I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat scăderi moderate, în termeni de medii săptămânale, de 5,75%, la 38,22 $ /baril, în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, şi de 3,72%, în cazul Brent-ului (Marea Britanie), la 39,53 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu livrare în luna mai.
Practic, declinul preţurilor în contractele futures la bursele petroliere s-a datorat, în mare parte, declaraţiilor unui prinţ saudit, care a pus sub semnul întrebării participarea Arabiei Saudite la orice plan de stabilizare a producţiei mondiale de ţiţei, pe care a condiţionat-o de implicarea Iranului şi a altor producători majori. În acest sens, Daniel Holder, analist de marfă la „Schneider Electric” (SUA) preciza: „În esenţă, Mohammad bin Salman… semnalează lumii că, dacă Iranul refuză să coopereze cu coaliţia (inclusiv Rusia) pentru a „îngheța” producţia, atunci cel mai mare producător OPEC îşi rezervă dreptul de a-şi majora producţia în continuare”. Pe de altă parte, Naeem Aslam, analist-şef de piaţă la „AvaTrade” afirma: „Reuniunea de la Doha a devenit chiar mai interesantă acum, deoarece saudiţii s-au derobat de obligaţii. Problema cea mai mare este ce vor face, în această situaţie, ceilalţi membri ai OPEC”.
Poziţia de neclintit a Iranului în decizia sa de a continua să-şi majoreze producţia de ţiţei până când exportul va ajunge la nivelurile pre-embargo, precum şi comentariile reprezentantului monarhiei saudite au fost percepute ca factori de amplificare a supraofertei şi au exercitat o presiune negativă bruscă asupra preţurilor, anulând, în mare parte, impactul stimulativ al unor factori şi informaţii cu efect pozitiv, şi anume: faptul că economia SUA a creat 215.000 noi locuri de muncă în luna martie; creşterea indicelului oficial care exprimă interesul de cumpărare al managerilor din sectorul industrial al Chinei, la 50,2 în martie, de la 49,0 în luna februarie; raportul care indică scăderea numărului de sonde de foraj active în SUA, în ultima săptămână.
La declinul preţurilor au mai contribuit şi scăderea ritmului de creştere a cererii mondiale de ţiţei – în special în Statele Unite şi China – precum şi majorarea producţiei de ţiţei a OPEC, cu 90.000 barili/zi în februarie a.c., la un nivel total de 32,61 mil.barili/zi.
În pofida declinului din ultima săptămână, în luna martie, preţurile ţiţeiului au înregistrat o creştere importantă, practic cea mai amplă din ultimele 12 luni.
De la o limită inferioară de 28,5 $/baril, la mijlocul lunii ianuarie, ţiţeiul Brent este tranzacţionat în prezent în jurul valorii de 40 $/baril. Între factorii care au asigurat această neaşteptată înviorare a preţurilor pot fi menţionaţi:
1) Speculaţiile referitoare la posibilitatea unei înţelegeri între ţările OPEC şi non-OPEC privind reducerea sau stabilizarea nivelurilor producției pentru a stimula preţurile.
Piaţa a speculat, încă de anul trecut, că OPEC va face o schimbare în politica de producţie şi, deşi persistă multe incertitudini, este clar că ceva continuă „să se mişte” pe piață. Deşi consideră că „îngheţarea” este încă, în esenţă, lipsită de sens, analiştii consideră că aceasta ar fi un posibil pas înainte către eventuale reduceri la reuniunea din iunie.
2) Producţia în declin a SUA
În săptămâna care s-a încheiat la 27 martie, producţia totală de ţitei a SUA înregistra un nivel de 9,022 milioane barili pe zi, în scădere cu 16.000 barili pe zi faţă de intervalul anterior, conform datelor „Energy Information Administration”. Comparativ cu anul 2015, producţia a scăzut cu 364.000 barili/zi. Robbie Fraser, analist la „Schneider Electric”, declara că „în mod cert, producţia SUA se află pe un trend descendent”.
3) Importante întreruperi neplanificate ale producţiei de ţiţei
Conflictele din unele părţi ale lumii continuă să afecteze producţia globală.
