I. ŢIŢEI
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Pe piața țițeiului, ȋn săptămâna 27 martie – 2 aprilie a.c., s-a ȋnregistrat un trend ușor ascendent al prețurilor: media cotațiilor la țițeiul Brent, termen mai, la bursa londoneză ICE, s-a majorat cu 2,24%, la 52,06 dolari/baril (comparativ cu 50,92 dolari/baril în săptămâna anterioară), iar media cotațiilor țițeiului WTI, termen mai, la bursa new-yorkeză NYMEX, s-a mărit cu 3,05%, la 49,31 dolari/baril (comparativ cu 47,85 dolari/baril în săptămâna anterioară).
Principalul factor care a determinat redresarea ușoară a prețurilor la țiței a fost scăderea cursului dolarului SUA față de alte valute importante. În cazul în care dolarul scade, mulți speculatori și comercianți ȋși retrag fondurile de pe piețele valutare și se angajează ȋn contracte la termen (futures) pe mărfuri, cum ar fi cele pe aur sau pe țiței. Un dolar mai slab, ieftinește, de asemenea, tițeiul pentru țările care utilizează alte valute, stimulând cererea de import. Factorii fundamentali, care țin de cerere și ofertă, rămân totuși nefavorabili unei redresări serioase a prețurilor, pentru că se observă o creștere importantă a producției SUA, mai ales de țiței de șist, care poate submina eforturile OPEC de a restrânge producția și oferta pentru a determina redresarea prețurilor. Producția SUA a depășit deja 9,13 milioane barili/zi (456,5 milioane tone/an), fiind cu 8,3% mai mare decât la jumătatea anului trecut, și se apropie de nivelul record din 1970. Nivelul record al producției SUA și nivelul ȋnalt al stocurilor au adus prețurile țițeiului WTI sensibil sub cele ale țițeiului Brent.
Alt factor care a influențat majorarea ușoară a prețurilor a fost scăderea producției Libiei la 500.000 barili/zi (25 milioane tone/an), ca urmare a preluării portului Es Sider de către forțe ostile guvernului legitim și a clauzei de forță majoră invocată de Libya National Oil Corp. Se vehiculează știrea privind extinderea acordului de limitare a ofertei convenit ȋn cadrul OPEC, dar și cu participarea altor state nemembre, cum este Rusia. Decizia urmează să fie luată la summitul OPEC din 25 mai. Potivit informaţiilor curente, există un anumit sprijin pentru continuarea acordului.
În următoarele luni, prețurile la țiței vor fi influențate de 4 factori:
1) nivelul stocurilor, care ȋn SUA atinge recordul de 533 millioane barili (73 milioane tone), iar sporirea producției de țiței de șist ameninţă să contribuie la creşterea ȋn continuare a stocurilor;
2) extinderea sau neextinderea acordului de limitare a ofertei: ȋn primul caz sunt avantajați producătorii americani de țiței de șist și alți producători neOPEC; ȋn al doilea caz este posibil un nou declin al prețurilor (Rusia are deja un scenariu cu un preț de 40 dolari/baril);
3) nivelul record prognozat pentru consumul de benzină în SUA în sezonul automobilistic de vară, ca şi volumul vânzărilor de automobile pe piaţa SUA, estimat la 17,6 milioane automobile în acest an;
4) noile proiecte din domeniul exploatării țițeiului, pe care firma Wood Mackenzie le vede dublate ȋn acest an, ȋn timp ce Goldman Sachs crede că noile proiecte, mai ales din domeniul țițeiului de șist, vor conduce ȋn câțiva ani la o supraofertă importantă.
Evoluția raportului cerere/ofertă pe piața țițeiului arată că acesta este un fenomen dinamic, cu perturbări majore temporare, dar cu tendințe evidente de echilibrare, fiind influenţat în bună măsură și de factori exogeni importanți, cum sunt evenimente politice și militare majore, inovații tehnologice sau modificări demografice şi de statut social. Pentru a ȋnțelege mai bine traiectoria de evoluție a cererii, se pot folosi modele econometrice, cum ar fi cele publicate de US Energy Information Agency și International Energy Agency (Paris). Problema majoră cu modelele ce privesc evoluția raportului cerere/ofertă pe termen lung este faptul că acestea necesită ipoteze cu privire la multiplele influențe și conexiuni referitoare la prețurile actuale ale tițeiului, ceea ce face ca rezultatele obținute să nu fie pe deplin satisfăcătoare.
