I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat o creştere săptămânală relativ importantă şi liniară, în sensul unor sesiuni de tranzacţionare mai puţin volatile, în comparaţie cu ceea ce ne-am obişnuit. Preţul WTI (SUA) a crescut cu 6,15%, până la aproximativ 34,66 $/baril, la bursa Nymex din New York, iar cel al Brent-ului (Marea Britanie) a crescut cu 7,37% la 37,10 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzactiile cu livrare în aprilie. Prețurile ţiţeiului au „câştigat” în valoare mai mult de 30% de la începutul lunii februarie.
Cauzele principale ale creşterii preţurilor au fost: declinul producţiei de ţiţei a SUA; extinderea negocierilor referitoare la o potenţială îngheţare a producţiei prin implicarea mai multor producători importanţi de ţiţei OPEC şi non-OPEC; comunicatulDepartamentului Muncii din SUA, potrivit căruia economia ţării a asigurat peste 242.000 noi locuri de muncă, în luna februarie,în timp ce rata şomajului a scăzut la 4,9%, fapt ce demonstrează existența unei cereri interne dinamice.
„Marea întrebare referitoare la creşterea cererii de ţiţei priveşte statele non-OCDE, în timp ce cererea SUA continuă să se dovedească relativ puternică şi stabilă”,conform lui Robbie Fraser, analist al pieţelor de mărfuri la „Schneider Electric”.
Ibe Kachikwu, ministrul de stat al Nigeriei pentru resurse de petrol, a declarat că, în data de 20 martie, va avea loc, la Moscova, o reuniune pentru detalierea unei „strategii de colaborare”, privind un acord de îngheţare a producţiei de ţiţei.
Tot mai multe companii extractive de ţiţei de şist din SUA au admis că producţia lor se află în declin şi va scădea, în continuare, în acest an. O serie de companii au anunţat, deja, că producţia va scădea, pe fondul unei reduceri bruşte a cheltuielilor de investiţii în amonte, între acestea figurând „Continental Resources”, „Devon Energy” şi „Marathon Oil Corp”. Săptămâna trecută, „Resource EOG” s-a alăturat numărului tot mai mare de companii care prevăd scăderi în 2016.
Cu toate că, în 2015, toate companiile au suferit din cauza prăbuşirii preţurilor, a existat un sentiment de „triumfalism”, o încredere în faptul că OPEC nu a putut să stopeze producţia americană de ţiţei din şisturi.
„Energy Information Administration” (EIA), serviciul de informare din cadrul „Departamentului de Energie” al SUA, a publicat datele statistice privind producţia de ţiţei, care indică faptul că producţia SUA a scăzut la 9,26 milioane de barili pe zi, în luna decembrie 2015, un declin de 50.000 de barili/zi faţă de luna anterioară. Producţia americană este, în prezent, cu circa 400.000 barili/zi inferioară „vârfului” din aprilie 2015.
În condiţiile în care producţia SUA va înregistra o tendinţă de declin, care se va accelera, probabil în lunile următoare, supraabundenţa de pe piaţă va începe să se atenueze, deşi lent.
Deşi producţia americană de ţiţei este în declin, stocurile sunt în continuare în creştere, o parte din acestea fiind depozitate în vagoane-cisternă de cale ferată. În condiţiile în care o multitudine de vagoane de cale ferată sunt inactive, multe din acestea încep să fie folosite pentru a stoca ţiţei, o practică pe care industria a numit-o „stocare rulantă.” Practica va rămâne, totuşi, limitată, deoarece stocarea de ţiţei pe drezine este supusă unor reglementări speciale de siguranță.
„Wall Street Journal” a raportat însă faptul că livrările de ţiţei pe calea ferată încep să scadă, deoarece nu mai sunt profitabile la preţuri ale ţiţeiului sub 35 $/baril.
Conform celor mai recente date disponibile ale EIA, stocurile de ţiţei ale SUA au crescut cu 10,4 milioane barili, la un nivel record de 518 milioane de barili. Creşterea nivelului stocărilor va continua să acționeze ca o frână asupra preţurilor ţiţeiului, un semn că piaţa este în continuare suprasaturată.
