I. ŢIŢEI
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Pe piața țițeiului, ȋn săptămâna 3 – 9 aprilie a.c., preţurile au continuat să crească, pentru a doua săptămână consecutiv: media cotațiilor la țițeiul Brent, termen iunie, la bursa londoneză ICE s-a mărit cu 4,42%, la 54,36 dolari/baril, comparativ cu 52,06 dolari/baril în săptămâna anterioară, iar media cotațiilor țițeiului WTI, termen mai, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a mărit cu 3,97%, la 51,27 dolari/baril, comparativ cu 49,31 dolari/baril în săptămâna anterioară.
Conform informațiilor furnizate de Reuters, prețurile la tiței s-au majorat după anunțul făcut de American Petroleum Institute privind diminuarea cu 1,83 milioane barili a stocurilor de petrol brut din SUA, în comparație cu previziunile analiștilor pentru livrările de pe piața internă, care ar fi urmat să ȋnregistreze o reducere mai mică, de numai 0,3 milioane barili, ȋn ȋncercarea rafinăriilor de a satisface o cerere sporită pentru benzină.
Un alt șoc l-a produs cea mai importantă implicare a SUA în războiul civil sirian, ce durează deja de șase ani, respectiv atacul cu rachete de croazieră, care a sporit incertitudinea geopolitică din Orientul Mijlociu. Acest ultim factor a sprijinit ridicarea cotațiilor la termen la petrol, împreună cu semnalele privind cererea sporită din SUA. Deși Siria nu este un producător major de petrol, orice escaladare a conflictului ȋn această țară alimentează temerile cu privire la livrările de petrol din zonă, din cauza poziției geografice a acestei țări și alianțelor sale cu producătorii mari de petrol din regiune, cum sunt Iranul și Irakul.
Venezuela ar putea produce sub nivelurile raportate, similar situației Irakului, în cazul în care se demonstrează că nivelul de extracție raportat, de 1,5 milioane de barili/zi (75 milioane tone/an), nu corespunde adevărului. În Canada, doi producători de petrol din nisipurile asfaltice au redus producția din cauza unui incendiu la o instalație de realizare a țițeiului sintetic. De asemenea, nu s-a concretizat nici creșterea așteptată a producției ȋn Libia, cu 200-250.000 barili/zi (10-12,5 milioane tone/an), din cauza clauzei de forță majoră invocată anterior. În schimb, Kazahstanul a majorat producția ȋn luna martie (cu 2%), ȋn pofida angajamentului de a o reduce cu 20.000 barili/zi (1 milion tone/an) ȋn prima parte a anului 2017.
Datele economice ale SUA au exercitat unele presiuni asupra prețurilor – de exemplu la 31 martie stocurile de țiței sporiseră cu 1,6 milioane barili, la nivelul de 535,5 milioane barili (cca. 73,35 milioane tone), iar stocurile de distilate s-au redus ușor – în timp ce, conform opiniei exprimate de unii analiști, conflictul din Siria nu are, totuși, nici un efect notabil asupra condițiilor fundamentale ale pieței petrolului, ci doar asupra unor speculații bursiere.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Media cotațiilor la gazul natural, cu termen mai, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a majorat ȋn continuare ușor, cu 3,66%, la nivelul de 114,93 dolari/1000 mc, de la 110,87 dolari/1000 mc ȋn săptămâna anterioară, pe fondul menținerii unei cereri ridicate din cauza vremii destul de reci pentru această perioadă a anului și al diminuării stocurilor. La finele lunii martie, stocurile de gaz natural erau de 2.051 miliarde pc (58,6 miliarde mc), cu 427 miliarde pc (12,2 miliarde mc) mai reduse decât ȋn anul precedent, dar cu 265 miliarde pc (7,57 miliarde mc) mai mari decât media pe perioada 2012–2016.
SUA tinde să devină un exportator net de gaz natural, după șase decenii de dependență de importuri, ca rezultat al dezvoltării producției sale de gaz de șist, dar și pe fondul creşterii comerţului mondial cu gaz natural lichefiat. n 2016, SUA importa 85,7 miliarde mc gaz natural, adus ȋn special prin conductă din Canada. Pentru 2017, se prevede ca, pentru prima oară ȋn ultimii 60 de ani, exporturile de gaz natural americane să depășească importurile.
