I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului în contractele futures pe pieţele internaţionale la termen au atins, în tranzacţiile din 29 ianuarie 2016, cele mai înalte niveluri din ultimele trei săptămâni (WTI-33,62 $/baril la bursa Nymex, iar Brentul, 34,74 $/baril, la bursa ICE, Londra).
Preţurile ţiţeiului au crescut pe seama speculaţiilor potrivit cărora Rusia şi OPEC ar putea „coopera” pentru a stabiliza pieţele, prin reducerea coordonată a producţiei lor de ţiţei. Drept urmare, acestea au încheiat săptămâna la valori medii net superioare celor din intervalul precedent, respectiv de 32,19 $/baril (+7,57%) în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, şi de 32,81 $/baril (12,64 %) în cazul Brent-ului (Anglia), la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu scadenţă în martie, dar inferioare maximelor din sesiunea de vineri, aceasta după ce oficiali din cadrul OPEC au negat informaţiile referitoare la o înţelegere cu Rusia, în legătură cu potenţiale reduceri concertate ale producţiei, iar Energy Information Administration, din cadrul Departamentului Energiei din SUA, a publicat raportul săptămânal privind evoluţia stocurilor interne de ţiţei, care a indicat o creştere substanţială, de 8,4 mil.barili, la un total de 494,9 mil.barili, cel mai ridicat nivel din ultimele 8 decenii.
Recentele evoluţii ale preţurilor au generat mai degrabă confuzie, decât încredere într-o posibilă redresare, din cauza declaraţiilor contradictorii din partea oficialilor ambelor părţi. Ministrul energiei din Rusia a declarat că ţara sa va lua în considerare o propunere de reducere cu 5% a producţiei, dar aşteaptă să discute această opţiune cu OPEC, în luna februarie. În acelaşi timp, oficiali de top din cadrul OPEC au respins speculaţiile privind o eventuală înţelegere între Rusia şi OPEC, în speţă Arabia Saudită.
Există obstacole semnificative în calea unui acord între Rusia şi OPEC. Arabia Saudită este dornică să-şi apere cota de piaţă, iar incapacitatea Rusiei de a reduce producţia în lunile de iarnă, face dificilă o eventuală înţelegere. Potrivit estimărilor „Bloomberg”, calculate pe baza datelor Ministerului Energiei din Rusia, producţia de ţiţei a acestei ţări este prevăzută să atingă un record pentru perioada post-sovietică, de 10,89 milioane de barili/zi, în luna ianuarie. De curând, Rusia, care se bazează pe exportul de ţiţei pentru mai mult de 40% din veniturile sale bugetare, a reiterat obiectivul său de a maximiza producţia, chiar dacă preţurile sunt scăzute. În această lună, preţul ţiţeiului, care a atins un minim al ultimilor 12 de ani, a pus ţara sub o presiune financiară crescândă. Din această cauză, guvernul rus a elaborat planuri pentru a realiza încasări mai mari din industria de petrol şi gaze prin anularea facilităţilor fiscale la export. Industria se opune, însă, măsurilor, pe considerentul că acestea vor duce, pe termen lung, la o scădere abruptă a producţiei de ţiţei şi gaze a Rusiei. Dar guvernul este dornic să încaseze venituri suplimentare din cauza recesiunii grave în care se află ţara.
Și rezervele valutare ale Arabiei Saudite continuă să se diminueze. În 2015, Arabia Saudită a „pierdut” 115 miliarde $. Saudiţii deţin, încă, una dintre cele mai mari rezerve valutare din lume şi ar putea continua să reziste pe seama acesteia, la rata actuală a cheltuielilor, cel puţin pentru o vreme, dar persistenţa preţurilor scăzute ale țiţeiului sporeşte presiunea de a acţiona pentru redresarea preţurilor. Perspectivele pe termen lung ale Arabiei Saudite sunt însă diferite. Reuters a informat că guvernul se află în discuţii cu o „armată” de consultanţi pentru a evalua diferite modalităţi de diversificare a economiei în afara industriei petroliere, respectiv în turism, construcţii navale, tehnologia informaţiilor, etc. Desigur, Arabia Saudită este preocupată de mai mult timp să-şi diversifice economia, dar deficitul bugetar masiv o obligă să analizeze cu prudenţă eventualele reforme. Pe termen scurt, austeritatea şi dependenţa de petrol rămân inevitabile. De altfel, agenţia Reuters a mai informat că, în pofida declaraţiilor, nu ar exista un impuls spre reformă reală în Arabia Saudită.