Irakul, Nigeria, EAU şi Kurdistanul s-au confruntat cu reduceri masive, în acest an, în principal ca urmare a închiderii unor conducte de transport. Producţia de ţiţei a acestor ţări a scăzut, în luna februarie, cu 350.000 barili/zi. Între timp, întoarcerea Iranului pe piaţă a fost mai puţin „dramatică” decât s-a estimat; în luna februarie, producţia acestuia a crescut doar cu 220.000 barili/zi şi există indicii că redresarea producţiei Iranului va fi lentă şi treptată. La începutul acestei luni, „Financial Times” menţiona că prejudiciul cauzat de un atac asupra unei conducte submarine ar putea opri, până în luna mai, fluxurile de petrol din Nigeria către unul dintre cele mai mari terminale de export ale ţării.
4) Caracterul sezonier al cererii
Cererea puternică pentru benzină a dat, de asemenea, un impuls cererii de ţiţei. Vara din emisfera nordică reprezintă un vârf de cerere pentru produsele rafinate, cum ar fi benzina şi motorina, aceasta presupunând că rafinăriile vor avea nevoie de o cantitate mai mare de ţiţei. Anul 2016 va consemna, probabil, niveluri record ale cererii de benzină în S.U.A., care vor oferi un stimulent temporar pentru majorarea stocurilor .
5) Deprecierea recentă a dolarului american, în raport cu moneda unică europeană.
Impactul deprecierii dolarului SUA pe piețele petroliere este considerat de unii analişti ca fiind o forță majoră de antrenare în recenta redresare a prețurilor. În ce măsură va acţiona în următoarele câteva luni acest factor depinde de cât de bine s-au ajustat economiile net importatoare de petrol la preţurile reduse ale ţițeiului.
Privind în perspectivă, săptămâna viitoare, atenţia se va concentra asupra „discursului” FED şi a eventualelor reacţii ale OPEC. Dar, în opinia mai multor analişti, este puţin probabil ca OPEC să prezinte un punct de vedere mai armonizat, înainte de întâlnirea din 17 aprilie, iar în cazul în care s-ar perfecta un acord este destul de puţin probabil ca acesta să influenţeze echilibrul cerere/ofertă, în mod substanţial, în prima jumătate a anului 2016.
Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) aprecia că accentul este pus pe ţările non-OPEC pentru a vedea dacă producţia cu costuri mari este în scădere. Există deja semne că acest lucru se întâmplă: în SUA, se preconizează ca producţia să scadă cu 530.000 barili/zi, în acest an, iar perspectivele pentru Brazilia, Columbia şi altele au fost revizuite în scădere. Pentru țările non-OPEC s-a prognozat o scădere a producţiei cu 750.000 barili/zi. Desigur, nu există nici o garanție că această tendință va continua, dar există semne clare că forţele pieţei lucrează – înainte şi independent de orice inițiativă de limitare a producţiei – iar producătorii cu costuri mai mari îşi reduc producția.
Estimările aceleiaşi surse (AIE) privind creşterea cererii mondiale de ţiței sunt deocamdată neschimbate, la 1,2 mil.barili/zi, pentru 2016. Multe rapoarte susţin că cererea puternică pentru benzină din SUA ar fi un factor important în spatele recentei creşteri a preţurilor ţiţeiului, dar acestea trec cu vederea slăbiciunea cererii pentru alte produse, cum ar fi distilatele medii. În esenţă, analiştii consideră că cererea totală pe cea mai mare piață din lume (SUA) va fi staţionară în 2016. Pe cea de a doua mare piaţă petrolieră din lume, China, se estimează o creştere cu numai 330.000 barili/zi a cererii de ţiței în 2016, cu mult sub rata medie de creştere din ultimii zece ani, de 440.000 barili/zi. India şi alte economii asiatice de bază, non-OECD, mai mici şi din Orientul Mijlociu, ar putea înregistra cea mai mare creştere a cererii în 2016. Bazele pentru o creştere a cererii la nivel mondial sunt solide.
