I.ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
În prima jumătate a anului 2016, preţurile ţiţeiului pe pieţele la termen internaţionale au crescut cu 25%, culminând în prima decadă a lunii iunie cu cele mai ridicate valori din acest an, de peste 53 $/baril pentru Brent, la bursa ICE din Londra. În schimb, în luna iulie, preţurile au înregistrat, pe fondul unei volatilităţi relativ accentuate, cea mai severă scădere din acest an, la valori medii de 46,53 $/baril, pentru Brent (Marea Britanie) şi de 45 $/baril pentru WTI (SUA). Preţurile au fost nesustenabil de scăzute, în iulie, atingând spre finalul lunii, în tranzacţiile zilnice la bursa ICE din Londra, 42 $/baril pentru Brent, fapt atribuit de ministrul saudit al petrolului prevalenţei pe pieţele la termen a aşa-numitelor „poziţii scurte”, care au menţinut preţurile pe un trend descendent. Arabia Saudită s-a sesizat în legătură cu această evoluţie neaşteptată a preţurilor, declarând că „urmăreşte îndeaproape piaţa ţiţeiului, iar în cazul în care va fi necesar va recurge la măsuri pentru reechilibrarea acesteia, desigur, în cooperare cu OPEC şi cu marii exportatori non-OPEC”.
Luna august nu a prilejuit decât o redresare nesemnificativă a preţului ţiţeiului Brent la o valoare medie de 47,16 $/baril, pe piaţa la termen ICE din Londra, în timp ce preţul WTI, la bursa Nymex din New York a continuat să scadă uşor, la un nivel mediu de 44,80 $/baril.
Deşi toţi analiştii importanţi anticipaseră că piaţa ţiteiului îşi va continua, şi în a doua parte a anului, drumul către un relativ echilibru, prognozele lor pe termen scurt,au fost infirmate. Un prim factor de „fractură” în trendul ascendent din prima jumătate a anului l-a constituit Brexit-ul: consecinţa imediată a acestui eveniment a constituit-o aprecierea dolarului, ca un activ de refugiu sigur, şi deprecierea accentuată, cu circa 30%, a lirei sterline, rezultatul concretizându-se în preţuri mai mici la ţiței, la începutul lunii iulie. De altfel, referitor la efectul Brexit-ului asupra pieţei petroliere, analistul Carsten Fritsch de la Commerzbank a avertizat că prognozele prea optimiste privind redresarea preţurilor ţiţeiului vor suferi corecţii în scădere: „Aversiunea mai mare faţă de risc a investitorilor va face dificil pentru preţurile ţiţeiului să se menţină în zona a 50 $/baril în viitorul apropiat.”
Pe de altă parte şi Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a avertizat că supraabundenţa de ţiţei şi produse petroliere la nivel mondial continuă să afecteze preţurile, iar tendinţa de apreciere a dolarului SUA face ca preţul ţiţeiului exprimat în dolari să fie mai puţin atractiv pentru deţinătorii altor valute. Exporturile de ţiţei ale Arabiei Saudite au atins, în iunie, un maxim al ultimelor trei luni, cu un volum de 7,5 mil.barili/zi, iar producţia sa de ţiţei a atins un record absolut în iulie, cu un volum de 10,67 mil.barili/zi. De asemenea, în luna iulie, China a anunţat majorări semnificative ale exporturilor de diesel şi de benzină, cu 181% şi, respectiv, 145%, fapt care s-a adăugat la supraoferta globală şi a pus presiune asupra marjelor de profit la rafinare. Bloomberg a informat că guvernul chinez va cere fabricilor şi rafinăriilor de petrol să-şi reducă producţia în luna septembrie, înainte de summit-ul G20, pentru a asigura „un aer mai curat şi un cer albastru”. Restricţiile anunţate, care ar putea afecta 445 de companii, vor reduce consumul în China şi implicit vor contribui la reducerea cererii mondiale de ţiţei.
Singurul factor care a indus o doză de optimism pieţelor petroliere, pe parcursul lunilor de vară, l-a constituit vehicularea ideii potrivit căreia ţările OPEC şi non-OPEC „flirtează” din nou cu ideea „îngheţării” producţiei de ţiţei pentru a accelera reechilibrarea pieţei. În luna septembrie va avea loc, în Algeria, o reuniune ministerială a Forumului Internaţional pentru Energie, care reprezintă o oportunitate pentru OPEC şi principalii exportatori non-OPEC să se întâlnească pentru a analiza situaţia de pe piaţă, inclusiv pentru a adopta orice măsură posibilă care ar putea fi necesară pentru a stabiliza piaţa. Perspectiva unui acord de „îngheţare” a producţiei a contribuit semnificativ la uşoara redresare a preţurilor ţiţeiului din luna august.
