză (cu 0,4%), coroana suedeză (cu 1,3%).
Moneda americană s-a apreciat și în raport cu valutele țărilor producătoare de țiței în săptămâna 24-28 octombrie, pe fondul declinului cotațiilor internaționale la petrol: dolarul australian (cu 0,4%), coroana norvegiană (cu 0,9%), dolarul canadian (cu 1,5%).
Nu în ultimul rând dolarul american a crescut și față de francul elvețian (cu 0,3%), lira sterlină (cu 0,5%) și yen-ul nipon (cu 0,9%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se notează aprecierea dolarului american față de rupia indiană (cu 0,1%), dinarul kuweitian (cu 0,2%) și peso filipinez (cu 0,4%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat săptămâna trecută în raport cu real-ul brazilian (cu 1%), pe fondul perspectivelor de ameliorare a climatului macro-economic în economia sud-americană, după cea mai severă criză din ultimele decenii.
De asemenea, dolarul a pierdut teren și față de peso argentinian (cu 0,1%), peso mexican (cu 0,1%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,4%) în ultima săptămână din octombrie.
Raportat la leul românesc dolarul american a crescut cu 0,3% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (depreciere cu 0,4%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții generalizate în ultima săptămână din octombrie. Această evoluție a fost determinată de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele economii ale lumii și influențată de sezonul de raportări financiare pe trimestrul III și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime (scăderea cotațiilor internaționale la țiței).
Din punct de vedere macroeconomic în SUA economia a accelerat în trimestrul III (ritm trimestrial anualizat de 2,9%, cea mai bună evoluție din T2 2014), notându-se contribuția stocurilor, exporturilor și consumului public. În dinamică an/an prima economie a lumii a crescut cu doar 1,5% în trimestrul III și în intervalul ianuarie-septembrie, evoluție sub potențial, determinată de deteriorarea investițiilor productive (scădere cu 0,7% an/an în trimestrul III). Pe de altă parte, încrederea consumatorilor s-a deteriorat recent (indicatorul Michigan a scăzut în octombrie spre nivelul minim din ultimii doi ani), ceea ce exprimă premise de decelerare pentru consumul privat (principala componentă a PIB) la cumpăna dintre ani.
În Zona Euro procesul de relansare economică se consolidează, pe fondul impactului politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană, care contrabalansează acumularea de provocări noi, și al reactivării unor probleme structurale. Se evidențiază ameliorarea încrederii în economie în luna octombrie (indicatorul Comisiei Europene în urcare cu 1,4 puncte lună/lună, la 106,3 puncte – nivelul maxim din decembrie 2015).
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă au crescut săptămâna trecută (spre nivelurile maxime din ultimele patru luni), pe fondul perspectivelor de continuare a ciclului monetar în Statele Unite (FED ar putea majora din nou rata de dobândă până la final de an), dar și de apropiere de final a politicii monetare relaxate fără precedent, în Zona Euro (Banca Centrală Europeană ar putea iniția un nou ciclu monetar spre finalul anului 2017).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 0,6%, până la 410,9 puncte săptămâna trecută (avans cu 2,9% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a consemnat un declin săptămânal de 0,6%, până la 1.691 puncte (creștere cu 1,7% față de nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele emergente și în dezvoltare s-a diminuat cu 0,8%, până la 903,5 puncte în ultima săptămână din octombrie (avans cu 13,8% de la începutul anului curent).
În SUA indicele Dow Jones a crescut cu 0,1%, la 18.161,2 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a scăzut cu 0,7%, la 2.126,4 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 1%, până la 340,8 puncte în ultima săptămână din octombrie.
Nu în ultimul rând, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,7%, la 138,7 puncte săptămâna trecută.
În România indicele general BET a închis săptămâna 24-28 octombrie în scădere, cu 0,5%, la 6.829,1 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