Modelele EIA, IEA și alte modele econometrice prevăd că cererea de petrol la nivel mondial va continua să crească până ȋn 2040, iar EIA chiar mizează pe continuarea creșterii cererii ȋn SUA și în țările OCDE. Previziunile de creștere a cererii la nivel mondial se bazează pe utilizarea sporită a țițeiului de către țările în curs de dezvoltare, cel mai mult ȋn China și India. Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii înregistrează, deja, de aproximativ 13 ani, o cerere de ţiţei în scădere, plasându-se pe locul 6 dintr-un grup de 7 țări dezvoltate ale lumii care au intrat într-o perioadă de declin al cererii pentru acest produs. De altfel, întregul grup de state membre OCDE înregistrează o cerere de ţiţei în scădere, începând cu anul 2007. Datele EIA arată că, la nivel mondial, un număr de 35 de țări au atins deja nivelul maxim al cererii de ţiţei și se află pe o pantă de declin al acesteia.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Media cotațiilor la gazul natural, cu termen mai, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a majorat ȋn continuare ușor, cu 2,83%, la nivelul de 110,87 dolari/1000 mc, de la 107,82 dolari/1000 mc ȋn săptămâna anterioară, pe fondul unei cereri ridicate din cauza vremii destul de reci pentru această perioadă a anului, mai ales pe coasta de est a SUA, și pe fondul dezvoltării insuficiente a rețelei de conducte din ultimii ani, când iernile ȋn SUA au fost destul de blânde.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry
WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a înregistrat o majorare de 1,05%, la 1.933,40 $/tonă, pe fondul speculaţiilor de bursă şi al diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.916 $/tonă (27 martie a.c.), iar cel maxim de 1.955 $/tonă, pe 30 martie 2017.
Nivelul stocurilor de aluminiu s-a redus în cursul săptămânii, până la 1.886.400 tone în ultima zi de tranzacţionare (31 martie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 2,74% față de săptămâna anterioară, la 1.911.300 tone.
Cupru
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
Cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna analizată, a înregistrat o creștere nesemnificativă, de 0,22%, la 5.800,80 $/tonă faţă de perioada anterioară. Preţurile zilnice la metalul roșu au oscilat între o valoare minimă de 5.673 $/tonă, înregistrată pe 27 martie, şi una maximă, de 5.860 $/tonă, pe 30 martie. Evoluția cotaţiei cuprului a fost influențată în continuare de efectele întreruperii activității la cea mai mare mină de cupru din lume, Escondida din Chile, ce a înregistrat o scăderea a producției de 17% în luna februarie, cât și ale grevei de trei săptămâni de la mina Cerro Verde, din Peru, deținută de compania Freeport-McMoRan.
Media săptămânală a stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) s-a redus, cu 6,36%, la 302.720 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o nouă reducere, de 1,64% în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 9.835,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel minim de 9.710 $/tonă în a prima zi de tranzacționare și un nivel maxim de 9.935 $/tonă în penultima zi din săptămână. Cotaţiile la nichel au fost influențate în continuare de măsurile de închidere a peste jumătate din minele din Filipine (principalul exportator de metal alb din lume), din cauza neîncadrării în normele de protecție a mediului înconjurător. Conform declarațiilor recente ale unui oficial al Ministerului Minelor, s-a acordat aprobare pentru exportul a până la 2,7 milioane de tone de minereu de nichel din stocurile rămase, în următoarele 12 luni.
Media săptămânală a stocurilor de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) a înregistrat o nouă reducere, de 0,62%, faţă de săptămâna anterioară, la 379.824 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie săptămânală la cositor, la L.M.E., a înregistrat o reducere de 2,28% faţă de intervalul precedent, la 19.945 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.550 $/tonă (27 martie a.c.), iar cel maxim de 20.100 $/tonă, pe 31 martie 2017. Diminuarea cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor de bursă, precum şi al scăderii stocurilor.