Reamintim faptul că încercările anterioare de a se ajunge la un acord cu privire la reducerea sau la îngheţarea producţiei la reuniunile OPEC din noiembrie 2014, iunie şi decembrie 2015 şi aprilie şi iunie 2016 au eşuat.
În 2016, cu economiile majorităţii ţărilor exportatoare de petrol „împotmolite” în recesiune, cu finanţele publice supuse unor presiuni severe şi fără semne de redresare a preţurilor, argumentele în favoarea încheierii unui acord sunt mai clare decât în situaţiile anterioare. Prim-ministrul irakian Haider Al-Abadi și-a exprimat sprijinul în favoarea unui asemenea acord. Ministrul de externe al Arabiei Saudite a declarat, la o conferință la Tokyo, că ţara sa va sprijini un acord în acest sens în cazul în care şi alţi membri ai OPEC sunt de acord. La 2 septembrie, acordul de ”înghețare” a producţiei de ţiţei a primit şi sprijinul președintelui rus, Vladimir Putin, care a afirmat că Rusia va participa dacă vor fi de acord toate statele mari producătoare. Luate împreună, OPEC şi Rusia produc jumătate din producţia de ţiţei a omenirii. Reamintim că statele producătoare de ţiţei ajunseseră aproape de un acord în luna aprilie a.c. la Doha, dar, în ultimul moment, Arabia Saudită a refuzat să semneze acordul, o mişcare interpretată ca refuz din partea prinţului moştenitor „de a ajuta Iranul”. De data aceasta, sentimentul pare să se schimbe, şansele ca OPEC şi Rusia să ajungă la o înţelegere în cursul acestei luni, în Algeria, fiind mai mari. Cel mai important aspect este acela că OPEC şi țările non-OPEC au în vedere doar să înghețe producția, nu să o reducă, ceea ce ar trebui să faciliteze ajungerea la un acord.
Experţii petrolieri, la rândul lor, consideră că probabilitatea unui acord este mai ridicată acum decât la începutul anului: producţia Iranului a revenit la niveluri mai apropiate celor din etapa pre-sancţiuni, fapt care diminuează un obstacol cu care se confrunta mai devreme în cursul anului. Iranul şi-a majorat productia de ţiţei cu 25 % în acest an, după ce a încheiat acordul nuclear cu cele 6 puteri occidentale, şi are ca scop să atingă o producţie de 4 milioane barili/zi până la sfârşitul anului, nivel care ar reprezenta un maxim al ultimilor 8 ani. În urma instituirii sancţiunilor internaționale, în 2012, Iranul a coborât pe locul 4 în rândul producătorilor OPEC, iar după ce aceste sancţiuni au fost ridicate, în luna ianuarie a.c., și-a recâștigat locul al treilea. În orice caz producţia a crescut într-un ritm mai rapid decât au crezut cei mai mulţi analişti. În plus, Iranul a anunţat că va participa la reuniune şi la un eventual acord.
În ultimele zile ale lunii august şi începutul lui septembrie, preţurile ţițeiului pe pieţele la termen Nymex din New York şi ICE din Londra, cu termen de livrare în octombrie, au continuat să înregistreze scăderi, de 4,75% în cazul ţițeiului WTI (SUA) şi de 4,39% în cazul Brent (Marea Britanie), la valori de 45,13 $/baril şi, respectiv, 47,39 $/baril. Principalii factori de influenţă au fost următorii: aprecierea cursului de schimb al dolarului în raport cu euro; perspectiva îmbunătăţirii securităţii extracţiei de ţiţei în Nigeria; creşterea surprinzătoare a stocurilor de ţiţei în SUA, care a spulberat speranţele că redresarea pieţei va continua.
Preşedinta Băncii centrale a SUA, Janet Yellen, a declarat că perspectivele ca FED să majoreze ratele dobânzilor „s-au îmbunătăţit în ultimele luni,” şansele cele mai probabile în acest sens fiind în decembrie a.c.
Nigeria a pierdut mai mult de 700.000 de barili de producție de ţiţei pe zi, din cauza atacurilor asupra conductelor şi a platformelor petrolifere de către „Niger Delta Avengers”. Atacurile asupra infrastructurii de petrol din Nigeria în acest an sunt rezultatul deciziei guvernului de a pune capăt programului său de amnistie, care datează de o jumătate de deceniu, în care guvernul a plătit militanţilor sume importante pentru a menține pacea. Atunci când aceste plăţi au „secat”, atacurile au fost reluate. Dar gruparea militantă a declarat recent că este dispusă să se angajeze într-un nou dialog cu guvernul şi să accepte o încetare a focului. Aceasta implică perspectiva unei reveniri a producţiei de ţitei în cazul în care atacurile se opresc, iar companiile pot face reparaţii la infrastructura deteriorată.
Tendinţa de declin a preţurilor din intervalul analizat a fost parţial contracarată de oprirea temporară, din ultimele zile, a unei producţii de ţiţei de circa 170.000 de barili pe zi, în Golful Mexic, din cauza îngrijorării legate de furtunile tropicale din zonă.