Pe de altă parte, opiniile politice diametral opuse ale Arabiei Saudite şi Rusiei cu privire la Siria, în condiţiile în care Rusia este cel mai apropiat aliat al preşedintelui Bashar Al-Assad, iar Arabia Saudită urmăreşte îndepărtarea acestuia de la putere, reprezintă un alt obstacol, de natură diplomatică, în calea unui acord comun de limitare a producţiei.
Presa de specialitate este plină de comentarii cu privire la modul în care Arabia Saudită, restul OPEC şi Rusia pot echilibra piaţa prin reducerea producţiei şi creşterea preţurilor. Ideea potrivit căreia aceşti producători tradiţionali pot avea un impact semnificativ pe piaţa ţiţeiului se bazează pe vechiul concept de organizare a pieţei, conform căruia producătorii OPEC, cu costuri scăzute, şi unii producători tradiționali non-OPEC îşi puteau impune voința politică, pentru a contracara forţele pieței.
„Revoluţia” ţiţeiului neconvenţional, de şist, a făcut ca acest model să devină caduc. Aceasta pentru ca „noua ordine mondială” în energie este una în care Statele Unite, a căror producţie se situa, până nu de mult, la 50% din cea a celor doi producători-gigant, se află acum pe picior de egalitate cu aceştia. SUA poate fi considerată, la ora actuală, cel mai mare producător de „lichide petroliere” din lume, dacă se ia în considerare, pe lângă producția de ţiţei, şi cea de gaze petroliere lichefiate, de biocombustibili etc.
În plus, SUA şi-a bazat producţia pe deciziile competitive a sute de producători independenţi, fapt care face o diferenţă enormă, mai ales atunci când se analizează natura producţiei marginale, care provine din resurse de şist. Aceste roci sunt nu numai supraabundente, dar pot fi exploatate la un cost relativ scăzut, spre deosebire de zăcămintele de ţiţei tradiţional, implică investiţii iniţiale mult mai reduse, durată de valorificare redusă (de câteva luni, faţă de ani în cazul ţiţeiului tradiţional) şi profituri rapide.
Atenţia este îndreptată acum către Iran, pentru a vedea cât de mult ţiţei va livra pe piaţă. Există informaţii potrivit cărora Grecia ar putea fi prima ţară europeană care va importa ţiţei iranian. Au fost, de asemenea, înregistrate acorduri între Iran şi companii italiene de servicii petroliere pentru lucrări la conducte din Iran. Cele mai optimiste estimări prevăd că exporturile de ţitei ale Iranului vor creşte la 1,5 milioane de barili/ zi în ianuarie şi februarie, reprezentând o creştere de 20% faţă de media anului 2015. O mare parte din această creştere a livrărilor externe va proveni din stocurile plutitoare (depozitate pe nave petroliere în Golful Persic) de circa 40 de milioane de barili de ţitei şi condensate.
Khalid Al-Falih, preşedintele companiei de stat „Saudi Arabian Oil Co”, a declarat, săptămâna trecută, la Davos, Elveţia, că Arabia Saudită va rămâne consecventă politicii sale de menţinere a cotei de producţie, dar că piaţa internaţională a ţiţeiului se află într-un proces de re-echilibrare şi că o redresare a preţurilor va fi inevitabilă, fără a preciza momentul când se va întâmpla acest lucru.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare martie, a continuat să înregistreze o scădere moderată, de 1,65%, la o medie de 77,50 $/1000 m.c., în pofida condiţiilor meteo temporar defavorabile înregistrate pe Coasta de est a ţării, evoluţie atribuită stocurilor ample (cu 21% mai mari comaprativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când SUA se confruntau cu fenomene meteo extrem de severe) şi producţiei de gaz în uşoară creştere, cu circa 0,4%, comparativ cu intervalul anterior de analiză.
