I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Mediile săptămânale ale preţurilor ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex din New York şi ICE din Londra, în tranzacţiile cu scadenţă în noiembrie au înregistrat creşteri relativ importante, la un maxim al ultimelor trei luni, deoarece comercianţii au avut o percepţie mai optimistă în legătură cu impactul acordului OPEC anunţat săptămâna trecută. Pretul ţiţeiului WTI (SUA) a crescut cu 5,93%, la 49,52 $/baril, iar cel al Brentului (Marea Britanie) a sporit mai accentuat, cu 7,39%, la un nivel de 51,61 $/baril, reuşind din nou, să depăşească pragul de 50 $/baril. Fondurile speculative şi pieţele de capital au mizat puternic pe această evoluţie ascendentă până şi chiar după întâlnirea de la Alger (28-29 septembrie) în pofida faptului că persistă unele incertitudini referitoare la eficienţa acordului final de limitare a producţiei, ceea ce a permis ca preţurile ţiţeiului să-şi menţină trendul crescător.
Un alt factor care a stimulat preţurile l-a constituit uraganul Matthew care a ameninţat sud-estul SUA, în sensul că pe lângă dezastrul umanitar din regiune, furtuna risca să pună în pericol şi comerţul cu petrol. Iniţial s-a estimat că uraganul ar putea bloca aproximativ 33 de milioane de barili de ţiţei în spaţiile de stocare din Bahamas şi că ar putea perturba transporturile de benzină de-a lungul coastei Atlanticului. În urmă cu câteva săptămâni, o furtună majoră în Golful Mexic a întrerupt transporturile petroliere, ceea ce a dus la destocări masive de petrol şi a generat preţuri mai mari.
Analiştii citează alţi doi factori care au avut o influenţă pozitivă asupra preţurilor:
- a) informaţia potrivit căreia secretarul general al OPEC se va întâlni la Istanbul cu ministrul rus al energiei, pentru a negocia detaliile cooperării cu OPEC în vederea unei posibile (dar improbabile) reduceri a producţiei;
- b) faptul că Arabia Saudită a primit „lumină verde” de a negocia o reducere a producţiei de ţiţei. În legătură cu acest ultim aspect, facem menţiunea că producţia Arabiei Saudite tinde oricum să scadă după „vârful” de cerere din vară, astfel încât, reducerea planificată nu va presupune un „sacrificiu” prea mare din partea acestei ţări. Distincţia este importantă, deoarece ar putea oferi indicii „cât de departe va fi dispusă să meargă Arabia Saudită pentru a sprijini preţurile petrolului, altfel spus, probabil, nu prea departe”, conform Wall Street Journal.
Reamintim faptul că acordul de cooperare dintre membrii OPEC, convenit la 28 septembrie, privind o posibilă reducere a producţiei, a luat prin surprindere mediile petroliere. Anunţul a marcat prima încercare reuşită a OPEC de armonizare a poziţiilor în vederea unei reduceri a producţiei, după anul 2008, când cotele de producţie au fost abandonate în faţa crizei economice mondiale. Dar, la scurtă vreme, entuziasmul pentru acordul propus, care nu a fost încă finalizat, s-a răcit într-un scepticism precaut, deoarece acest acord, plin de derogări, va depinde în cele din urmă, de voinţa Arabiei Saudite, liderul de facto al OPEC, de a antrena şi pe ceilalţi membri într-o luptă pentru a salva preţurile de la stagnare sau chiar declin.
Arabia Saudită, după o strategie de doi ani de maximizare a producţiei se află la o răscruce, fiind marcată de stres financiar şi instabilitate internă tot mai mare. Această strategie a dat puţine rezultate pozitive pentru Arabia Saudită. Iranul şi-a majorat producția, iar producţia SUA a scăzut mult mai târziu decât era de aşteptat. Din 2014 încoace, rezervele saudite de ţiţei s-au diminuat cu 20%, iar deficitul bugetar în 2015 a fost de 98 miliarde $, peste 15% din PIB. Deficitul pentru 2016 se estimează a fi de 87 miliarde $.