Media stocurilor de cositor la LME a înregistrat o reducere semnificativă, de cca.8%, în intervalul 27 martie – 2 aprilie 2017, la 3.600 tone, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: https://secure.lme.com/Data/community/Dataprices_daily_metals.aspx
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Evoluţia cotaţiilor înregistrate de metalele preţioase în primele trei luni ale anului 2017 pare să indice instaurarea unui trend ascendent pe piaţa de lingouri din Londra[1]. Comparativ cu 3 ianuarie, pe 31 martie aurul era cu 8% mai scump, argintul cu 13%, platina cu 1%, iar paladiul cu 13%.
Analizând modul în care au evoluat preţurile medii trimestriale, constatăm însă că există diferenţe remarcabile în ceea ce priveşte amplitudinea cu care s‑a redresat fiecare metal preţios în parte:
- în raport cu trimestrul anterior, preţul aurului a rămas aproape neschimbat (+0,04%) şi argintul s‑a scumpit cu doar 1%, în timp ce valoarea platinei a crescut cu 4%, iar cea a paladiului cu peste 12%;
- raportat la primul trimestru din 2016, preţul paladiului a crescut de mai bine de cincisprezece ori faţă de cel al aurului (+46%, faţă de doar 3%), de aproape trei ori mai mult decât al argintului (care s‑a scumpit cu 17%) şi de aproape şapte ori mai mult decât în cazul platinei (care s‑a scumpit cu 7%).
Prezentarea grafică a modului în care au cotat metalele preţioase în primele trei luni din 2017 evidenţiază şi fluctuaţiile puternice din martie, în urma cărora numai paladiul a reuşit să încheie luna semnificativ peste nivelul la care o începea (+3%) – aurul scumpindu‑se cu doar 0,4%, iar argintul şi mai ales platina încheind‑o în scădere (-1%, respectiv ‑7%). Motiv pentru care paladiul a fost şi singurul metal preţios care şi‑a conservat valoarea în raport cu preţul mediu din februarie.
Această situaţie s‑a datorat şi evoluţiei cotaţiilor din ultima săptămână din martie, când:
- Aurul a început săptămâna în creştere, la 1.257,55 $/u.f., dar, sub presiunea exercitată de întărirea dolarului american (cu care evoluează, prin tradiţie, în sens contrar), a reînceput să coteze pe trend descendent şi a încheiat luna martie sub pragul psihologic de 1.250 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 31 martie uncia fină[2] valora cu 0,2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.244,85 $, faţă de 1.247,50 pe 24 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul aurului[3] a crescut doar subunitar, cu 0,67%, la 1.251,91 $/u.f..
În România, impactul ieftinirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost atenuat prin aprecierea dolarului american în raport cu moneda naţională. Prin urmare, pe 31 martie Banca Naţională a României anunţa un curs cu aproape 1% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (170,16 lei/gram, comparativ cu 168,56 lei/gram pe 24 martie) şi preţul de referinţă al gramului de aur[4] a crescut cu 0,66%, în termeni de medii săptămânale, la 169,71 lei.
În aceste condiţii, gramul de aur a încheiat totuşi luna martie în scădere (-1%, raportat la începutul lunii), dar s‑a scumpit cu 6% faţă de 3 ianuarie. De asemenea, comparativ cu luna februarie, preţul a crescut nesemnificativ, cu doar 0,1%. În termeni de medii trimestriale, scumpirea a fost, însă, mai accentuată: +2%, în raport cu media ultimelor trei luni din anul trecut şi +8% faţă de primul trimestru din 2016.
- Argintul a beneficiat de o cerere suficient de susţinută pentru a continua să se redreseze valoric pe parcursul intervalului analizat. În consecinţă, metalul începea săptămâna printr‑o nouă scumpire (luni cota la 17,94 $/u.f.), la închiderea fixingului londonez din 31 martie valora cu mai bine de 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,06 $/u.f., comparativ cu 17,63 $/u.f. în 24 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 3,29%, la 18,03 $.