Referitor la perspectivele preţurilor, analiştii au afirmat că volatilitatea preţului petrolului are şanse să se menţină în viitorul apropiat. „Volatilitatea este aici pentru a rămâne,” a declarat Ryan Lance, preşedintele „ConocoPhillips”, la o conferinţă în Norvegia. Procesul continuu de ajustare a ofertei şi a cererii de ţiţei se va extinde şi în 2017. Nivelul stocurilor este încă destul de mare, pe plan mondial.
Si alţi oficiali din industria petrolieră sunt de acord cu această opinie. Martin Bachmann, director la unitatea de explorare şi producție a companiei Wintershall AG pentru Europa și Orientul Mijlociu, a declarat că ” piaţa va cunoaşte o reechilibrare, dar marea întrebare este în ce interval de timp.”.
În timp ce unii analişti sunt îngrijorați că petrolul ar putea înregistra, pe termen scurt, o nouă prăbuşire, Bank of America Merrill Lynch afirmă că ţiteiul va înregistra câștiguri puternice în 2017, așteptându-se ca atât Brentul cât şi WTI să se ridice la 70 $/baril. Merrill Lynch consideră că piaţa petrolului va trece, de anul viitor, de la supraabundență la deficit, iar cererea va depăşi oferta cu până la 800.000 de barili / zi.
De altfel, în 2015, volumul descoperirilor noi de ţiţei a fost de numai 2,7 mld. barili, cel mai scăzut nivel din 1947. Francisco Blanch, director de cercetare la nivel mondial, la produsele de bază, în cadrul băncii Merrill Lynch, a făcut o paralelă cu redresarea preţurilor din 2010, când preţul petrolului a crescut la 90 $ pe baril pe fondul deficitului de aprovizionare, dar Blanch spune că politica monetară mai strictă ar putea împiedica preţurile petrolului să ajungă la acel nivel.
Conform unei informaţii recente, Rusia intenţionează să vândă un pachet minoritar din societatea petrolieră de stat Rosneft, pe care speră să obţină 11 miliarde $ pentru economia sa cu probleme. Vânzarea va consta dintr-un pachet de 19,5% din companie, dar ar putea fi complicată de sancţiunile internaționale. Guvernul rus va deţine în continuare 50% plus o acţiune a companiei, ceea ce îi va permite să menţină controlul asupra societăţii. Japonia pare a fi principalul cumpărător, fiind dispusă să investească aproape 10 miliarde $ în Rosneft. Japonia va lua în considerare, de asemenea, implicarea în operaţiuni de explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze din Siberia de Est şi din Orientul Îndepărtat al Rusiei.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
În săptămâna 29 august – 2 sept. a.c., preţurile gazelor naturale pe piaţa la termen din New York, Nymex, cu termen de livrare în octombrie, au crescut cu 1,42%, la un nivel de 98,51 $/1000 m.c., deşi temperaturile au fost moderate, iar consumul a fost mai redus.Preţurile au fost stimulate, însă, de reducerea producţiei în Golful Mexic din cauza furtunii tropicale Hermine. Mai multe tipuri de platforme marine au fost închise în anticiparea unui posibil impact al furtunii. Biroul de Siguranță a Mediului a raportat că volumul producţiei temporar oprite reprezintă 11% din cea realizată uzual în Golful Mexic.
Preţul gazului natural din contractele de export ale Rusiei în Germania a crescut cu 6,44% în luna iulie 2016, faţă de luna precedentă, la un nivel de 151,8 $/1000 m.c. În mai, preţul gazului rusesc exportat în Germania a atins cea mai mică valoare din acest an de 141,2 $/1000 m.c.
Gazprom a înființat o nouă filială în Germania, Gazprom NGV Europa, care va fi sub controlul deplin al unității locale a gigantului rus, Gazprom Germania. Noua filială va efectua operaţiuni de comercializare a gazelor naturale comprimate prin 50 de staţii de alimentare preexistente şi a altor zece stații noi, care sunt în prezent construite în Republica Cehă şi Polonia.
BP a încheiat al doilea acord cu CNPC – compania petrolieră de stat din China, privind explorarea gazelor de şist din China. BP este încrezător în legătură cu o posibilă „revoluţie” a gazelor de şist în China, deoarece aceasta este considerată a avea cele mai mari zăcăminte de acest gen din lume, dar până în prezent s-a aflat în imposibilitate de a le „aborda” într-un mod semnificativ. Alte companii majore, cum ar fi Royal Dutch Shell şi ConocoPhillips, s-au retras din proiecte similare din China, deoarece rezultatele explorărilor au fost nerelevante. Cu toate că detaliile financiare nu au fost dezvăluite, CNPC va menţine controlul operațional, dar acordul se referă la un bloc suplimentar care se situează lângă cel din parteneriatul existent. În ciuda faptului că rezervele recuperabile de gaze de şist sunt estimate la un volum cu 68% mare decât cele ale SUA, din punct de vedere tehnic, geologia Chinei fiind mult mai complexă, operaţiunile de punere în valoare a gazelor sunt mai costisitoare. Mai mult decât atât, deficitul de apă şi lipsa unei infrastructuri adecvate reprezintă alţi factori de frână. Dar, în timp ce competitorii gigantului British Petroleum au renunţat, BP îşi dublează investițiile în gazele de şist chineze.