Reducerea anticipată este mai mult un semnal de schimbare a priorităţilor în cadrul guvernului saudit decât rezultatul unor factori de piață, deoarece un grup tot mai mare de politicieni din Arabia Saudită speră ca ţara lor să-şi reducă dependenţa de petrol şi să evolueze către o economie mai diversificată.
Potrivit Institutului Brookings, timpul este un lux pe care Regatul saudit „nu şi-l mai poate permite”, deoarece se confruntă cu o „bombă economică”, care s-ar putea declanşa în orice moment. În opinia Wall Street Journal, preocuparea pentru situaţia sa economică dificilă, a fost preponderentă în decizia saudită de a schimba politica petrolieră, deoarece stabilizarea preţurilor ar putea avea un rol esențial în revenirea statului la baze economice constante. Aceasta, desigur, în cazul în care acordul va fi încheiat. În prezent, acesta se află doar în stadiul de propunere, un acord bine definit urmând a fi realizat la următoarea reuniune a OPEC de la Viena, din 30 noiembrie. Angajamentul saudit de a reduce producţia este împărtăşit de numai zece membri ai organizației: există mai multe excepţii importante care vor face ca reducerea să fie în mare măsură simbolică, cel puţin în ceea ce priveşte echilibrul dintre cerere şi ofertă. Nigeriei i s-a permis să continue majorarea producţiei. Libia este de asemenea scutită de reduceri, deoarece industria sa petrolieră îşi revine încet, aflându-se încă în plin război civil. Întrebări persistă şi asupra modului în care Irakul, care s-a bucurat de libertatea de a produce fără limite din anul 1991, va fi adus înapoi într-un sistem de management comun al producţiei OPEC. Ministrul energiei din Irak a acuzat că cifrele OPEC au subestimat constant producţia ţării sale. Acest lucru indică faptul că Irakul, antrenată într-o luptă acerbă cu ISIS, va milita din răsputeri pentru menţinerea cotei sale actuale de piaţă precum şi pentru libertatea de a continua extracţia de ţiţei la nivelul dorit.
Cea mai importantă concesie a fost oferită însă, Iranului. După luni întregi de pertractări, Arabia Saudită a fost de acord să permită Iranului să-şi majoreze producţia la un „nivel maxim”. Acesta rămâne însă nespecificat: cererea Iranului de a i se permite să ajungă la 4 milioane barili/zi, a fost schimbată în ajunul reuniunii de la Alger, când ministrul petrolului Bijan Zanganeh a solicitat un plafon de producţie de 4,2 milioane de barili/zi. Acceptarea surprinzătoare a acestei cereri a fost considerată drept o „decizie excepţională” şi un semn că OPEC a ajuns la un consens pentru a gestiona piaţa. Este remarcabilă atenuarea tensiunilor dintre Riyadh şi Teheran, care se află în centrul actualei instabilităţi din Orientul Mijlociu.
Dar matematica de bază confirmă ceea ce alţi analişti au subliniat deja. Cu aceste excepţii luate în considerare şi ţinând cont de faptul că Rusia nu va participa la nicio reducere, producţia eliminată de pe piață de către cei zece membri ai OPEC va fi rapid înlocuită cu producţia în creştere din Libia, Nigeria, Iran, Irak şi, probabil, non-OPEC. Care va fi, atunci, impactul pe termen lung al acestui acord ?
Practic, reducerile de producție OPEC transmit doar un mesaj de unitate şi scop; modificarea factorilor fundamentali, este de o importanță secundară.