- Platina s‑a confruntat într‑o măsură mult mai mare decât celelalte trei metale preţioase cu diminuarea cererii de lingouri. Din această cauză, scumpirea de luni, datorată bruştei şi puternicei deprecieri a dolarului american în raport cu valutele principalilor şase parteneri comerciali ai SUA (vezi evoluţia grafică a Dollar Index Spot), a fost urmată de corecţii de preţ atât de puternice încât la închiderea fixingului londonez din 31 martie metalul valora cu 2,5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (940 $/u.f., comparativ cu 964 $/u.f. în 24 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 0,85% în raport cu intervalul anterior, la 957,60 $.
- Paladiul, din cauza puternicei scumpiri din săptămâna anterioară, a fost singurul metal preţios care a început intervalul analizat prin două corecţii de preţ. În aceste condiţii, deşi paladiul a continuat să se bucure de o cerere suficient de puternică pentru a stopa tendinţa de ieftinire şi a readuce cotaţiile pe trend ascendent, la închiderea fixingului londonez din 31 martie metalul valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (798 $/u.f., faţă de 816 $/u.f. în 24 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a scăzut cu 0,13%, la 794,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
Între 27 și 31 martie 2017, la Bursa din Chicago, media cotațiilor grâului american roșu moale nr. 2 a fost de 155,66 $/tonă, în scădere cu 0,31% comparativ cu perioada precedentă. În pofida reducerii subunitare a mediei săptămânale, cotațiile zilnice ale grâului american au marcat un trend lin ascendent, oscilând între un minim al perioadei de 154,60 $/tonă (luni, 27 martie a.c.) și un maxim 156,71 $/tonă, vineri, 31 martie, la închiderea bursei.
Cotațiile grâului din perioada analizată au avut o direcție incertă, comercianții încercând să găsească un echilibru între disponibilitățile mondiale record din sezonul actual (2016/17) și succesiunea informațiilor apărute în piață în ultima săptămână a lunii martie.
În ceea ce privește oferta de grâu din sezonul 2016/17, conform raportului din martie[6] al Departamentului Agriculturii din Statele Unite (United States Department of Agriculture – USDA), disponibilitățile de grâu pe piața mondială se vor ridica la un record de 1,2 miliarde tone, în creștere cu 4,24% comparativ cu 2015/16.
Principalii factori care au exercitat presiune asupra cotațiilor grâului în săptămâna analizată au fost:
– știrile privind deteriorarea culturilor de grâu de iarnă în principalele state producătoare – Oklahoma și Kansas – din SUA, neutralizate de previziunile meteorologice conform cărora, în zilele următoare, în regiunile menționate se așteaptă precipitații care vor contribui la refacerea necesarului de umiditate în sol;
– anunțul guvernului de la New Delhi privind aplicarea unei taxe de 10% la importul de grâu din țările terțe, pentru stimularea fermierilor indieni de a vinde grâul obținut în sezonul actual către piața internă și de a descuraja importatorii să achiziționeze cantități prea mari de grâu din afara țării. De remarcat că India este un actor important pe piața internațională, ocupând locul 3 în ierarhia mondială a producătorilor și consumatorilor de grâu;
– deprecierea dolarului american în raport cu principalele monede internaționale (lira sterlină, euro) din primele zile ale săptămânii.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În săptămâna 27 martie – 2 aprilie 2017, la Bursa din Chicago, cotația medie a porumbului american galben nr. 2 a înregistrat o scădere nesemnificativă de 0,15% comparativ cu perioada anterioară, la 141,23 $/tonă.