Piaţa gazului natural lichefiat – GNL este suprasaturată şi, fără îndoială, mai slabă decât cea a ţiţeiului. Preţurile GNL-ului s-au prăbușit deoarece, pe plan mondial, au intrat în funcţiune un val de noi terminale de GNL pentru export. Preţurile sunt de aşteptat să rămână scăzute în restul deceniului, iar multe companii şi-au anulat proiectele de investiţii. Nu însă şi ExxonMobil, care prognozează o cerere puternică de GNL pe termen lung. Exxon a investit, în luna iulie, între 2,3 – 3,6 miliarde $ pentru active în gaze naturale, aparţinând companiei Interoil din Papua Noua Guinee, iar Bloomberg a informat că Exxon se află, de asemenea, în discuții pentru achiziționarea de active de gaze în Mozambic. Ambele mişcări mizează pe creşterea cererii pentru GNL în Asia, în deceniile următoare.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În săptămâna 29 august – 4 septembrie 2016, la Bursa din Chicago, cotația medie a grâului american roşu moale nr. 2 s-a diminuat cu 8,72% comparativ cu cea înregistrată în perioada anterioară, la 134,94 $/tonă. În termeni de cotații zilnice, pe 31 august a.c.., grâul american a atins cea mai mică valoare din ultimii 10 ani, de 132,64 $/tonă.
Ieftinirea grâului a avut loc pe fondul prognozelor Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) privind disponibilitățile mondiale ridicate. Astfel, conform USDA, disponibilitățile mondiale de grâu (stocuri inițiale + producție + importuri) din sezonul actual (iulie 2016 – iunie 2017) sunt prognozate la un record de 1,2 miliarde tone, în creștere cu 3% față de nivelul înregistrat în 2015/16.
Cantitățile mari de grâu aflate pe piața internațională au ca proveniență recoltele bogate obținute de producătorii aflați pe primele locuri în clasamentul mondial, Rusia și Statele Unite. Conform USDA, în 2016/17, producția de grâu a Rusiei este prognozată la 72 milioane tone (+18 față de 2015/16), iar cea a S.U.A. la 63 milioane tone (+13%).
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, în perioada analizată, cotaţiile porumbului american galben nr. 2 şi-au continuat trendul ascendent început la jumătatea lunii august. În ultima zi a lunii, acestea au atins cea mai mică valoare din ultimii 10 ani, de 118,70 $/tonă. Astfel, media săptămânală a fost de 121,62 $/tonă, în scădere cu 5,17% faţă de cea înregistrată în intervalul similar precedent.
Ieftinirea porumbului american reflectă temperaturile foarte ridicate din Statele Unite, principalul producător şi exportator mondial, care determină o creștere rapidă a plantelor. Conform USDA, peste 75% din culturile de porumb din SUA se află în condiţii bune sau excelente ale stadiului de dezvoltare, iar producția din sezonul actual se prognozează a se ridica la o cantitate record de 385 milioane tone, ca urmare a realizării unui randament mediu de 10,99 tone/ha.
De remarcat că, în termeni de valori medii lunare, cotaţia porumbului american galben nr. 2 în august a fost de 127,18 $/tonă, cu aproape 6,5% mai puţin decât în iulie (136,02 $/tonă). Această situaţie a fost determinată de factorii fundamentali ai pieţei, care arată că în sezonul actual (1 octombrie 2015 – 30 septembrie 2016) se va înregistra un excedent al balanţei producţie/consum de peste 20 milioane tone.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul iulie – august 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia din luna august a fost de 369,83 $/tonă, cu 5,14%, mai mică faţă de luna iulie a.c. când s-a înregistrat 389,88 $/tonă. În săptămâna 29 august – 2 septembrie 2016, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 355,40 $/tonă, cu 4,97% mai redusă comparativ cu cea din săptămîna anterioară, când s-a înregistrat 373,99 $/tonă. Preţurile zilnice la boabele de soia pe parcursul săptămânii analizate au oscilat între o valoare maximă de 361,28 $/tonă înregistrată pe 29 august a.c. şi una minimă de 352,37 $/tonă, pe 1 septembrie 2016. Principalul factor care a influenţat diminuarea cotaţiei boabelor de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei din sezonul actual privind majorarea producţiei mondiale de soia boabe cu 5,6% ( 330,414 milioane tone), în timp ce pentru consumul mondial se prevede o creştere de peste 4% (289,887 milioane tone) faţă de sezonul 2015/2016.