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În ultima săptămână a lunii ianuarie 2015, cotațiile grâului american roşu moale nr. 2, au înregistrat o creștere a mediei celor 5 zile de tranzacționare cu 1,01% comparativ cu perioada anterioară, la 175,94 $/tonă.
Scumpirea grâului american a avut loc pe fondul informațiilor apărute în piață, conform cărora, în perioada următoare, oferta din partea țărilor europene poate fi diminuată. Pe de o parte, statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu condiții meteorologice nefavorabile ce pot afecta grav culturile de grâu, iar pe de altă parte autoritățile din Rusia analizează posibilitatea de a impune taxe mai mari la exportul său de cereale, pentru a-și proteja consumul intern.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada analizată, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a crescut cu doar 0,48% față de intervalul 18 – 24 ianuarie a.c., la 145,32 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
La Bursa din Chicago, în intervalul 25 – 31 ianuarie 2016, preţurile zilnice la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia s-a menţinut practic neschimbată (-0,03%, faţă de săptămâna precedentă), la 322,60 $/tonă; cotaţiile zilnice au oscilat între un nivel minim de 318,84 $/tonă, înregistrat la 28 ianuarie a.c., şi unul maxim de 324,44 $/tonă, atins pe 27 ianuarie a.c. Cotaţia medie a uleiului de soia a înregistrat o majorare, de 2,46%, de la 661,19 $/tonă în săptămâna anterioară, la 677,46 $/tonă în intervalul analizat; nivelul minim a fost de 671,20 $/tonă (25 ian.a.c.), iar cel maxim de 680,90 $/tonă (29 ian. a.c.).
Cafea
AUTOR: Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 25-31 ianuarie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.588,01 $/tonă, cu 2,50% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.356,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,76% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7, care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.896,02 $/tonă în perioada 25-31 ianuarie 2016, cu 2,69% mai puțin comparativ cu intervalul 18-24 ianuarie a.c.
Media cotațiilor la sortimentul de cacao, care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.792,80 $/tonă, cu 2,87% mai puțin față de intervalul precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela STOIAN
Trendul ascendent urmat de cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) până la maximul de 1.529,50 $/tonă, la 29 ianuarie,a determinat creșterea mediei săptămânale cu 1,56% față de media săptămânală anterioară, la 1.505 $/tonă. O revenire sub pragul de 1.500 $/tonă este posibilă, dacă se are în vedere că oferta mondială de metal alb se menține excedentară în raport cu creșterea moderată a cererii, iar reducerile de producție la unele companii vor fi depășite de producția de aluminiu din China, din acest an, după o creștere a importurilor de bauxită până la 56 mil. tone în anul 2015, cu 53,8% mai mult față de volumul importurilor din 2014.
Piața rămâne în dezechilibru pe termen scurt, cu stocuri de metal, la LME, ce depășesc 2.800.000 tone, chiar dacă media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 0,79% față de media anterioară, la 2. 813.190 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a continuat trendul ascendent, înregistrând o creștere de 2,57%, la 4.511,40 $/tonă. În cursul săptămânii, cotaţiile zilnice ale cuprului au atins valoarea de 4.553 $/tonă (cel mai ridicat nivel din 8 ianuarie a.c.). Cauza acestei evoluţii este determinată de compania Freeport McMoRan din Indonezia (una din cele mai mari mine de cupru din lume, evaluată la peste 1 miliard de dolari), care a pierdut dreptul de a exporta cupru, iar negocierile cu guvernul indonezian au ramas blocate. Această situație a încurajat speculatorii, dar și fondurile de invesții, pentru a favoriza creșterea prețurilor metalului roșu pe termen scurt.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au înregistrat o creștere de 1,67% față de săptămâna precedentă, la o medie de 240.030 tone. Nivelul stocurilor până în prezent a înregistrat o creștere de 7,6% comparativ cu sfârșitul anului 2015.