În consecinţă, pentru preţuri poate exista o lumină de speranţă, la capătul a ceea ce a fost un tunel lung, întunecat, dar analiştii nu pot afirma cu exactitate dacă, în 2017, piaţa petrolului va atinge echilibrul mult dorit. Este clar că direcția actuală de evoluţie este cea corectă, deşi mai este un drum lung de parcurs. Fără o creştere a cererii, furnizorii/exportatorii de petrol cu costuri mari vor continua să suporte greul procesului de compensare.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare în luna mai a marcat o creştere de 6,02%, la o medie săptămânală de 68,21 $/1000 m.c,. Deşi oferta internă a scăzut cu 1,2%, declinul consumului a fost mult mai amplu, respectiv de 9,4% în sectorul casnic-rezidenţial (ca efect al primăverii blânde), de 3,4% în sectorul producător de energie electrică şi de 1,9% în sectorul industrial.
Preţul mediu de export al gazului natural rusesc în Germania, franco-frontiera ţării importatoare a atins o valoare medie de 167 $/1000 m.c, în februarie 2016, cu 5,09% mai puţin decât în luna precedentă.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, cotațiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 au avut o tendință ascendentă, de la o valoare minimă a intervalului de 170,49 $/tonă, la una maximă de 174,81 $/tonă. Astfel, media săptămânală a cotațiilor, în perioada 28 martie – 3 aprilie 2016, a fost de 173,61 $/tonă, cu 1,65% mai mare comparativ cu cea din săptămâna anterioară.
Scumpirea grâului american a avut loc pe fondul apariției Raportului anual al Serviciului Național de Statistică Agricolă (National Agricultural Statistics Service – NASS) din cadrul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) privind perspectivele însămânțărilor din anul 2016 din Statele Unite, unul din principalii producători mondiali. Potrivit raportului NASS, suprafața cultivată cu grâu pentru 2016 este estimată la 20 milioane hectare, cu 9% mai restrânsă decât cea însămânțată în 2015.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În cazul porumbului, apariția raportului NASS a generat o reacție inversă decât cea în cazul grâului, deoarece zonele cultivate cu porumb în SUA, cel mai mare producător mondial, se estimează a fi mai extinse cu 6% comparativ cu anul trecut, la 37,8 milioane hectare, în 2016.
În aceste condiții, la Bursa din Chicago, în perioada analizată, media cotațiilor porumbului american galben nr. 2 s-a diminuat cu 2,20% comparativ cu săptămâna precedentă, la 142,26 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 28 martie – 1 aprilie 2016, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend ascendent pentru a patra săptămână consecutivă. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 335,65 $/tonă, majorându-se cu 0,72% faţă de săptămâna precedentă. Cotaţiile zilnice la boabele de soia au oscilat între o valoare minimă de 333,99 $/tonă, înregistrată pe 30 martie a.c., şi una maximă de 337,39 $/tonă, în data de 1 aprilie 2016. În luna martie 2016, cotaţia medie lunară a boabelor de soia a fost de 326,73 $/tonă, înregistrând o majorare de peste 2% faţă de luna precedentă.
Cotaţia uleiului de soia a crescut cu 1,84% faţă de media săptămânii anterioare, la 752,51 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 745,07 $/tonă, atins pe 30 martie, iar cel maxim a fost de 759,62 $/tonă, pe data de 1 aprilie 2016. Cotaţia medie pe luna martie 2016 a înregistrat o creştere de 3,76%, la 712,88 $/tonă.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 28 martie – 3 aprilie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a micșorat cu 2,87% față de săptămâna anterioară, la 447,28 $/tonă, stopând trendul ascendent al ultimelor 5 săptămâni. Vânzările de la bursă au fost mai scăzute comparativ cu săptămâna precedentă, întrucât investitorii stau în expectativă în vederea achiziţionării unor cantități mai mari la prețuri avantajoase. Principalul factor care a influențat scăderea cotațiilor de la bursă a fost deprecierea monedei naționale a Braziliei, principalul producător și exportator. Tensiunile politice din ultimele săptămâni din această țară au contribuit la devalorizarea realului în raport cu dolarul american.