Cotaţia medie a uleiului de soia în perioada iulie – august 2016, s-a majorat cu 6,06% (710,08 $/tonă) faţă de luna iulie a.c. (669,48 $/tonă), iar în săptămâna 29 august – 2 septembrie a.c., cotaţia medie a uleiului de soia a fost de 718,26 $/tonă, mai mică cu 2,60% faţă de perioada anterioară ((737,40 $/tonă). Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 723,46 $/tonă (29 august a.c.), iar cel minim de 710,01 $/tonă (1 septembrie a.c.). Reducerea cotaţiei la uleiul de soia a reflectat scăderea volumului prognozat pentru exportul mondial, cu aproximativ 4%, şi cu cca.7% a importului mondial de ulei de soia în sezonul 2016/2017 faţă de sezonul anterior.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 29 august – 4 septembrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a micșorat cu 0,47% față de săptămâna anterioară, la 535,32 $/tonă. În primele 3 zile ale intervalului analizat, trendul cotațiilor a fost descendent, ca urmare a unei cereri mai scăzute. Săptămâna a debutat cu prețuri la fel de ridicate comparativ cu ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare; prețurile au pornit de la 540,20 $/tonă și s-au diminuat până la 529,10 $/tonă. În ultimele 2 zile s-au înregistrat creșteri ale cotațiilor, investitorii fiind influențați de anunțul făcut de Organizația Mondială a Zahărului privind posibilitatea ca, în sezonul 2016/17, stocurile mondiale de zahăr să se situeze la niveluri critice.
Cafea
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
La cafea Arabica și cacao, cotațiile au scăzut în luna august față de luna iulie, reflectând o ofertă mai mare comparativ cu cererea.
În intervalul 29 august – 4 septembrie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.241,35 $/tonă, cu 2,23% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.804,60 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,23% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.095,31 $/tonă în perioada 29 august – 4 septembrie 2016, cu 3,02% mai puțin comparativ cu intervalul 22 – 28 august a.c.
În perioada 29 august-04 septembrie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.924,40 $/tonă, cu 3,0% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 29 august – 4 septembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat scăderi ușoare, ca urmare a diminuării cererii comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a scăzut cu 1,87%, la 1.677,73 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micșorat cu 1,60% și a fost de 1.470,74 $/tonă.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.653,75 $/tonă și 1.705,57 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.440,31 $/tonă și unul maxim de 1.499,62 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au scăzut sub pragul de 1.600 $/tonă la începutul lunii septembrie, determinând o scădere a mediei săptămânale cu 2,49% față de media săptămânală anterioară, la 1.601,87 $/tonă. Valorile apropiate de 1.700 $/tonă înregistrate în lunile iulie și august au fost încurajate de previziunile trecerii balanței mondiale cerere—ofertă la deficit, estimat la 1 milion de tone în 2016, după un excedent de 0,6 milioane tone în anul anterior. Deficitul de metal alb ar putea însă să fie depășit de producția suplimentară asigurată de posibila reîncepere a activității, în lunile următoare, la capacitățile de producție din China, care au fost închise în ultima parte a anului 2015, și de nivelul ridicat al stocurilor de metal la LME.
Deși nivelul stocurilor la LME a coborât la 2.220.425 tone la 2 septembrie, iar media săptămânală a scăzut cu 0,74% față de media săptămânală anterioară, la 2.230.343,70 tone, nivelul acestora rămâne încă ridicat.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În luna august, cotaţia medie a cuprului a înregistrat o reducere faţă de media lunii iulie a.c., respectiv de 1,92%, la 4.758,20 $/tonă. Pe toată durata lunii august, cotaţia medie a cuprului, la Bursa de la Londra (LME), a continuat trendul descendent pe fondul temerilor legate de slăbirea cererii de pe piaţa de profil și ca urmare a încetinirii expansiunii economiei Chinei. În săptămână 29 august – 4 septembrie, cotaţia medie a cuprului a îngregistrat o nouă scădere săptămânală respectiv de 1,38%, la 4.609,63 $/tonă, (iar miercuri prețurile cuprului au ajuns la nivelul de 4.602 $/tonă cel mai mic nivel din 24 iunie a.c.). Cauza acestei evoluţii a metalului roșu o reprezintă producţia slabă din China (cel mai mare consumator mondial de metale industriale şi care reprezintă jumătate din consumul global, estimat la 22 milioane de tone în 2016), dar și aprecierii dolarului în raport cu moneda euro.
Nivelul stocurilor la Bursa de la Londra (LME) a manifestat o tendință generală de creștere pe parcursul lunii august, de 2,69% până la nivelul de 225.034 tone, față de media lunii iulie de 219.146 tone.