Plumb
AUTOR: Florela STOIAN
Cotațiile plumbului au avut o evoluție ascendentă, depășind pragul de 1.700$/tonă în ultima zi a intervalului analizat. Creșterea cotațiilor zilnice a fost susținută de restrângerea ofertei miniere de plumb, odată cu cea a ofertei miniere de zinc, după închiderea minelor de importanță majoră pentru industria zincului (plumbul se găsește alături de zinc în minereurile extrase), dar și de diminuarea ofertei de plumb secundar (deșeuri de plumb, în principal baterii auto uzate). Cotația medie a plumbului s-a majorat cu 2,03% față de media săptămânală anterioară, la 1.660,80 $/tonă.
Creșterea ușoară a mediei săptămânale a stocurilor, cu 0,34% față de media săptămânală anterioară, la 188.915 tone, s-a înregistrat în condițiile în care diminuarea stocurilor a fost depășită de acumularea în depozitele LME a 2.775 tone de metal, ceea ce confirmă revenirea metalului utilizat ca ofertă de finanțare.
Zinc
AUTOR: Florela STOIAN
Cotațiile zincului au înregistrat performanțe notabile, ca urmare a tendinței de creștere de la minimul de 1.514,50 $/tonă, la 25 ianuarie, la 1.610 $/tonă, la 29 ianuarie. Evoluția favorabilă a cotațiilor, determinată de creșterea cererii la nivel mondial și de reducerea producției companiei Mooresboro din Carolina de Nord, ca și a altor mine de importanță majoră, a contribuit la majorarea mediei săptămânale cu 5,1% față de media săptămânală anterioară, la 1.571,70 $/tonă.
Evoluția stocurilor de zinc la bursa londoneză a fost marcată de scăderi importante, cu 5.175 tone, însă media săptămânală a acestora a înregistrat o creștere de 1,05% față de media săptămânală anterioară, la 477.595 tone, consecință a acumulărilor semnificative în depozitele LME din intervalul anterior.
Nichel
AUTOR: Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 25-31 ianuarie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.574,00 $/tonă, cu 0,20% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut de la 449.550 tone, înregistrate pe 25 ianuarie 2016, la 448.314 tone în data de 29 ianuarie, a.c. (-1.236 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie a cositorului a crescut pentru a doua săptămână consecutiv. Media săptămânală a cositorului în intervalul analizat a marcat o majorare de 5,19%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 14.125 $/tonă. Cotaţiile zilnice ale cositorului s-au situat între o valoare maximă de 14.950 $/tonă, atinsă pe 26 şi pe 28 ianuarie a.c., şi una minimă, de 13.750 $/tonă, pe 25 ianuarie 2016. Tendinţa de reducere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana GHIŢAC
Volatilitatea pieţelor, incertitudinile legate de evoluţia preţului petrolului pe termen mediu şi lung, temerile privind iminenţa unei noi crize economice globale (alimentate de ştirile despre încetinirea ritmului de creştere în China, slăbiciunile economiilor emergente, stagnarea economică din Zona Euro şi chiar perspectiva unei noi recesiuni a SUA), criza refugiaţilor şi ameninţările teroriste, toate au contribuit la menţinerea interesului pentru plasamentele în metale preţioase.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a dus la scumpirea tuturor metalelor preţioase, în raport cu săptămâna anterioară:
- Aurul a început săptămâna în creştere, la 1.106,60 $/u.f.[2], şi, susţinut de menţinerea interesului investitorilor pentru plasamentele de „refugiu”, s‑a scumpit cu aproape 20 de $/u.f. în primele trei zile. Revenirea, după aproape trei luni, la peste 1.100 $/u.f., precum şi brusca apreciere de vineri a dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA (după patru zile de depreciere alertă) au exercitat însă puternice presiuni de scădere spre sfârşitul intervalului analizat. Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 29 ianuarie aurul valora cu 1,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.111,80 $/u.f., comparativ cu 1.096,25 $/u.f. în 22 ianuarie), iar preţul de referinţă al unciei fine a crescut cu 1,69% în termeni de medii săptămânale, la 112,45 $. În aceste condiţii, aurul a încheiat prima lună din 2016 cu 3% peste nivelul la care o începea (1.082,25 $/u.f., pe 4 ianuarie) şi s‑a scumpit cu 3% faţă de media din decembrie (de la 1.068,25 $/u.f., la 1.097,38 $/u.f.).