În săptămâna analizată, exceptând a doua zi de tranzacționare, trendul cotațiilor a fost descendent, săptămâna debutând cu prețuri mai scăzute față de ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare; prețurile au oscilat între un nivel maxim de 454,40 $/tonă și unul minim de 436,40 $/tonă.
Cafea
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 28 martie-03 aprilie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.800,35 $/tonă, cu 3,42% mai puțin față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.480,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,11% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7, care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.098,61 $/tonă în perioada 28 martie-03 aprilie 2016, cu 1,92% mai puțin comparativ cu intervalul 21-27 martie a.c.
În perioada 28 martie-03 aprilie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.943,75 $/tonă, cu 2,14% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 28 martie – 3 aprilie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri minore. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.452,27 $/tonă (+0,04%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.282,70 $/tonă (+0,02% față de săptămâna anterioară).
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.443,17 $/tonă și 1.464,12 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.265,23 $/tonă și unul maxim de 1.305,36 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Tendința ușor ascendentă înregistrată de cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), la peste 1.500 $tonă la finele intervalului analizat, a determinat creșterea mediei săptămânale cu 0,85% față de media săptămânală anterioară, la 1.491,63 $/tonă. Evoluția favorabilă a cotațiilor metalului alb s-a înregistrat în principal pe fondul majorării cererii de aluminiu în ofertele de finanțare. Aplicarea de către LME, începând cu 1 mai 2016, a noilor norme privind limitarea volumului de metal depozitat în acest scop ar putea reinstala trendul descendent care a caracterizat primul trimestru al acestui an.
Tranzacționarea a 38.325 tone de metal a determinat scăderea mediei săptămânale a stocurilor de aluminiu de la LME cu 1,29% față de media săptămânală anterioară, la 2.797.181 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere, respectiv de 2,61%, la 4.903,75 $/tonă, iar cotaţia zilnică a scăzut sub nivelul de 4.855 $/tonă (joi atingând cel mai mic nivel din 3 martie a.c.). Această modificare a cotaţiilor metalului roşu a fost influenţată în principal de anunţul făcut de președintele Băncii Centrale a SUA (Fed – Federal Reserve System), Janet Yellen, care a declarat prudență pentru viitorul apropiat, când ratele dobânzilor se vor majora, pentru a evita creșterea riscurilor pe plan mondial”. De asemenea, potrivit unui raport publicat de guvernul chinez, creșterea economică a țării se menține la un ritm moderat (în primul trimestru ar putea fi de 6,7%).
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au continuat trendul descendent, înregistrând o scădere de 4,36% comparativ cu săptămâna precedentă, la 145.681 tone la sfârşitul săptămânii analizate. Conform datelor publicate, totalul stocurilor de la Burse (Londra – LME, Shanghai – SHFE și COMEX), se situează încă la un nivel record.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Deși a înregistrat o ușoară redresare în ultima zi a intervalului analizat, trendul descrescător al cotațiilor plumbului până la minimul de 1.704,50 $/tonă a contribuit la scăderea semnificativă a cotației medii săptămânale, cu 3,63% față de media săptămânală anterioară, la 1.726,50 $/tonă. Declinul cotațiilor s-a produs pe fondul creșterii moderate a cererii și al majorării limitate a ofertei de metal primar, după reducerea producției miniere mondiale ca urmare a închiderii programate a marilor capacități miniere la nivel mondial. Pe termen scurt și mediu există posibilitatea revenirii cotațiilor la peste 1.800 $/tonă având în vedere accentuarea deficitului de metal din primul trimestru al acestui an, după ce în luna ianuarie cererea a depășit oferta cu 7.000 tone, dar și creșterea nesemnificativă a ofertei de deșeuri, provenite din industria de automobile în perioada sezonului cald.