În săptămâna 29 august – 4 septembrie, nivelul stocurilor de cupru la Bursa londoneză a contiunat, pentru a șasea săptămână consecutiv, să crească, majorând-se cu 18,69%, la 299.006 tone față de săptămâna precedentă. Ascensiunea stocurilor din ultima perioadă este o reflectare a evoluției pieței de bază datorită cererii slabe din parte Chinei.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Ascensiunea rapidă a cotațiilor plumbului la LME de la valori de peste 1.800 $/tonă la finele lunii august la maximul de 1.940 $/tonă la 2 septembrie a contribuit la creșterea semnificativă a mediei săptămânale a plumbului cu 2,65% față de media săptămânală anterioară, la 1.902,25$/tonă. Evoluția favorabilă a fost susținută de reducerea producției mondiale de metal rafinat cu 2,4% în perioada ianuarie-iunie, determinată în principal de scăderea cu 10,7% a ofertei din China, și de creșterea previzionată a cererii pentru plumb la nivel mondial în ultima parte a anului, după perioada estivală caracterizată de o creștere lentă a consumului de plumb.
Cererea slabă pe perioada de vară s-a reflectat în scăderea nesemnificativă a nivelului stocurilor, a căror medie săptămânală s-a diminuat cu 0,09% față de media săptămânală anterioară, la 187.393,75 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
După creșteri semnificative în trimestrul al doilea, cotațiile zincului au continuat trendul ascendent până la maximul de 2.348,50 $/tonă la 2 septembrie, această evoluție contribuind la majorarea mediei săptămânale cu 1,21% față de media săptămânală anterioară, la 2.331 $/tonă. Evoluția crescătoare a cotațiilor metalului alb-albastru a fost încurajată de deficitul ofertei de metal rafinat, estimat de specialiștii de la Institutul Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) la 138.000 tone în perioada ianuarie-iunie și de creșterea cu 0,6% a cererii pentru zinc la nivel mondial, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Cererea susținută pentru metalul rafinat a determinat scăderea nivelului stocurilor cu 3.650 tone în intervalul analizat și a mediei săptămânale cu 0,72% față de media săptămânală anterioară, la 451.718,75 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 29 august – 4 septembrie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 9.768,75 $/tonă, cu 2,60% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra în luna august a înregistrat o creştere de 3,3%, atingând pragul de 18.427 $/tonă, faţă de luna iulie a.c. (17.833 $/tonă).
În săptămâna 29 august – 2 septembrie 2016, cotaţia medie a cositorului a cunoscut o creştere de 1,39%, de la 18.776 $/tonă în săptămâna anterioară, la 19.037,50 $/tonă, preţurile zilnice fluctuând între un nivel minim de 18.825 $/tonă (29 aug.) şi unul maxim de 19.300 $/tonă (1 sept.a.c)..Tendinţa de majorare a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor de bursă, al cererii mari de metal pe piaţa mondială, cât şi al diminuării stocurilor.
Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în august 2016, o scădere de 16,5% faţă de luna iulie a.c., la 4.971 tone.. În săptămâna 29 august – 2 septembrie 2016, media stocurilor de cositor s-a diminuat cu 2,44% faţă de perioada anterioară, la 4.578 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Pe piaţa londoneză de metale preţioase[1], primele două luni din semestrul II au marcat nu doar înregistrarea unor noi maxime multianuale (pe 6 iulie aurul cota la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate, pe 2 august argintul cota la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, iar pe 10 august platina şi paladiul marcau maximele ultimelor 17, respectiv 13 luni) ci şi puternice corecţii de preţ, care au reaşezat cotaţiile pe trend descendent: În aceste condiţii:
- Aurul a încheiat luna august cu 3% sub nivelul la care o începea: 1.309,25 $/u.f. pe 31 august, comparativ cu 1.349,65 $/u.f. pe 1 august. Totuşi, aurul a reuşit să‑şi conserve valoarea în termeni de medii lunare, preţul metalului crescând uşor (+ 0,3%) faţă de nivelul din iunie (de la 1.337,33 $/u.f., la 1.341,09 $/u.f.) şi extrem de puternic (cu 20%) în raport cu august 2015 (1.117,48 $/u.f.). Mai trebuie menţionat şi faptul că tendinţa de redresare instaurată încă de la începutul anului rămâne alertă, aurul încheind primele opt luni din 2016 cu 21% peste nivelul din 4 ianuarie (1.082,25 $/u.f.). Diminuarea cererii din perioada concediilor de vara a fost însă urmată de o bruscă redresare a interesului pentru tezaurizare, fapt ce a determinat scumpirea unciei fine[2] cu 16 $ în primele două zile din septembrie. Cu toate acestea, la închiderea fixingului londonez din 2 septembrie aurul valora cu doar 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.324,70 $/u.f., faţă de 1.318,75 $, în 26 august), preţul mediu[3] scăzând chiar cu 1,03%, faţă de săptămâna anterioară, la 1.315,40 $/u.f..