Spre sfârșitul anul 2015, Congresul SUA a ridicat boicotul asupra exporturilor de energie. Pe de altă parte, pe plan internațional se manifestă o tendinţă de creștere a exportului de gaz natural lichefiat (GNL), care a ajuns să reprezinte 20% din totalul exporturilor de gaz, trend care se anticipează să continue. Se prevede ca până ȋn 2021 capacitatea de export de gaz lichefiat a SUA să ajungă la 271,4 miliarde m.c. (200 milioane tone), estimare care ar putea să fie însă destul de exagerată, dacă o raportăm la volumul actual al exportului mondial de GNL.
Sporirea apreciabilă a exporturilor de gaz lichefiat și de gaz prin conductă va fi asociată și cu diminuarea treptată a importurilor din Canada.
Comerțul cu GNL a crescut substanțial la nivel mondial, ajungând la 256 de milioane de tone în 2016. Capacitatea de producție a sporit și ea, alimentând speculațiile că piața GNL ar putea deveni ȋn curând saturată. În momentul de față, prețurile GNL sunt legate de prețurile țițeiului și piețele majore din Asia de Est nu dispun de un preț spot eficient stabilit de un hub, așa cum o face Henry Hub din Louisiana în stabilirea prețurilor din SUA. Acest lucru s-ar putea schimba în 2017, pentru că și Japonia dorește liberalizarea prețurilor interne la gaze naturale și încurajează investițiile într-un nou hub de GNL.
ExxonMobil a estimat că volumul comerțului cu GNL la nivel mondial va crește de 2,5 ori până ȋn 2040. Shell vede o majorare cu 50% până în 2020, cu o cerere de consum în continuă creștere, ȋntr-un ritm de 4-5% pe an. Aceste estimări sunt legate de evoluția producției de electricitate, deoarece statele se vor ȋndepărta de sursele energetice poluante, cum ar fi cărbunele și păcura, și vor prefera tot mai mult gazele naturale. Previziunile privind cererea tot mai mare de GNL la nivel mondial ar putea susține convingerea lui Energy Information Agency din SUA că, pe termen scurt, SUA vor deveni un exportator net de energie. Dacă această situație rămâne neschimbată după 2020 va depinde de trendul prețului petrolului, care rămâne incert după prăbușirea sa de la mijlocul anului 2014. Dacă prețurile vor evolua din nou ascendent sau dacă oferta de țiței devine insuficientă, atunci consumatorii s-ar putea reorienta parțial către GNL, iar gazele naturale exportate ar putea deveni o alternativă mai ieftină, situaţie care ar fi un câștig pentru SUA. În momentul de față, cererea Mexicului pentru gazul ieftin din SUA este ȋnsemnată şi ar putea deveni și mai mare. În cazul în care între SUA și Mexic ar izbucni o dispută economică sau negocierile pentru modificarea acordurilor comerciale devin prea presante, Mexicul ar putea căuta alte surse pentru aprovizionarea sa cu energie, lucru care pare puțin probabil, având în vedere avantajul competitiv de care se bucură producătorii americani, dar care nu poate fi exclus.
Apoi există și Asia de Est, centrul cererii de GNL la nivel mondial și epicentrul cererii viitoare, în opinia celor mai mulţi analişti. Chiar acum, Statele Unite trebuie să concureze cu producătorii majori, cum ar fi Australia și Qatar. În plus, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat intenția sa de a transforma Rusia în producătorul numărul unu de GNL pe plan mondial. În prezent, Rusia este în curs de a-şi dezvolta capacitatea de export pe baza gazului extras ȋn zona arctică.