O informaţie importantă se referă la faptul că Irakul va achita, până în luna aprilie, companiilor petroliere internaționale care operează în ţară, o datorie de 2 miliarde $: prăbuşirea preţurilor la țiței şi costurile de securitate importante ale Irakului au condus la acumularea a 2 miliarde $ sub formă de arierate de plată către companii precum BP, Royal Dutch Shell, ExxonMobil, Eni, şi Lukoil, care asigură cea mai mare parte din petrolul Irakului în apropiere de oraşul sudic Basrah. Acest fapt îi va permite să deruleze în continuare programele de dezvoltare a producţiei împreună cu aceste companii. Irakul este ţara OPEC cu cea mai dinamică creştere a producţiei de ţiţei din ultimul an.
Un alt aspect interesant se referă la alegerile parlamentare cruciale, de săptămâna trecută, din Iran, soldate cu victoria facţiunii moderate a preşedintelui Hassan Rohani. Facţiunea fundamentalistă din cadrul guvernului iranian a suferit pierderi mari. Rezultatele alegerilor sunt importante prin faptul că asigură implementarea unei agende reformist/moderate în cadrul Iranului şi, de asemenea, dau un vot de încredere pentru acordul nuclear încheiat cu comunitatea internaţională. Pe scurt, alegerea este de bun augur pentru un dezgheț continuu în relațiile cu Occidentul şi ar putea oferi, de asemenea, mai multe oportunităţi de afaceri în Iran pentru companiile internaţionale de petrol şi gaze.
Gazprom, principala companie de gaz din Rusia, a obţinut un împrumut de 2 miliarde euro din China. Gigantul rus de gaze, cu capital de stat, s-a împrumutat de la Bank of China, cel mai mare împrumut bilateral din istoria companiei de gaz şi, de asemenea, unul dintre cele mai mari împrumuturi oferite vreodată de o bancă din China unei companii ruse. Gazprom suferă de pe urma prăbuşirii preţurilor gazelor naturale în Europa, un fenomen care a avut loc din cauza creşterii capacităţii de producţie a GNL la nivel mondial, precum şi a prăbuşirii preţurilor la petrol, care influenţează, în mare măsură, preţul gazelor naturale în unele părţi ale lumii. Gazprom a declarat că va reduce cheltuielile anuale de capital la 17 miliarde $ pentru restul deceniului, de la 47 miliarde de dolari în 2011. Gigantul de gaz şi statul rus au încheiat, în ultimii ani, acorduri costisitoare cu China, între care cel privind construcţia conductei „Power of Siberia”, care ar fi urmat să transporte gazul rusesc în China. Cu toate acestea, costul ridicat al construcției şi condițiile oneroase impuse de China, au deteriorat perspectivele proiectului.
Piaţa a invocat şi posibilitatea celui mai important faliment al unei companii din industria cărbunelui: „Peabody Energy”, cea mai mare companie privată din industria cărbunelui din lume, ar putea fi forţată să intre în faliment. În cazul în care s-ar produce, acest fapt ar însemna că mai mult de 44% din cărbunele extras în Statele Unite ar proveni din minele controlate de companii în prag de faliment. În cazul în care cea mai mare companie minieră din lume din sectorul privat ar fi declarată în faliment, acesta ar fi un indiciu emblematic al evoluţiei viitoare a industriei ca un întreg. Cu alte cuvinte, chiar dacă va fi un proces de durată, lumea se află în mod cert pe o traiectorie care presupune eliminarea cărbunelui ca sursă de energie, în favoarea unor energii curate.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare aprilie, a continuat să înregistreze o scădere, de 5,03%, la o valoare medie săptămânală de 59,56 $/1000 m.c. În contextul unei producţii interne excedentare şi a unor condiţii meteo mai favorabile decât în mod uzual în sezonul rece, cererea s-a situat sub nivelul normal, iar retragerile din stocuri au scăzut sub media ultimilor cinci ani (2011-15). Drept rezultat, diferența dintre media ultimilor cinci ani şi nivelul stocurilor curente a crescut în mod substanțial. În ultima săptămână, cele mai recente date raportate de EIA au indicat un volum total de stocuri de 2.536 miliarde de picioare cubice, depăşind media pe ultimii cinci ani cu 36%.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2, în intervalul 29 februarie – 6 martie 2016, a fost de 164,19 $/tonă, înregistrând o scădere minoră (0,16%) față de săptămâna anterioară. Variațiile cotațiilor zilnice pe parcursul săptămânii au fost mici, prețurile oscilând între un nivel minim de 161,12 $/tonă și unul maxim de 167,09 $/tonă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna analizată, cotaţiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, au înregistrat un trend descendent, atingând pe 29 februarie cea mai scăzută valoare din ultimele 7 săptămâni, de 139,16 $/tonă.