În România, darorită fluctuaţiilor monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, dinamica preţului gramului de aur a fost diferită de cea a unciei fine pe piaţa din Londra. Astfel, cotaţia anunţată de Banca Naţională a României în ultima zi din august (168,77 lei/gram) se situa cu doar 2% sub nivelul din 1 august (173,03 lei/gram), dar în termeni de medii lunare preţul oficial al gramului de aur[4] a scăzut cu 2%: de la 174,37 lei în iulie, la 171,43 lei în august. O evoluţie similară s‑a înregistrat însă faţă de august 2015, raportat la care creşterea a fost tot de 20%. Cu toate acestea, trendul din 2016 este mai puţin alert în România, aurul încheind primele opt luni cu doar 16% peste nivelul de la începutul anului (142,86 lei/gram, pe 4 ianuarie). Modul în care a fluctuat moneda naţională în raport cu dolarul SUA a continuat să influenţeze cotaţia gramului de aur şi în primele două zile din septembrie. Prin urmare, pe 2 septembrie Banca Naţională a României anunţa o valoare uşor mai mică decât cu o săptămână în urmă (168,21 lei/gram, comparativ cu 168,23 lei/gram în 26 august), în termeni de medii săptămânale preţul gramului de aur a scăzut cu doar 0,27%, la 168,58 lei.
- Argintul, ca şi aurul, a încheiat luna august pe trend descendent, dar, în cazul său, ieftinirea a fost mult puternică, atât pe parcursul acestei luni (-9%, de la 20,51 $/u.f., pe 1 august, la 18,74 $/u.f., pe 31 august), cât şi în raport cu luna iulie (-1%, de la 19,92 $/u.f., la 19,64 $/u.f.). Trebuie totuşi menţionat faptul că tendinţa de redresare din 2016 este mult mai alertă decât în cazul aurului, argintul încheind primele opt luni din 2016 cu 34% peste nivelul din 4 ianuarie (14 $/u.f.), iar raportat la august 2015 metalul s‑a scumpit cu 31%. În ceea ce priveşte prima săptămână din luna septembrie, evoluţia cotaţiilor zilnice ne indică faptul că metalul a fost mai puţin expus interesului speculativ, ceea ce l‑a ferit de corecţii drastice de preţ. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 2 septembrie uncia fină valora cu 0,4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,75 $, faţă de 18,67 $, în 26 august), iar în termeni de medii săptămânale preţul argintului[5] a scăzut cu doar 0,27%, la 18,73 $/u.f..
- Platina a încheiat luna august cu 9% peste nivelul la care o începea (1.050 $/u.f. pe 31 august, comparativ cu 1.150 $/u.f. pe 1 august), iar în termeni de medii lunare, preţul metalului a crescut cu 3% faţă de nivelul din iulie (de la 1.086,48 $/u.f., la 1.123,77 $/u.f.) şi cu 18% faţă de august 201 În ceea ce priveşte amplitudinea redresării din primele opt luni, platina s‑a scumpit cu 19% de la începutul anului (893 $ pe 4 ianuarie). În prima săptămână din septembrie, însă, deşi a cotat pe trendul aurului, platina s‑a ieftinit în ritm alert. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 2 septembrie uncia fină valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.052 $, faţă de 1.077 $, în 26 august), iar în termeni de medii săptămânale preţul platinei3 a scăzut cu 3,55%, la 1.053,00 $/u.f..
- Paladiul, la rândul său, deşi a încheiat luna august cu 7% sub nivelul la care o începea (674 $/u.f. pe 31 august, comparativ cu 721 $/u.f. pe 1 august), în termeni de medii lunare s‑a scumpit cu 8%, faţă de nivelul din iulie (de la 646,05 $/u.f., la 700 $/u.f.). Mai mult, scumpirea cu 16% înregistrată pe parcursul primelor opt luni (de la 893 $/u.f. pe 4 ianuarie) a reuşit să aducă preţul paladiului cu 20% peste nivelul la care cota cu un an în urmă: 983,15 $/u.f. în august 2015. În ceea ce priveşte modul în care a cotat în prima săptămână din luna septembrie, evoluţia acestora indică, ca şi în cazul platinei, menţinerea tendinţei descendente datorată corecţiilor care au urmat după înregistrarea unui nou maxim multianual (730 $/u.f.). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 2 septembrie uncia fină valora cu 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (670 $, faţă de 690 $, în 26 august), iar în termeni de medii săptămânale preţul paladiului3 a scăzut cu 2,71%, la 675,00 $/u.f..
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de LBMA, BNR, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor septembrie importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchange Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului piaţa de metale preţioase din Londra.
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului piaţa de metale preţioase din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate săptămâna trecută, evoluție determinată, în principal de semnalele de politică monetară lansate de doamna Janet Yellen (Președintele Rezervei Federale) la Simpozionul de la Jackson Hole.