Scăderea cotațiilor plumbului la LME a oferit o oportunitate beneficiarilor, aspect care s-a reflectat în diminuarea nivelului stocurilor de la bursa londoneză până la 155.975 tone la 1 aprilie și a mediei săptămânale cu 2,76% față de media săptămânală anterioară, la 156.306 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile zincului au oscilat între minimul de 1.774,50 $/tonă la 29 martie și maximul de 1.842 $tonă la 1 aprilie, conducând la scăderea mediei săptămânale cu 1,96% față de media săptămânală anterioară, la 1.798,25 $/tonă. Depășirea pragului de 1.800 $/tonă în ultima zi a intervalului analizat sugerează redresarea cererii pentru metalul alb-albastru pe termen scurt, în condițiile reducerii ofertei mondiale. Potrivit afirmațiilor analiștilor de la Institutul Intenațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG), piața mondială va înregistra, în 2016, un deficit de 150.000 tone, în scădere de la 179.000 tone previzionat anterior.
Creșterea moderată a cererii pentru metal a contribuit la diminuarea nivelului stocurilor de la bursa londoneză, până la 435.025 tone, și a mediei săptămânale a acestora cu 1,11% față de media săptămânală anterioară, la 435.756 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 28 martie-03 aprilie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.433,75 $/tonă, cu 2,13% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 434.832 tone înregistrate pe 29 martie 2016, la 431.802 tone în data de 01 aprilie a.c. (-3.030 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna analizată, a înregistrat o scădere de 1,80% comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.013,75 $/tonă. Preţurile zilnice ale cositorului s-au majorat, de la o valoare maximă, de 17.375 $/tonă atinsă pe 29 martie a.c., la una minimă, de 16.805 $/tonă, pe 1 aprilie 2016. Tendinţa de diminuare a cotaţiei cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al majorării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a fost de 4.759 tone, în creştere cu 8,68% comparativ cu perioada anterioară, când s-a înregistrat 4.379 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Evoluţia cotaţiilor în primele trei luni din 2016 pare să indice instaurarea unui trend ascendent pe piaţa lingourilor, din Londra[1]. Comparativ cu prima zi de tranzacţii din acest an (4 ianuarie), pe 31 martie aurul era cu 14% mai scump, argintul cu 10%, platina cu 9%, iar paladiul cu 3%. Statistic, însă, tendinţa de redresare este mult mai evidentă pentru aur, argint şi platină; spre deosebire de aceste trei metale preţioase, care au reuşit să înregistreze uşoare creşteri de preţ în raport cu ultimul trimestru din 2015, paladiul s‑a ieftinit cu 14%. Amplitudinea scumpirilor din primul trimestru a fost, însă, insuficientă pentru a putea compensa puternica corecţie valorică cu care s‑au confruntat metalele preţioase pe parcursul anului trecut. Prin urmare, comparativ cu perioada similară din 2015, în primul trimestru din anul în curs aurul a fost mai ieftin cu 3%, argintul cu 11%, platina cu 23%, iar paladiul cu 33%. De asemenea, prezentarea grafică a trendului cotaţiilor metalelor preţioase de la începutul anului evidenţiază şi faptul că, pe parcursul lunii martie, cursul ascendent a fost plafonat, iar intervalul de fluctuaţie s‑a lărgit prin coborârea nivelului de minim.
În România, preţul metalului galben a evoluat pe trendul cotaţiei londoneze a aurului, cu precizarea că impactul ieftinirii acesteia pe parcursul lunii martie a fost amplificat prin menţinerea tendinţei de apreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, de aşa manieră încât gramul de aur a încheiat luna martie în scădere mult mai accentuată decât uncia fină (‑4% de la începutul lunii şi până în 31 martie), deşi faţă de nivelul la care începea anul (4 ianuarie 2016) s‑a scumpit cu 10%. Trebuie, însă, remarcat faptul că preţul din martie a fost, în medie, cu 4% mai mare decât în februarie şi, datorită celor trei luni consecutive de creştere din 2016, gramul de aur s‑a scumpit cu 7%, în raport cu trimestrul anterior. Totuşi, ca şi pe piaţa din Londra, în primul trimestru din 2016 gramul de aur a fost fost cu 0,4% mai ieftin decât în perioada similară din 2015.