După ce în primele 4 zile de tranzacționare cotațiile porumbului au oscilat în intervalul valoric de 140 – 141 $/tonă, pe 31 martie acestea au înregistrat un salt, de la 140,74 $/tonă joi, la 143,40 $/tonă (+1,9%), vineri, la închiderea bursei, după ce Serviciul Național de Statistică Agricolă al USDA a publicat raportul[7] anual privind perspectivele suprafețelor ce vor fi cultivate cu porumb (și alte cereale) în sezonul 2017/18 în S.U.A.- principalul producător și exportator pe piaţa mondială a acestui produs. Şi anume, aceasta este previzionată pentru 2017 la 33,7 milioane hectare, respectiv cu 4% mai restrânsă decât cea cultivată în 2016.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, preţurile medii la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat o tendinţă de scădere în intervalul 27 martie – 2 aprilie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a înregistrat o reducere de 2,94% comparativ cu săptămâna anterioară, la 354,31 $/tonă, pe fondul unei cereri moderate din partea Statelor Unite ale Americii, al doilea mare consumator de soia boabe pe plan mondial. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului a fost de 357,14 $/tonă (28 martie a.c.), iar cel minim de 347,59 $/tonă, pe 31 martie 2017. În luna martie 2017, cotaţia medie lunară la soia boabe a fost de 366,09 $/tonă, înregistrând o scădere de cca.4% faţă de luna precedentă, când s-a înregistrat 380,87 $/tonă.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a diminuat cu 2,48% faţă de intervalul precedent, la 708,95 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel maxim de 715,96 $/tonă (28 martie a.c.) şi un minim de 700,75 $/tonă (31 martie 2017). Cotaţia medie lunară la uleiul de soia în martie 2017 a fost de 723.53 $/tonă (-2,6% faţă de luna precedentă). Principalul factor care a contribuit la scăderea cotaţiei la uleiul de soia, în această lună, a fost publicarea prognozei pentru sezonul 2016/17, privind reducerea consumului mondial cu cca. 3,6% faţă de sezonul anterior, conform datelor USDA din martie 2017.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMȘA
În perioada 27 martie – 2 aprilie 2017, cotația medie a zahărului rafinat la Bursa de la Londra a scăzut cu 1,42% față de săptămâna anterioară, la 486,94 $/tonă. Trendul săptămânii a fost exclusiv descendent. Principalii factori care influențează în ultima perioadă investitorii sunt majorarea producției braziliene și reducerea achizițiilor Indiei, principalul consumator mondial.
Săptămâna analizată a debutat cu prețuri destul de ridicate față de cele înregistrate în săptămâna anterioară. În prima zi de tranzacționare, cotația zahărului rafinat a atins valoarea maximă a intervalului analizat, respectiv 497,90 $/tonă. În următoarele zile, cotațiile au înregistrat scăderi, iar în 31 martie a.c. s-a atins minimul săptămânii, respectiv 477,20 $/tonă. De remarcat este şi faptul că, spre deosebire de săptămânile anterioare, fluctuațiile înregistrate au fost mai mari.
Cafea
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o reducere modestă, de 1,85% față de săptămâna precedentă, la 3.069,14 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat, pe parcursul săptămânii, între o valoare minimă de 3.061$/tonă în a doua zi de tranzacționare și o valoare maximă de 3.071 $/tonă în data de 31 martie a.c.. În opinia specialiștilor, cauza principală a reducerii prețului la cafea Arabica o reprezintă perspectivele unor producţii mai mari în Columbia și Brazilia.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o creștere nesemnificativă, de 0,19% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 2.145,80 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au variat pe parcursul săptămânii între o valoare maximă de 2.161 $/tonă în 27 martie a.c. și o valoare minimă de 2.130 $/tonă în 30 martie a.c.. Evoluția cotațiilor la cafea Robusta a fost influențată de decizia guvernului brazilian de a permite doar un număr limitat de importuri în cursul acestui an.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMȘA
În intervalul 27 martie – 2 aprilie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări minore, ca urmare a unei cereri mai scăzute. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.911,18 $/tonă, înregistrând o micșorare de 0,30%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.691,32 $/tonă, cu 0,71% mai puțin față de săptămâna anterioară.