În pofida predicțiilor roze avansate de Shell, ExxonMobil, EIA și alte surse, comentariile se concentrează de ceva timp pe existența unei supraabundențe de GNL la nivel mondial. Prețurile vor rămâne scăzute și producătorii din Qatar, Australia, Rusia, Iran și SUA vor merge destul de jos cu prețurile pentru a putea obține și conserva cote de piață avantajoase și se vor bate pentru câştigarea de consumatori prin oferte dintre cele mai competitive. În prognozele sale anuale, Statoil a avertizat că GNL se află ȋntr-un ciclu clasic de evoluție (după boomul prețurilor urmând declinul), rezultatul final fiind transformarea sa ȋntr-o sursă energetică tipică la nivel mondial. Se observă, de asemenea, că multe predicții privind cererea viitoare de gaze naturale vin de la firmele cu o miză mare în joc, cum ar fi Shell: aceasta a achiziționat firma BG, în februarie 2016, și deține acum 22% din piața GNL la nivel mondial, intențiile sale clare fiind de a deveni o companie majoră de gaz natural. Pentru moment, SUA este în postura de exportator de energie, dar posibilitatea de a se menține pe această poziție depinde mult de evoluția factorilor globali.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere 
Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry
WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a înregistrat o majorare uşoară, de 0,69%, la 1.946,80 $/tonă, pe fondul creşterii ofertei mondiale şi al diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.962 $/tonă (5 aprilie a.c.), iar cel minim de 1.929,50 $/tonă, pe 7 aprilie 2017. Cotaţia medie lunară a aluminiului în martie 2017 a fost de 1.901,57 $/tonă (2,41% faţă de luna precedentă).
Nivelul stocurilor de aluminiu s-a redus în cursul săptămânii, până la 1.818.300 tone în ultima zi de tranzacţionare (7 aprilie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere de 3,25% față de săptămâna anterioară, la 1.849.225 tone. În luna martie 2017, nivelul mediu lunar al stocurilor de aluminiu s-a diminuat drastic, cu 28,2% faţă de luna precedentă, la 1.886.400 tone.
Cupru
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a rămas practic neschimbată, cu o reducere de doar 0,05%, la 5.798,10 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au oscilat, în cursul săptămânii, între o valoare minimă de 5.724 $/tonă, înregistrată pe 4 aprilie a.c., şi o valoare maximă de 5,870 $/tonă, pe 6 aprilie a.c..
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat trendul descendent, media lor săptămânală diminuându-se cu 9,26%, la 274.680 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
Cotaţia medie săptămânală la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o majorare, de 2,23%, în săptămâna analizată faţă de perioada precedentă, la 10.054,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb au fluctuat între un nivel minim de 9.865 $/tonă în data de 3 aprilie a.c. și un nivel maxim de 10.320 $/tonă în penultima zi de tranzacționare. Cotaţiile la nichel au fost influențate de anunțul făcut de secretarul general al Indoneziei de la Ministerul Energiei Teguh Pamuji, conform căruia compania Freeport McMoRan va primi un permis special de exploatare pe o perioadă limitată de timp, în care i se permite să-și continue activitatea și să-și reia exporturile. Această interdicție a durat 12 săptămâni și a afectat compania cu pierderi de aproape 1 miliard de dolari.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o reducere modestă, de 0,98% faţă de săptămâna anterioară, la 376.116 tone
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie săptămânală la cositor, la L.M.E., a înregistrat o majorare de 1,46% faţă de intervalul precedent, la 20.236 $/tonă, pe fondul speculaţiilor de bursă, precum şi al scăderii stocurilor. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 20.035 $/tonă (4 aprilie a.c.), iar cel maxim de 20.375 $/tonă, pe 7 aprilie 2017. În luna martie 2017, cotaţia medie lunară a cositorului fost de 19.831,52 $/tonă, înregistrând o creştere de cca. 1,74% faţă de luna precedentă.
Media stocurilor de cositor la LME a înregistrat o reducere de 1,94%, în intervalul 3-9 aprilie 2017, la 3.530 tone, comparativ cu săptămâna anterioară (3.600 tone). Nivelul mediu lunar al stocurilor de cositor în luna martie 2017 a scăzut drastic, cu cca. 23,5%, faţă de luna precedentă, la 4.451 tone, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: https://secure.lme.com
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Începerea negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi „criza siriană” declanşată de masacrul cu gaz sarin şi de reacţia SUA, care a bombardat baza aeriană de unde se presupune că a fost declanşat atacul chimic din 4 aprilie, au tensionat de aşa manieră climatul geo‑politic încât investitorii au considerat că este mai sigur să renunţe la activele cu grad ridicat de risc.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], migrarea interesului investitorilor spre valorile de refugiu specifice pentru perioadele de incertitudine (dolarul SUA, francul elveţian, aurul) a scumpit atât de accentuat aurul, încât a stimulat şi cererea pentru argint, platină şi paladiu, toate metalele preţioase înregistrând creşteri de preţ în termeni de medii săptămânale. Astfel:
- Aurul a început săptămâna în creştere, la 1.247,25 $/u.f. şi, susţinut de dorinţa investitorilor de a‑şi muta capitalul pe pieţe mai puţin riscante, a încheiat‑o cotând, pentru prima dată din 10 noiembrie 2016, peste nivelul de 1.260 $/u.f.: la închiderea fixingului londonez din 7 aprilie uncia fină[2] valora 1.266,45 $, cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.244,85 pe 31 martie). În termeni de medii săptămânale, amplitudinea scumpirii a fost însă diminuată de corecţia cu care s‑a confruntat miercuri (-12 $/u.f. într‑o singură zi), când nu se bănuia ce urmări va avea atacul chimic din Siria, şi preţul aurului[3] a crescut cu doar 0,16%, la 1.253,93 $/u.f..