În România, fluctuaţia monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a atenuat tendinţa de scumpire şi pe 29 ianuarie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu doar 1% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (148,64 lei/gram, de la 147,42 lei/gram în 22 ianuarie). Cu toate acestea, din cauza faptului că maximul s‑a situat cu 2,36 lei peste cel din intervalul anterior, preţul de referinţă al gramului de aur[3] a crescut cu 1,98% în termeni de medii săptămânale, situându‑se la 149,31 lei. În aceste condiţii, gramul de aur a încheiat luna cu 4% peste nivelul la care o începea (142,86 lei/gram, pe 4 ianuarie), iar în termeni de valori medii preţul a crescut cu 3% faţă de nivelul din decembrie (de la 142,18 lei/gram, la 146,92 lei/gram).
- Argintul, la rândul său, a început intervalul analizat în creştere, la 14,22 $/u.f. şi a continuat să se scumpească încă două zile, ajungând să coteze la cel mai ridicat nivel din ultimele şapte săptămâni. Joi, însă, s‑a confruntat cu puternicele presiuni de scădere pe care le‑au exercitat marcările de profit ale celor care au vrut să fructifice această oportunitate şi a înregistrat o corecţie de preţ atât de severă (-6%, într‑o singură zi) încât nu a mai putut fi compensată până la sfârşitul săptămânii. Prin urmare, în ciuda scumpirii cu 4%, de vineri, la închiderea fixingului londonez din 29 ianuarie argintul valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (14,08 $/u.f., comparativ cu 14,17 $/u.f. în 22 ianuarie), iar preţul de referinţă al unciei fine a crescut cu doar 0,64% în termeni de medii săptămânale, la 14,12 $. În aceste condiţii, argintul a încheiat prima lună din 2016 cu doar 1% peste nivelul la care o începea (14 $/u.f., pe 4 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul a înregistrat chiar o uşoară diminuare (-0,2%) faţă de nivelul din decembrie (de la 14,05 $/u.f., la 14,02 $/u.f.).
- Platina, în schimb, a beneficiat de „oportunitatea de a cumpăra ieftin” generată de trendul descendent pe care a cotat în primele trei săptămâni din acest an şi a înregistrat o redresare semnificativă pe parcursul intervalului analizat. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 29 ianuarie metalul valora cu 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (866 $/u.f., comparativ cu 833 $/u.f. în 22 ianuarie), iar preţul de referinţă al unciei fine a crescut cu 5,76% termeni de medii săptămânale, la 870,80 $. Cu toate acestea, platina a încheiat luna cu 1% sub nivelul la care o începea (893 $/u.f., pe 4 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul a scăzut cu 1% faţă de nivelul din decembrie (de la 858,53 $/u.f., la 854,10 $/u.f.).
- Paladiul s‑a confruntat, ca şi argintul, cu o serie de marcări de profit şi la închiderea fixingului londonez, din 29 ianuarie, paladiul valora cu 1,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 501 $/u.f., comparativ cu 507 $/u.f. în 22 ianuarie. Cu toate acestea, deoarece minimul săptămânal s‑a situat semnificativ peste cel din intervalul anterior, preţul de referinţă al unciei fine a crescut uşor în termeni de medii săptămânale (+0,16%), la 497,60 $. Comparativ cu celelalte trei metale preţioase, paladiul a evoluat extrem de slab de la începutul anului, încheind luna cu aproape 9% sub nivelul la care o începea (550 $/u.f., pe 4 ianuarie), iar în termeni de medii lunare preţul scăzând cu 9,5% faţă de decembrie (de la cu 552,26 $/u.f., la doar 499,90 $/u.f.).