În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.902,92 $/tonă și 1.922,76 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 1.678,89 $/tonă și unul maxim de 1.705,13 $/tonă. La bursa americană, prețurile s-au situat pe un trend descendent în primele 3 zile de tranzacționare, pe fondul unei cereri scăzute. În ultimele 2 zile ale intervalului analizat, cererea mai ridicată a impulsionat prețurile, generând creșterea acestora în special în ultima zi de tranzacționare.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: https://markets.ft.com/data/archive
IV. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte în luna martie a.c., atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, cât și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Evoluția cursului monedei americane a fost influențată de știrile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, dar și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
Din perspectivă macroeconomică, în Statele Unite încrederea consumatorilor a crescut în martie spre cel mai ridicat nivel de după decembrie 2000 (conform indicatorului Conference Board), ceea ce exprimă premise de accelerare a consumului privat (principala componentă a PIB) pe termen scurt (după decelerarea din 2016). De asemenea, climatul pozitiv din piața imobiliară s-a consolidat la începutul anului curent, evoluție susținută de ameliorarea venitului real al populației, de euforia din piețele de acțiuni și de nivelul încă accesibil al costurilor de finanțare. Astfel, conform indicatorului S&P/Case Shiller, prețurile caselor au crescut cu 0,86% lună/lună și cu 5,73% an/an în ianuarie. Totodată, în februarie, numărul contractelor de vânzare/cumpărare case s-a situat aproape de maximul ultimilor 10 ani, iar consumul privat s-a ajustat pentru a doua lună consecutiv, cu un ritm lunar de 0,1%, evoluție influențată și de accelerarea inflației (la 2,1% an/an). Pe de altă parte, faptul că reforma din domeniul medical, propusă de Președintele Trump, nu a trecut de Congres a contribuit la creșterea incertitudinii cu privire la capacitatea actualei Administrații de a implementa măsurile lansate în campania electorală (inclusiv reducerea fiscalității).
În Zona Euro, încrederea în economie s-a consolidat în martie în apropiere de maximele din 2011, evoluție influențată și de climatul pozitiv din piața creditului, susținut de politica monetară relaxată fără precedent implementată de Banca Centrală Europeană: creditarea companiilor și creditul acordat populației au crescut cu ritmuri an/an de 2%, respectiv 2,3% în februarie. Pe de altă parte, Marea Britanie a activat articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, etapă premergătoare negocierilor de ieșire din Uniunea Europeană, element relevant pentru alocările fluxurilor internaționale de capital în plan european, pe termen scurt și mediu.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadența 10 ani au scăzut în ultima săptămână din martie: în Statele Unite cu 1,2%, până la 2,389%, iar în Germania cu 18,5%, până la 0,331%.
În sfera piețelor internaționale de acțiuni, săptămâna trecută s-a consolidat climatul pozitiv.
În acest context, în săptămâna 27-31 martie, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,1% față de moneda unică europeană.
De asemenea, moneda americană a crescut și față de valutele din sfera de influență a euro – coroana daneză (cu 0,1%) şi coroana suedeză (cu 0,6%) – ca și față de următoarele valute: kiwi neo-zeelandez (cu 0,3%), dolarul australian (cu 0,4%) și coroana norvegiană (cu 0,6%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a consolidat în raport cu francul elvețian și dolarul canadian și s-a depreciat față de lira sterlină (cu 0,3%) și yen-ul nipon (cu 0,5%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se observă deprecierea dolarului SUA faţă de valutele din America Latină, pe fondul pierderii de capital politic de către Administrația Trump: peso argentinian (cu 1%), real-ul brazilian (cu 1%) și peso mexican (cu 1,1%).
Dolarul american s-a depreciat, în ultima săptămână din martie, și față de ringgit-ul malaysian (cu 0,2%) și rupia indiană (cu 0,7%) şi a stagnat față de rial-ul iranian și riyal-ul saudit.
În raport cu leul românesc, dolarul american a stagnat săptămâna trecută, pe fondul evoluțiilor cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,1%) și EUR/USD (scădere cu 0,1%).
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: http://www.x-rates.com/historical
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
[6] The United States Department of Agriculture. Foreign Agricultural Service. (March, 2017). Grain: World Markets and Trade. Economics, Statistics and Market Information System. Washington, D.C.
[7] The United States Department of Agriculture. National Agricultural Statistics Service. (March 31, 2017). Prospective Plantings. Washington, D.C.