Caracterul de instabilitate al cotaţiilor pe piaţa din Londra s‑a menţinut şi în intervalul analizat (28 martie – 3 aprilie), pe parcursul căruia toate cele patru metale preţioase au cotat în scădere. Prin urmare:
- Aurul s‑a ieftinit cu 0,47% în raport cu săptămâna anterioară, la 1.228,21 $/u.f.[2]. Metalul a început intervalul analizat prin trei scumpiri consecutive, în urma cărora valoarea unciei fine[3] creştea cu 16 $, dar, după ce publicarea datelor promiţătoare despre evoluţia economiei SUA a sporit probabilitatea ca Rezerva Federală (banca centrală a acestei ţări) să fi găsit un motiv pentru a ridica ratele dobânzilor, l‑a încheiat printr‑o ieftinire drastică, de 2% într‑o singură zi. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 1 aprilie uncia fină de aur valora cu aproape 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.213,60 $, comparativ cu 1.221,00 $, în 24 martie.
În România, ca urmare a deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională, preţul gramului de aur[4] s‑a diminuat cu 1,22% comparativ cu săptămâna anterioară, la 156,12 lei, iar cotaţia anunţată de Banca Naţională a României pe 1 aprilie se situa cu 0,6% sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: 155,36 lei/gram, comparativ cu 156,24 lei/gram în 24 martie. - Argintul s‑a ieftinit cu 2,17% în raport cu săptămâna anterioară, la 15,30 $/u.f.[5]. Metalul a început intervalul analizat în scădere accentuată (‑4%), cotând la 15,06 $/u.f., după care a recuperat 2% şi s‑a stabilizat valoric timp de trei zile. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 1 aprilie uncia fină de argint valora cu aproape 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 15,38 $, comparativ cu 15,65 $ în 24 martie.
- Platina s‑a ieftinit cu doar 0,87%, în raport cu săptămâna anterioară, la 963 $/u.f.[2]. Deşi a început intervalul analizat tot în scădere, la 948 $/u.f., amplitudinea declinului a fost mult mai modestă decât în cazul argintului (de sub 1%). Prin urmare, impactul celor două zile consecutive de redresare care au urmat (cumulând o scumpire cu 3%) a fost suficient de puternic pentru ca, în ciuda drasticei ieftiniri de vineri (-2%), la închiderea fixingului londonez din 1 aprilie uncia fină de platină să valoreze la fel ca la sfârşitul săptămânii anterioare: 957 $.
- Paladiul s‑a ieftinit cu 4,15% în raport cu săptămâna anterioară, la 566 $/u.f.[2]. Pe parcursul intervalului analizat, metalul a cotat pe trendul platinei, cu precizarea că ieftinirile de marţi şi vineri au fost mult mai puternice, iar cele două zile de redresare au cumulat o creştere cu doar 0,5%. Din această cauză, paladiul a avut cea mai slabă evoluţie din grupa metalelor preţioase, la închiderea fixingului londonez din 1 aprilie uncia fină de paladiu valorând cu peste 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 559 $, comparativ cu 577 $ în 24 martie.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
Ţinând cont de cursul mediu, dolarul american s-a depreciat în ultima săptămână a lunii martie, atât față de monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare. Această evoluție a fost determinată de semnalele din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de dinamica din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
În Statele Unite s-au consemnat evoluții predominant favorabile ale indicatorilor macroeconomici comunicați pe parcursul săptămânii trecute. Consumul privat (principala componentă a PIB) a accelerat la 2,8% an/an în februarie, dinamică susținută de ameliorarea venitului real disponibil al populației (creștere cu 2,7% an/an). De asemenea, încrederea consumatorilor s-a ameliorat în martie, conform indicatorului Conference Board (în urcare cu un ritm lunar de 2,2 puncte, la 96,2 puncte). Totodată, piața imobiliară se consolidează în zona maximelor din ultimul deceniu, aspect reflectat de dinamica contractelor de vânzare/cumpărare case (în creștere cu 3,5% lună/lună și cu 5,1% an/an în februarie), dar și a prețurilor caselor (avans cu un ritm lunar de 0,8%, respectiv cu 5,75% an/an în ianuarie). Nu în ultimul rând, economia a generat 215 mii de noi locuri de muncă în martie, evoluție peste estimările pieței, confirmându-se consolidarea momentului favorabil. Cu toate acestea, în discursul susținut la New York, d-na Yellen (Președinte al Rezervei Federale) a semnalat că Banca Centrală va continua ciclul monetar demarat în decembrie 2015, însă cu o abordare prudentă (practic, s-a semnalat faptul că FED nu se grăbește cu următoarele majorări ale ratei de dobândă de referință, pe fondul riscurilor din economia mondială).