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
În ultima săptămână din ianuarie cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Dinamica cursului mediu al dolarului american a fost influențată săptămâna trecută, în principal, de evoluțiile macro-financiare din Statele Unite, Zona Euro și Asia.
În Statele Unite, economia a decelerat la cumpăna dintre ani (2015-2016), pe fondul resimțirii impactului aprecierii dolarului american și a decelerării ritmului de creștere a economiilor emergente și în dezvoltare. Per ansamblu, în 2015 PIB-ul SUA a crescut cu 2,4%, același ritm ca și în 2014, dat fiind că accelerarea consumului privat a fost contrabalansată de deteriorarea cererii externe nete și de decelerarea investițiilor productive. Totodată, unii indicatori s-au deteriorat recent, pe fondul turbulențelor recente din piețele financiare internaționale. Nu în ultimul rând, declinul cotațiilor internaționale la țiței din ultimele săptămâni s-au resimțit la nivelul perspectivelor de evoluție a prețurilor de consum pe termen scurt. În acest context, FED a semnalat la prima ședință de politică monetară din 2016 că nu se grăbește cu următoarele decizii de majorare a ratei de dobândă de referință, în cadrul noului ciclu monetar, cu impact asupra dolarului.
În Europa, indicatorii macroeconomici avansați și coincidenți au consemnat evoluții în deteriorare în perioada recentă, pe fondul evoluțiilor din piețele financiare internaționale, dar și a riscurilor din sfera terorismului, migrației, cu impact asupra liberei circulații a factorilor de producție în cadrul Uniunii Europene (unele țări au reintrodus controale la frontieră).
Nu în ultimul rând, în Japonia Banca Centrală a surprins piețele prin introducerea ratelor negative de dobândă, ceea ce a contribuit la intensificarea “confruntării” valutare pe principalele piețe bursiere ale lumii.
Pe piețele de acțiuni s-a înregistrat o atenuare a aversiunii față de risc, după panica generalizată din debutul anului (determinată de perspectivele privind dinamica economiei Chinei și declinul cotațiilor internaționale la țiței).
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe termen lung (scadența 10 ani) au scăzut (în SUA cu 5,2% la 1,95%, iar în Germania cu 28,2%, la 0,348%) săptămâna trecută, în contextul semnalelor emise de principalele bănci centrale din lume.
Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime se notează stabilizarea și revenirea cotațiilor internaționale la țiței, evoluție susținută de posibilitatea unor decizii de reducere a producției OPEC și a Rusiei.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a consolidat în raport cu moneda unică europeană în ultima săptămână din ianuarie. De asemenea, dolarul american a stagnat și față de valutele din sfera de influență a euro (coroana daneză).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat comparativ cu valutele țărilor exportatoare de materii prime, pe fondul stabilizării și revigorării cotațiilor la mărfuri în cursul săptămânii trecute: dolarul australian (cu 1,5%), coroana norvegiană (cu 1,7%) și dolarul canadian (cu 2,1%).
Nu în ultimul rând, cursul mediu al dolarului american a scăzut și față de coroana suedeză (cu 0,3%), dolarul neo-zeelandez (cu 0,3%) și lira sterlină (cu 0,4%) în ultima săptămână din ianuarie.
În schimb, moneda americană s-a apreciat cu 1% față de francul elvețian și cu 1,4% în raport cu YEN-ul nipon, pe fondul intervențiilor băncilor centrale din Elveția și Japonia pentru deprecierea monedelor.
În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare se notează aprecierea dolarului față de rupia indiană (cu 0,2%) peso filipinez (cu 0,8%) și peso argentinian (cu 2,7%).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului a stagnat față de peso mexican și în raport cu riyal-ul saudit și s-a depreciat în raport cu real-ul brazilian (cu 0,4%) și cu ringgit-ul malaysian cu 3,4%) în ultima săptămână din ianuarie.