În aceste condiții, media săptămânală a cotațiilor a scăzut cu 1,63% față de perioada precedentă, la 139,36 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 29 februarie – 6 martie 2015, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend descendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a marcat o diminuare de 1,09% faţă de săptămâna precedentă, la 314,87 $/tonă, preţurile zilnice oscilând între o valoare minimă de 312,59 $/tonă, înregistrată pe 1 martie a.c., și una maximă de 321,98 $/tonă, în data de 4 martie 2016.
Cotaţia uleiului de soia s-a situat la 671,51 $/tonă, cu 1,66% mai puţin comparativ cu cotaţia săptămânii precedente, când s-a înregistrat 682,84 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 665,25 $/tonă, atins pe 2 martie, iar cel maxim a fost de 677,60 $/tonă, pe 4 martie a.c.
Potrivit celui mai recent Raport al Departamentului American al Agriculturii (februarie 2016), în sezonul 2015/16, China este principalul consumator şi importator mondial de soia boabe. Consumul de soia boabe al Chinei înregistrează, conform estimărilor, o creştere de cca. 8,5%, de la 74,5 milioane tone în sezonul 2014/15, la 80,7 milioane tone în sezonul actual. Importul mondial de soia boabe este prognozat pentru sezonul actual, la 80,5 milioane tone, majorându-se cu aproximativ 2,8%, în comparaţie cu sezonul precedent (78,35 milioane tone).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 29 februarie – 4 martie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a majorat cu 4,94% față de săptămâna anterioară și s-a situat la 414,84 $/tonă. În săptămâna analizată, trendul cotațiilor a fost ascendent, prețurile pornind de la 406,90 $/tonă până la 423,80 $/tonă.
Diminuarea disponibilităților mondiale din sezonul actual a fost principalul factor care a influențat creșterea cotațiilor din această săptămână, investitorii fiind interesați în achiziționarea unor cantități mai mari de zahăr. De asemenea, un alt factor important al creșterii prețurilor ar putea fi aprecierea realului brazilian față de dolarul american, ceea ce a înfrânat exportatorii acestei țări în ultima perioadă. Limitarea exportului Braziliei, principalul producător și exportator mondial de zahăr, a creat o anumită panică în rândul cumpărătorilor, fapt care s-a reflectat în creșterea cererii din ultimele 2 săptămâni.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 29 februarie-6 martie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.531,34 $/tonă, cu 1,15% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.360,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,07% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.094,66 $/tonă, în perioada 29 februarie-06 martie 2016, cu 2,76% mai mult comparativ cu intervalul 22-28 februarie a.c.