De asemenea, dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii și fluctuațiile din piețele internaționale de titluri de stat, acțiuni și materii prime s-au resimțit pe piața valutară în săptămâna 29 august – 2 septembrie.
În cadrul Simpozionului anual de politică monetară găzduit de districtul FED Kansas la Jackson Hole începând cu 1978, doamna Yellen a semnalat că FED este pregătită să majoreze din nou rata dobânzii de referință pe termen scurt, date fiind climatul solid din piața forței de muncă și perspectivele de convergență a inflației către nivelul țintit de banca centrală.
Totodată, indicatorii macroeconomici comunicați recent în SUA indică premise de re-accelerare ușoară pe termen scurt, notându-se climatul pozitiv din sfera consumului privat.
Pe de altă parte, Zona euro pare să resimtă consecințele votului pro-Brexit de la referendumul organizat pe 23 iunie: încrederea în economie s-a deteriorat în regiune în luna august, indicatorul Comisiei Europene înregistrând cel mai redus nivel din ultimele cinci luni. De asemenea, dinamica anuală a prețurilor de consum a stagnat la 0,2% în august. Aceste evoluții au contribuit la creșterea probabilității ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare monetară pe termen scurt.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 1% față de moneda unică europeană săptămâna trecută.
De asemenea, dolarul a crescut și raportat la monedele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1%), coroana suedeză (cu 1,7%).
Perspectiva ca FED să majoreze din nou rata dobânzii până la finalul anului curent a determinat aprecierea dolarului american și în raport cu monedele din Canada (cu 1%), Australia (cu 1%), Norvegia (cu 1,2%), Elveția (cu 1,5%) și Japonia (cu 2,6%).
Pe de altă parte, cursul mediu al monedei americane s-a consolidat față de lira sterlină săptămâna trecută, evoluție influențată de ameliorarea indicatorilor PMI din economia britanică în luna august.
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în devoltare, se observă aprecierea dolarului față de real-ul brazilian (cu 0,8%), după ce Senatul brazilian a suspendat din funcţie pe Președintele Dilma Rousseff.
De asemenea, dolarul american s-a apreciat și în raport cu ringgit-ul malaysian (cu 1,2%) și peso mexican (cu 1,9%).
În raport cu leul românesc, dolarul a crescut, în medie, cu 0,9% săptămâna trecută, evoluție influențată de dinamica cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,1%) și EUR/USD (scădere cu 1%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au înregistrat evoluții mixte săptămâna trecută, datorită unui cumul de determinanţi: dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, știrile companiilor, dar și fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor comunicați recent în principalele blocuri economice ale lumii. Se notează continuarea momentului favorabil în piața americană a forței de muncă (economia a generat 151 mii noi locuri de muncă în august, lună în care rata șomajului s-a consolidat la 4,9%). Cu toate acestea, în prima economie a lumii continuă să se acumuleze semnale de final de ciclu economic post-criză (cum ar fi scăderea la nivelul industriei prelucrătoare în luna august, conform indicatorului calculat de Institute for Supply Management).
Pe de altă parte, în Zona euro încrederea în economie s-a deteriorat în august, expresie a resimțirii consecințelor votului pro-Brexit. De asemenea, dinamica prețurilor de consum persistă la un nivel foarte redus (0,2% an/an în august, conform datelor Eurostat), iar procesul de creare de noi locuri de muncă pare să piardă din forță. În acest context, a crescut probabilitatea implementării unor noi măsuri de relaxare monetară în regiune.
În ceea ce privește știrile companiilor, se menționează recomandările investiționale emise de analiști după încorporarea rezultatelor financiare pe trimestrul II, precum și speculațiile privind fuziunea Deutsche Bank / Commerzbank, dar și amenda aplicată Apple de către Comisia Europeană (14,5 miliarde dolari).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 0,4%, la 420,2 puncte săptămâna trecută (avans cu 5,2% de la începutul anului).
Se notează dinamica piețelor dezvoltate, indicele MSCI pentru această categorie urcând cu 0,5%, la 1.734,6 puncte săptămâna trecută (creștere cu 4,3% de la începutul anului).
Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut cu 0,2%, la 899,6 puncte săptămâna trecută (avans cu 13,3% de la începutul anului).
În SUA, indicii bursieri Dow Jones și S&P 500 au crescut cu câte 0,5% săptămâna trecută, la 18.492 puncte, respectiv 2 180 puncte.
Se observă dinamica indicelui pan-european Dow Jones Stoxx 600, în urcare cu 2%, la 350,4 puncte, evoluție influențată de perspectiva ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare monetară.
Pe de altă parte, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 0,1%, la 138,2 puncte săptămâna trecută.
În România indicele BET a urcat cu 0,3%, la 7.004,8 puncte săptămâna trecută.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de către LBMA.
[4] Media valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMAMedia săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