În România, impactul volatilităţii cotaţiilor unciei fine pe piaţa londoneză a fost uşor atenuat prin modul în care a evoluat dolarul american în raport cu moneda naţională şi valoarea metalului galben a reuşit să se menţină peste pragul psihologic de 170 lei/gram, vineri înregistrând chiar cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni. În concluzie, pe 7 aprilie Banca Naţională a României anunţa un curs cu 2% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (172,93 lei/gram, comparativ cu 170,16 lei/gram pe 31 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a crescut cu 1,25%, comparativ cu intervalul anterior, la 171,84 lei.
- Argintul a beneficiat de o cerere suficient de susţinută pentru a reuşi să se redreseze valoric pe parcursul intervalului analizat. În consecinţă, chiar dacă scumpirea din primele două zile ale săptămânii a fost corectată prin marcări de profit, la închiderea fixingului londonez din 7 aprilie metalul valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,22 $/u.f., comparativ cu 18,06 $/u.f. în 31 martie). În termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 1,14%, la 18,24 $.
- Platina, deşi a fost extrem de bine susţinută pe parcursul săptămânii analizate, s‑a scumpit aproape insesizabil în raport cu intervalul anterior. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 7 aprilie metalul valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (967 $/u.f., comparativ cu 940 $/u.f. în 31 martie), dar preţul unciei fine de platină3 a crescut cu doar 0,06% în termeni de medii săptămânale, la 958,20 $.
- Paladiul, în schimb, a continuat să se bucure de o cerere atât de susţinută încât, în ciuda corecţiei care a urmat după ce a depăşit pragul de 810 $/u.f., a reuşit să încheie intervalul analizat pe trend ascendent. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 7 aprilie metalul valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (806 $/u.f., faţă de 798 $/u.f. în 31 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a crescut cu 1,41%, la 805,60 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În prima săptămână a lunii aprilie 2017, media cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2 a fost de 156,65 $/tonă, cu doar 0,64% mai mare față de cea înregistrată în perioada anterioară.
Singurul element notabil care a influențat variația cotațiilor grâului american din perioada analizată l-a constituit deprecierea rublei rusești în raport cu principalele monede internaționale, în special cu dolarul american, din data de 5 aprilie a.c., ceea ce a determinat o reducere a valorii exporturilor pentru grâul provenit din Rusia, principalul exportator mondial din sezonul actual (2016/17).
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 3 – 9 aprilie 2017, la Bursa din Chicago, cotațiile zilnice ale porumbului american galben nr. 2 s-au situat la valori mai mari față de cele tranzacționate cu o săptămână în urmă, în pofida unui trend descendent, cuprins între un maxim de 144,78 $/tonă (luni, 3 aprilie) și un minim de 141,53 $/tonă (vineri, 7 aprilie). Media cotațiilor din cele 5 zile analizate a fost de 142,96 $/tonă, cu 1,23% mai mare față de cea înregistrată cu o săptămâna în urmă.
Săptămâna a debutat cu valori ridicate ale cotațiilor, susținute de previziunile Serviciului Național de Statistică Agricolă al Departamentului Agriculturii din Statele Unite (United States Department of Agriculture – USDA), conform cărora, în 2017/18, suprafața însămânțată cu porumb în S.U.A.- principalul producător și exportator pe plan mondial – este previzionată la 33,7 milioane hectare, cu 4% mai restrânsă decât cea cultivată în sezonul anterior.