Media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.950,80 $/tonă, cu 1,94% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 29 februarie – 4 martie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții diferite. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a micșorat cu 1,98%, la 1.420,24 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţiabumbacului american diverse sorturi a crescut cu 0,68%, la 1.286,18 $/tonă.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.434,35 $/tonă și 1.412,30 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.279,12 $/tonă și unul maxim de 1.299,41 $/tonă. Vânzările de la bursa americană au fost ușor mai ridicate comparativ cu săptămâna anterioară, fapt care a determinat creșterea prețurilor. Totuși, piața internațională a bumbacului se află sub presiunea unor disponibilități mondiale ridicate, iar concurența din partea fibrelor sintetice, ale căror prețuri sunt mai mici, este accentuată.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotația medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) a înregistrat o creștere ușoară, de 1,41% față de media săptămânală anterioară, atingând 1.600 $/tonă. Creșterea până la acest nivel, similar cu cel de la mijlocul lunii septembrie a anului trecut, a fost susținută de diminuarea producției de aluminiu, care totuși, nu va atrage instalarea unui deficit pe piața mondială a metalului alb. Depășirea pragului de 1.600 $/tonă de către cotațiile aluminiului, dorită de producătorii de metal alb, ar putea determina repunerea în funcțiune a capacităților închise, cu efecte negative asupra raportului dintre cerere și ofertă, aflat într-un dezechilibru accentuat în ultimii opt ani.
Prin scăderea doar cu 0,31% a mediei săptămânale a stocurilor de metal la LME față de media săptămânală anterioară, la 2.771.540 tone,se poate aprecia că acestea nu s-au modificat semnificativ, ceea ce reflectă o cerere în creștere moderată.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 2,91%, la 4.791,80 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a crescut până la nivelul de 4.918 $/tonă (vineri atingând cel mai mare nivel din 12 noiembrie 2015), pe fondul ușoarei aprecieri a dolarului în raport cu moneda euro, dar și datorită comunicatului provenit din partea guvernul chinez care a anunțat măsuri semnificative de stimulare a activității economice, și unor influențe provenite din partea Statelor Unite (care, conform datelor publicate recent, au înregistrat creșterea numărului de locuri de muncă, coroborate cu salarii micii și promisiuni privind majorarea ratei dobânzii mai devreme decât era preconizat).
Media stocurilor de cupru la Bursa de la Londra a continuat trendul descendent, înregistrând o scădere semnificativă, respectiv de 5,34%, faţă de media săptămânală anterioară, la 190.855 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile plumbului la LME au depășit pragul de 1.800 $/tonă în intervalul analizat, determinând creșterea mediei săptămânale cu 5,15% față de media săptămânală anterioară, la 1.805,80 $/tonă. Evoluția favorabilă a cotațiilor a fost susținută de reducerea ofertei mondiale de plumb minier și de creșterea vânzărilor de autovehicule în China, SUA, Uniunea Europeană și India.
Majorarea cererii pentru plumb s-a reflectat în scăderea nivelului stocurilor de metal la bursa londoneză la 208.425 tone la 4 martie și a mediei săptămânale a acestora cu 3% față de media săptămânală anterioară, la 210.895 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Creșterea nivelului cotațiilor zincului la LME cu peste 20% față de minimul înregistrat în luna ianuarie, a determinat majorarea cotației medii cu 2,90% față de media săptămânală anterioară, la 1.804,80 $/tonă, pe fondul reducerii semnificative a ofertei miniere la nivel mondial și al creșterii cererii.
Nivelul stocurilor a scăzut la 465.500 tone la finele intervalului analizat, iar media săptămânală a înregistrat o diminuare de 4,31% față de media săptămânală anterioară, la 471.705 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 29 februarie-6 martie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.710 $/tonă, cu 1,75% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 441.824 tone nivel înregistrat pe 29 februarie 2016, la 431.874 tone în data de 4 martie a.c. (-9.950 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată (29 februarie – 6 martie 2016), cotaţia medie a cositorului a înregistrat o majorare, de 1,93%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 16.461 $/tonă, pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor. Cotaţiile zilnice ale cositorului au evoluat între o valoare maximă de 16.950 $/tonă, atinsă pe 4 martie.a.c., şi una minimă, de 16.295 $/tonă, pe 29 feb. 2016.