Comparativ cu leul românesc, cursul mediu al dolarului american a crescut cu 0,1% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,1%) și EUR/USD (consolidare). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
Indicii bursieri globali au consemnat evoluții favorabile în ultima săptămână din ianuarie, pe fondul semnalelor de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii, dar și în contextul sezonului de raportări financiare trimestriale. De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime au animat încrederea investitorilor pe piețele de acțiuni săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic, atenția investitorilor s-a îndreptat spre deciziile și semnalele de politică monetară lansate în principalele blocuri economice ale lumii. La prima ședință din 2016, FED a semnalat că economia americană resimte aprecierea dolarului și provocările din piețele emergente, aspecte care ar putea determina întârzieri în ceea ce privește continuarea noului ciclu monetar. De altfel, conform estimărilor preliminare comunicate de Departamentul Comerțului, dinamica trimestrială (anualizată) a economiei americane a decelerat de la 2% în T3 la 0,7% în T4 2015. Per ansamblu, în 2015 prima economie a lumii a crescut cu 2,4% an/an, ritm similar cu cel din 2014, notându-se dinamica consumului privat (principala componentă a PIB), cu un avans de 3,1% an/an, cel mai bun ritm din ultimii 10 ani.
Evenimentul săptămânii a fost însă decizia Băncii Centrale din Japonia de a lansa un nou program cantitativ și calitativ de relaxare monetară, care introduce rata de dobândă negativă (-0,1%) pentru depozitele constituite de instituțiile financiar-bancare la entitatea responsabilă cu implementarea politicii monetare.
În Zona Euro, indicatorii macroeconomici s-au deteriorat recent în contextul intensificării riscurilor din plan extern (turbulențele din piețele internaționale, decelerarea economiilor emergente), dar și a celor interne (terorismul, migrația). Spre exemplu, indicatorii de încrederea calculați de Comisia Europeană și indicatorul care comensurează climatul de afaceri din Germania au scăzut în ianuarie, iar dinamica anuală a creditului privat a decelerat de la 1,2% în noiembrie la 0,6% în decembrie.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au scăzut, în contextul semnalelor recente de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii. Pe scadența 10 ani ratele de dobândă s-au diminuat cu 5,2% la 1,95% în Statele Unite, respectiv cu 28,2%, la 0,348% în Germania în ultima săptămână din ianuarie.
Pe piețele de materii prime se evidențiază creșterea cotațiilor internaționale la țiței, pe fondul speculațiilor privind posibilitatea ca OPEC și Rusia să negocieze reducerea producției cu 5%.
În ceea ce privește sezonul de raportări financiare trimestriale din Statele Unite, până în prezent peste 73% din companiile care au prezentat rezultatele pe T4 au depășit estimările pieței financiare.
În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale (MSCI) a crescut cu 1,9%, la 375 puncte săptămâna trecută (scădere cu 6,1% de la începutul anului). Se notează indicele MSCI pentru piețele emergente, în urcare cu 4,5, la 742,4 puncte (declin cu 6,5% de la începutul anului), evoluție determinată de perspectiva continuării unei politici monetare relaxate în țările dezvoltate, cel puțin pe termen scurt, mai ales în contextul deciziilor recente din Japonia. De asemenea, indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a crescut cu 1,7%, la 1 562,2 puncte în ultima săptămână din ianuarie (scădere cu 6,1% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 2,3% la 16 466,3 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 1,7%, la 1 940,2 puncte în săptămâna 25-29 ianuarie.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 1,2%, la 342,3 puncte.
Se evidențiază însă dinamica pieței asiatice, date fiind deciziile recente de relaxare monetară din Japonia: indicele MSCI Asia Pacific a crescut cu 2,4%, la 121,4 puncte.
Pe de altă parte, în România indicele BET a scăzut cu 1,7%, la 6 268,8 puncte. Se notează însă dinamica titlurilor companiei Albalact, în urcare cu peste 30% săptămâna trecută, pe fondul anunțului privind preluarea pachetului majoritar de către societatea Lactalis.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] u.f. – prescurtare pentru uncia fină (în, engleză Troy oz), sau „uncia monetară”, care este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