Factorul care a contribuit la diminuarea cotațiilor în următoarele zile a fost existența surplusului de porumb pe piața internațională. Potrivit USDA, în sezonul actual (2016/17), disponibilitățile mondiale de porumb sunt prognozate la 1,04 miliarde tone, cu 6,7% mai mari decât în sezonul precedent.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, preţurile medii la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat o tendinţă de scădere în intervalul 3 – 9 aprilie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a înregistrat o reducere de 2,44% comparativ cu săptămâna anterioară, la 345,66 $/tonă, pe fondul unei creşteri moderate (+1,2%) a importului de soia boabe din partea Chinei, principalul importator de soia boabe pe plan mondial. Pe parcursul săptămânii, cotaţiile au evoluat între un nivel minim de 344,56 $/tonă (4 aprilie a.c.), şi unul maxim de 346,95 $/tonă, pe 5 aprilie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a scăzut cu 0,36% faţă de intervalul precedent, la 706,39 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel minim de 691,71 $/tonă (6 aprilie a.c.) şi un maxim de 752,57 $/tonă (7 aprilie 2017). Principalul factor care a contribuit la scăderea cotaţiei la uleiul de soia, în această lună, a fost publicarea prognozei pentru sezonul 2016/17, privind majorarea producţiei mondiale cu cca. 5,2% faţă de sezonul anterior, conform datelor USDA din martie 2017.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMȘA
În intervalul 3 – 9 aprilie 2017, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a redus cu 3,09% față de săptămâna anterioară, la 471,90 $/tonă. Trendul acestei săptămâni a fost descendent în primele 3 zile de tranzacționare și ascendent în ultimele 2. Principalul factor care a influențat investitorii în achiziționarea unor cantități mai reduse de zahăr a fost anunțul făcut de oficialii brazilieni privind începerea recoltării trestiei de zahăr. În sezonul actual, având în vedere vremea favorabilă și faptul că se va direcționa o cantitate mai mare a recoltei în vederea producerii zahărului rafinat în deterimentul producerii etanolului, se așteaptă ca producția de zahăr a Braziliei să fie mai mare decât ceea ce se previziona acum 2 luni. Potrivit Organizației Mondiale a Zahărului (ISO – International Sugar Organisation), recolta braziliană de trestie de zahăr se așteaptă să fie între 570 și 620 milioane tone.
Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai scăzute față de cele înregistrate în săptămâna anterioară, trend care a continuat și în următoarele 2 zile de tranzacționare, astfel că, în data de 5 aprilie, cotația zahărului rafinat a atins nivelul minim al perioadei analizate, respectiv 464, 20 $/tonă. În ultimele 2 zile, cotațiile au înregistrat creșteri, iar în 7 aprilie a.c., s-a atins maximul intervalului analizat, respectiv 484 $/tonă.
Cafea
AUTOR: dr. Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o reducere modestă, de 0,75% față de săptămâna precedentă, la 3.045,99 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 3.027 $/tonă înregistrată pe 3 aprilie a.c. și o valoare maximă de 3.088 $/tonă înregistrată în ultima zi de tranzacționare. Conform declarației președintelui Asociației Exportatorilor de Cafea, Ramesh Rajah, la scăderea prețurilor la nivel mondial a contribuit consolidarea monedei rupia, cererea mai redusă din Europa, precum și condiițiile econonice slabe ce influențează prețurile pe piața de profil.
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o creștere nesemnificativă, de 0,29% în săptămâna analizată față de perioada anterioară, la 2.152,00 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 2.143 $/tonă în 6 aprilie a.c. şi o valoare maximă de 2.170 $/tonă vineri, la închiderea bursei.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMȘA
În săptămâna 3 – 9 aprilie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări, ca urmare a unei cereri mai scăzute. Investitorii au fost influențați în această săptămână de anunțul făcut de Comitetul Consultativ Internațional al Bumbacului (ICAC – International Cottton Advisory Commmittee) privind creșterea producției mondiale din sezonul 2017/18 (care va debuta la 1 august), cu 1%, la 23,1 milioane tone. Fermierii din principalele țări cultivatoare au fost încurajați de majorarea prețurilor de pe parcursul sezonului actual, 2016/17, fapt care i-a determinat să-și extindă suprafețele cultivate cu bumbac. Potrivit ICAC, în sezonul 2017/18, producția de bumbac a Indiei va crește cu 2%, la 5,9 milioane tone, iar producția Chinei va atinge 4,8 milioane tone, ca urmare a extinderii suprafeței cultivate cu 3%, la 3 milioane hectare, după 5 sezoane consecutive în care suprafața cultivată a înregistrat reduceri.