Stocurile de cositor la LME au atins, pe data de 4 martie 2016, cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, coborând sub pragul de 3.705 tone. Astfel, nivelul mediu săptămânal al stocurilor de cositor s-a diminuat cu 5,74% comparativ cu perioada anterioară, la 3.719 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe piețele metalelor prețioase, de la Londra, mediile săptămânale ale cotațiilor au tins în general să crească (cu excepția cotației la argint, care s-a diminuat cu 1,19%). Cea mai mare creștere a înregistrat cotația la paladiu (+4,85%) și cea mai mică la platină (0,73%). Cotația la aur s-a majorat cu 1,51%.
În România, prețul gramului de aur s-a situat peste 163 lei, înregistrând o creștere de 2% față de media săptămânală precedentă.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din țările emergente și în dezvoltare în prima săptămână din luna martie. Aceste evoluții au fost influențate de dinamica indicatorilor macroeconomici (inclusiv perspectivele de politică monetară) din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic ameliorarea climatului din piața forței de muncă în Statele Unite în februarie (numărul de locuri de muncă în accelerare cu 70 mii lună/lună la 242 mii, rata șomajului în consolidare la 4,9% – minimul din februarie 2008) a contribuit la creșterea probabilității ca FED să continue ciclul monetar demarat în decembrie 2015. Acest aspect este reflectat și de conținutul Raportului „Beige Book”, emis de FED cu două săptămâni înainte de ședința de politică monetară.
Pe de altă parte, în Zona Euro indicatorii din economia reală s-au consolidat recent (rata șomajului la 10,3% – nivelul minim din 2011), dar reintrarea dinamicii anuale a prețurilor de consum în teritoriu negativ în februarie (-0,2%) a contribuit la creșterea probabilității ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la ședința programată pe 10 martie.
Pe piețele de acțiuni climatul s-a ameliorat în prima săptămână din martie, notându-se noi intrări de capitaluri pe acțiunile listate în țările emergente, în contextul reducerii aversiunii față de risc.
Pe piețele de titluri de stat s-au consemnat creșteri ale ratelor de dobândă pe scadența 10 ani săptămâna trecută, în contextul semnalelor de continuare a ciclului monetar din Statele Unite: în SUA cu 5,6%, la 1,862%; în Germania cu 40,4%, la 0,205%.
Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime se notează creșterea cotațiilor internaționale la țiței cu aproximativ 8%, pe fondul semnalelor de rebalansare a producției globale, după ajustările severe ale prețurilor din ultimele trimestre.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,9% față de moneda unică europeană săptămâna trecută, evoluție determinată, în principal, de perspectivele divergente de politică monetară pe termen scurt (FED vs. BCE).
De asemenea, cursul dolarului a crescut și față de monedele din sfera de influență a euro, coroana suedeză, coroana daneză, în medie cu 0,8%, respectiv cu 0,9%.
Totodată, moneda americană s-a apreciat săptămâna trecută și în raport cu valutele considerate de refugiu, pe fondul reducerii aversiunii față de risc: francul elvețian (cu 0,3%), yen-ul nipon (cu 0,9%).
Pe de altă parte, cursul mediu al monedei americane s-a depreciat față de valutele țărilor exportatoare de țiței și alte materii prime în prima săptămână din martie, ca urmare a evoluțiilor favorabile recente ale cotațiilor internaționale la bunuri: coroana norvegiană (cu 0,1%); dolarul australian (cu 1,1%, evoluție influențată și de evoluția economiei în trimestrul IV 2015, avans cu 3%, peste ritmul estimat de analiști de 2,5%); dolarul canadian (cu 1,8%, evoluție influențată și de dinamica exporturilor din ianuarie, dar și de semnalele de reaccelerare din Statele Unite, principalul partener economic).
Nu în ultimul rând, dolarul american a scăzut și față de kiwi neo-zeelandez și lira sterlină, în medie, cu 0,1%, respectiv 0,5%.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea dolarului american în raport cu peso argentinian, cu 1,4% (la noi maxime istorice).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat față de monedele din Filipine, Mexic, Malaysia, India și Brazilia săptămâna trecută, cu 1,1%, 1,4%, 1,7%, 1,8%, respectiv 2,3%. Această evoluție a fost influențată de reducerea aversiunii față de risc și reintrările de capitaluri pe piețele emergente, în contextul semnalelor de reaccelerare din economia americană.