De asemenea, în Zona euro indicatorii macroeconomici au evoluat favorabil recent, pe fondul resimțirii impactului politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană. Astfel, soldul creditului neguvernamental acordat companiilor și persoanelor fizice a accelerat în februarie, la 0,9% an/an, respectiv 1,6% an/an (cele mai bune ritmuri de creștere din 2011), evoluții care exprimă semnale de accelerare economică pe termen scurt. Totodată, prețurile de consum au continuat să scadă în martie, însă cu un ritm de doar 0,1% an/an, conform estimărilor preliminare ale Eurostat (în atenuare de la -0,2% an/an în februarie). Pe de altă parte, indicatorii avansați calculați de Comisia Europeană au prezentat evoluții mixte în martie, notându-se ameliorarea climatului de afaceri.
Nu în ultimul rând, indicatorii macroeconomici s-au ameliorat în perioada recentă și în China, a doua economie a lumii. Spre exemplu, indicatorii PMI comunicați la finalul săptămânii trecute indică revenirea pe creștere a industriei prelucrătoare și accelerarea sectorului de servicii în luna martie.
Pe piețele internaționale de acțiuni s-au consemnat evoluții favorabile săptămâna trecută, pe fondul ameliorării percepției de risc. Se notează dinamica piețelor emergente, evoluție care exprimă revenirea fluxurilor internaționale de capital, după retragerile masive de la începutul anului.
Perspectiva amânării pe termen foarte scurt a unor noi majorări ale ratei dobânzii de politică monetară în Statele Unite a determinat declinul ratelor dobânzii pe piețele de titluri de stat. Astfel, rata dobânzii la obligațiunile suverane pe termen de 10 ani s-a redus cu 6,8%, la 1,77% în Statele Unite, respectiv cu 24%, la 0,136% în Germania, săptămâna trecută.
În acest context, ţinând cont de cursul mediu, dolarul american s-a depreciat cu 0,9% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, evoluție influențată, în principal, de discursul d-nei Yellen, dar și de semnalele de accelerare din Zona euro. Subliniem faptul că, în ultima săptămână din martie a.c., cursul mediu al dolarului a atins nivelul minim din octombrie 2015 față de moneda unică europeană.
Totodată, cursul dolarului american a scăzut săptămâna trecută și față de celelalte monede europene: coroana norvegiană (cu 0,5%), lira sterlină (cu 0,7%), francul elvețian (cu 0,8%), coroana daneză (cu 0,9%) și coroana suedeză (cu 1%).
Nu în ultimul rând, moneda americană s-a depreciat și față de dolarul canadian (cu 0,9%), dolarul australian (cu 0,9%) și dolarul neo-zeelandez (cu 1,9%) pe parcursul săptămânii trecute.
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,4% în raport cu yen-ul nipon în ultima săptămână din martie, pe fondul evoluției nefavorabile a indicatorilor de încredere (Tankan) din economia Japoniei.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se notează aprecierea dolarului american față de peso argentinian, în medie cu 1,2% săptămâna trecută, în ciuda intervențiilor disperate ale Băncii Centrale de la Buenos Aires pentru stabilizarea cursului de schimb.
Cu toate acestea, dolarul american a stagnat față de rial-ul iranian și în raport cu riyal-ul saudit și s-a depreciat comparativ cu real-ul brazilian (cu 1,2%) și cu ringgit-ul malaysian (cu 2%). De asemenea, cursul mediu al dolarului american a scăzut și față de rupia indiană (cu 0,5%), peso filipinez (cu 0,6%) și peso mexican (cu 0,8%).