La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.899,33 $/tonă, înregistrând o micșorare de 0,62%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.645,64 $/tonă, cu 2,70% mai puțin față de săptămâna anterioară. În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.886,38 $/tonă și 1.927,17 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 1.617,79 $/tonă și unul maxim de 1.664,11 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: https://markets.ft.com
IV. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a înregistrat aprecieri generalizate în prima săptămână din aprilie, atât față de monedele din țările dezvoltate, cât și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Aprecierea dolarului american a fost determinată atât de perspectiva intensificării divergențelor de politică monetară dintre Rezerva Federală (FED) și Banca Centrală Europeană (BCE) pe termen scurt, cât și de majorarea percepției de risc în contextul tensiunilor din Siria. De asemenea, pe piața valutară s-au resimțit, săptămâna trecută, evoluțiile din piețele internaționale de capital și pieţele materiilor prime.
Pe de o parte, în Statele Unite Rezerva Federală a semnalat aprofundarea ciclului monetar post-criză în 2017, prin posibilitatea demarării unui program de reducere graduală a volumului activelor (de la nivelul record de 4,5 trilioane dolari, rezultat în urma cumpărărilor de titluri de stat și alte active în cadrul celor trei programe de quantitative easing – relaxare monetară neconvențională, implementate între 2008 și 2014). Perspectiva intensificării ciclului monetar post-criză se conturează într-o perioadă în care piața forței de muncă pare să fi intrat în faza de maturitate (rata șomajului la 4,5% în martie, în apropiere de minimele din 2007).
Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană (BCE) pare preocupată cu privire la dependența ridicată a climatului din piețele financiare de politica monetară relaxată fără precedent în implementare. Cu alte cuvinte, conform stenogramei ședinței din luna martie, BCE analizează posibilitatea ieșirii din politica monetară actuală, dar momentul inflexiunii este dependent de climatul din piețele de capital.
Din perspectiva geo-politică, se observă intensificarea percepției de risc în Orientul Mijlociu, după ce Statele Unite au lansat rachete în Siria, ca răspuns la utilizarea de arme chimice de către Administrația de la Damasc împotriva populaţiei civile.
Pe piețele de titluri de stat se observă, în săptămâna analizată, scăderea ratelor de dobândă pe scadența 10 ani (în SUA cu 0,3%, până la 2,382%, în Germania cu 31,1%, la 0,228%), evoluție determinată de re-orientarea fluxurilor de capital spre instrumente cu risc redus.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat săptămâna trecută cu 1,2% față de moneda unică europeană.
De asemenea, dolarul a crescut față de valutele din sfera de influență a EUR, respectiv coroana daneză (cu 1,2%) şi coroana suedeză (cu 1,6%), dar şi față de lira sterlină (cu 0,4%), dolarul canadian (cu 0,5%), kiwi neo-zeelandez (cu 0,8%), coroana norvegiană (cu 1%), dolarul australian (cu 1,1%, după ce banca centrală a menținut rata de dobândă de politică monetară la 1,5%, deși piața imobiliară prezintă semnale de supraîncălzire) și francul elvețian (cu 1,2%).
Pe de altă parte, moneda americană a stagnat față de yen-ul nipon săptămâna trecută.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se observă apreciarea monedei americane față de ringgit-ul malaysian, în medie cu 0,3%.
Pe de altă parte, dolarul a scăzut în raport cu valutele din America Latină, pe fondul ameliorării climatului macroeconomic global și al reducerii capitalului electoral al Administrației Trump: peso mexican (cu 0,4%), peso argentinian (cu 0,5%) și real-ul brazilian (cu 0,6%).
Comparativ cu leul românesc, moneda americană s-a apreciat cu 0,8% în prima săptămână din aprilie, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,5%) și EUR/USD (scădere cu 1,2%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: http://www.x-rates.com
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA. Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