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat cu 0,7%, în medie, în prima săptămână din martie, evoluție influențată de dinamica cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,2%) și EUR/USD (scădere cu 0,9%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au continuat să evolueze pozitiv în prima săptămână din luna martie, dinamică influențată de: evoluțiile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii; știrile din sfera companiilor; fluctuațiile din piețele de titluri de stat, valutare și materii prime.
Din perspectiva macroeconomică se evidențiază semnalele de re-accelerare din economia Statelor Unite, după pierderea de ritm de la cumpăna dintre ani. Indicatorii PMI din sfera industriei prelucrătoare și serviciilor s-au consolidat în februarie, iar activitatea din sectorul de construcții a atins în luna ianuarie maximul din 2007. Evoluția favorabilă din economia SUA și rezistența la unda de turbulențe din piețele financiare de la începutul anului sunt confirmate și de dinamica din piața forței de muncă: în februarie ritmul de creare de locuri de muncă a accelerat cu 70 mii față de ianuarie la 242 mii (rata șomajului s-a consolidat la minimul din ultimii opt ani (4,9%)). Ameliorarea recentă din economia americană este reflectată și în cadrul Raportului emis de FED cu două săptămâni înainte de ședința de politică monetară (Beige Book). Date fiind cele de mai sus, a crescut probabilitatea ca FED să continue în 2016 ciclul monetar inițiat în 2015.
În Zona Euro industria prelucrătoare și sectorul de servicii au continuat să crească în februarie, iar comerțul cu amănuntul a urcat cu 2% an/an în ianuarie, evidențiindu-se dinamica vânzărilor de bunuri nealimentare (3% an/an). Totodată, climatul din piața forței de muncă continuă să se amelioreze: numărul de șomeri a scăzut cu 8% an/an, la 16,6 milioane în ianuarie (rata șomajului la 10,3%, minimul din vara anului 2011). Cu toate acestea, dinamica anuală a prețurilor de consum a reintrat în teritoriu negativ în februarie (-0,2% an/an) (dat fiind declinul cotațiilor internaționale la țiței), ceea ce a contribuit la consolidarea probabilității ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri de relaxare monetară la ședința din 10 martie.
În China, Banca Centrală a redus nivelul ratei rezervelor minime obligatorii de la 17,5% la 17% pentru a susține lichiditatea din sectorul bancar, însă Agenția Moody’s a redus perspectiva rating-ului de credit de la “stabilă” la „negativă” și a avertizat cu privire la faptul că ritmul de evoluție a economiei ar putea decelera puternic în absența implementării reformelor.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadența 10 ani s-au majorat săptămâna trecută, pe fondul creșterii probabilității ca FED să continue procesul de normalizare a politicii monetare demarat în 2015. Astfel, rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani a urcat în SUA cu 5,6% la 1,862%, respectiv cu 40,4% la 0,205% în Germania.
Pe piața valutară s-au consemnat evoluții mixte ale cursul mediu al dolarului american, în timp ce pe piețele de materii prime se notează creșterea cotațiilor la țiței (cu aproximativ 8%) în prima săptămână din martie.
În acest context indicele MSC,I calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni, a crescut cu 3,8%, la 387,3 puncte săptămâna trecută (declin cu 3% de la începutul anului). Se notează dinamica indicelui MSCI pentru piețele emergente, în urcare cu 6,9%, la 791 puncte (scădere cu doar 0,4% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltare a urcat cu doar 3,4%, la 1 608 puncte în prima săptămână din martie (declin cu 3,3% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 2,2% la 17 006,8 puncte, iar indicele S&P 500 a urcat cu 2,7%, la 2 000 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un avans cu 3,1%, la 341,8 puncte în prima săptămână din martie.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna trecută la 126,3 puncte (în urcare cu 5,6%).
În România, indicele BET a crescut cu doar 0,9%, la 6 556,6 puncte săptămâna trecută.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