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 0,9% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (apreciere cu 0,9%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Încrederea a revenit pe piețele globale de acțiuni săptămâna trecută, pe fondul dinamicii indicatorilor macroeconomici din Statele Unite, Zona euro și China, dar și sub influența evoluțiilor din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, evenimentul ultimei săptămâni din martie a fost discursul d-nei Yellen de la New York, în cadrul căruia Președintele în exercițiu al FED a semnalat o atitudine prudentă a băncii centrale în cadrul ciclului monetar inițiat în decembrie 2015, pe fondul riscurilor din economia mondială. Cu alte cuvinte, d-na Yellen a semnalat că Banca Centrală ar putea amâna momentul următoarei majorări a ratei dobânzii-cheie, deși, în perioada recentă, indicatorii macroeconomici din SUA au consemnat evoluții predominant favorabile. Se notează accelerarea consumului privat (la 2,8% an/an în februarie), consolidarea în zona maximelor din ultimul deceniu pe piața imobiliară și continuarea momentului pozitiv în sfera pieței forței de muncă (215 mii noi locuri de muncă generate în luna martie).
De asemenea, în Zona euro, indicatorii macroeconomici au prezentat evoluții favorabile recent, pe fondul resimțirii impactului politicii monetare relaxate în implementare de către Banca Centrală Europeană. Se evidențiază accelerarea creditului neguvernamental total în luna februarie (cel mai bun ritm din 2011), precum și atenuarea ritmului de declin în sfera prețurilor de consum (la -0,1% an/an în martie, conform estimărilor preliminare ale Eurostat). Totodată, potrivit indicatorului Comisiei Europene, climatul de afaceri s-a ameliorat în martie.
Nu în ultimul rând, evoluții favorabile ale indicatorilor macroeconomici s-au înregistrat în China. Industria prelucrătoare a revenit pe creștere în martie, lună în care sectorul de servicii a accelerat, conform indicatorilor PMI.
Scăderea probabilității unei noi majorări a ratei dobânzii de politică monetară în Statele Unite pe termen foarte scurt (așa cum reiese din discursul d-nei Yellen) a determinat scăderea ratelor dobânzii pe piața titlurilor de stat săptămâna trecută: în SUA cu 6,8%, la 1,77% (declin cu 22% de la începutul anului), și în Germania cu 24%, la 0,136% (diminuare cu 78,6% față de nivelul de la final de 2015).
Nu în ultimul rând, cotațiile internaționale la țiței au scăzut cu aproximativ 2% în săptămâna în care perspectiva rating-ului suveran pentru China a fost redusă la negativă de către Agenția S&P.
În acest context, indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni (MSCI Global) a crescut cu 1,1% săptămâna trecută, la 396 puncte (declin cu 0,8% față de nivelul de la finalul anului 2015). Se evidențiază dinamica piețelor emergente, indicele MSCI pentru această categorie crescând cu 1,7%, la 826,2 puncte (avans cu 4% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețe dezvoltate a urcat cu 1%, la 1.640,1 puncte în ultima săptămână din martie (scădere cu 1,4% comparativ cu nivelul de la finele anului trecut).
În Statele Unite, indicii bursieri au crescut săptămâna trecută atingând maximele anului curent: Dow Jones cu 1,6%, la 17.792,8 puncte; S&P 500 cu 1,8%, la 2.072,8 puncte.
Pe de altă parte, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 0,6%, la 333,2 puncte în săptămâna Luminată, de după Paştele catolic.
De asemenea, scăderi s-au consemnat și pe piața asiatică: indicele MSCI Asia Pacific a pierdut 1,5% săptămâna trecută, la 125,9 puncte.
Nu în ultimul rând, în România indicele BET a consemnat o scădere de 0,7%, la 6.705,2 puncte în săptămâna 28 martie – 1 aprilie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, dr. Iulia Monica OEHLER-ȘINCAI
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Media săptămânală a valorilor comunicate în după‑amiaza fiecărei zile de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