Chiar şi o reducere minoră de 240.000 barili/zi va indica faptul că OPEC este încă o dată pregătit să utilizeze acţiuni concertate pentru a influența prețurile, în timp ce mult-mediatizatele concesii saudite faţă de Iran arată că interesele geopolitice fac un pas înapoi pentru a se asigura stabilizarea pieței. Acestea sunt strategii retorice, politice care reflectă schimbarea raportului de forţe din cadrul OPEC. Efectele pe termen lung ale acestui acord ar putea influența preţurile la sfârşitul anului 2016 şi în 2017, în moduri care sunt dificil de prezis.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa la termen Nymex din New York, în contractele cu livrare în noiembrie a crescut cu 1,47%, la o medie săptămânală de 106,09 $/1000 m.c., cea mai ridicată din ultimul an. Factorii favorizanţi au fost declinul producţiei şi creşterea constantă a cererii, deoarece noi centrale electrice pe gaz au fost date în funcţiune, iar vremea a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă în majoritatea statelor din SUA, fapt care a alimentat cererea de electricitate pentru aparatele de aer condiţionat.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În prima săptămână a lunii octombrie 2016, la Bursa din Chicago, cotaţiile grâului american roşu moale nr. 2 au fluctuat între un maxim al perioadei analizate de 148,81 $/tonă şi un minim 145,05 $/tonă, ceea ce a condus la o medie săptămânală de 145,98 $/tonă, în scădere cu 0,98% comparativ cu perioada precedentă.
Menţinerea cotaţiilor grâului la valori apropiate de cele din săptămâna anterioară a avut loc pe fondul așteptărilor comercianților ca vânzările de grâu ale SUA să se majoreze, pentru a diminua stocurile foarte ridicate, de peste 20 milioane tone.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 a fost cu 4% mai mare față de cea înregistrată în săptămâna precedentă, la 135,60 $/tonă., însă tendința a fost de scădere. Cotaţiile porumbului american s-au diminuat de la o valoare maximă a intervalului analizat de 137,10 $/tonă, înregistrată în a doua zi de tranzacţionare, la una minimă de 133,75 $/tonă, vineri, la închiderea bursei. Volatilitatea cotațiilor s-a datorat rapoartelor USDA privind situația trimestrială a stocurilor de porumb din Statele Unite, precum și în legătură cu starea culturilor din această țară.
Conform raportului Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) privind situația trimestrială a stocurilor de porumb din Statele Unite, la data de 30 septembrie 2016 în silozurile fermierilor americani exista o cantitate de peste 44 milioane tone, în creștere cu doar 0,38% față de data similară a anului anterior, cu mult sub așteptările comercianților. Aceștia sunt de părere că stagnarea stocurilor se datorează creșterii cererii din partea crescătorilor de animale, care preferă să achiziționeze hrana pentru animale, la un preț redus.
Raportul care a influențat evoluția cotațiilor porumbului din ultimele zile ale perioadei analizate a fost cel cu privire la starea culturilor din SUA. Potrivit statisticienilor USDA, pe 2 octombrie 2016, 86% din recolta de porumb a SUA se afla la maturitate, ca urmare a condițiilor meteorologice foarte bune din ultimele săptămâni, comparativ cu un procent de 75%, pe 25 septembrie a.c.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 3 – 9 octombrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,28% față de săptămâna anterioară și s-a situat la 595,50 $/tonă. După 3 săptămâni de creșteri ale cotațiilor, prețurile zahărului înregistrează scăderi minore față de cele din săptămâna anterioară, ca urmare unor vânzări mai scăzute. Săptămâna a debutat cu prețuri mai scăzute comparativ cu cele înregistrate în săptămâna precedentă, dar au înregistrat creșteri în urmatoarele 2 zile de tranzacționare. Prețurile din săptămâna anlizată au oscilat între un nivel minim de 588,30 dolari/tonă (3 octombrie) și unul maxim de 604,50 dolari/tonă (5 octombrie).
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 03-09 octombrie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.250,17 $/tonă, cu 3,41% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.983,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,44% mai puțin față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.909,55 $/tonă în perioada 03-09 octombrie 2016, cu 0,55% mai puțin comparativ cu intervalul 26 septembrie-02 octombrie a.c.
În perioada 03-09 octombrie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.803,20 $/tonă, cu 0,08% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 3 – 9 octombrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări atribuite unei cereri mai scăzute. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.715,27 $/tonă (-0,71%), iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.505,27 $/tonă (-0,46%).
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.698,95 $/tonă și 1.744,16 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.476,91 $/tonă și unul maxim de 1.540,85 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela Stoian
În intervalul analizat, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au parcurs un trend ascendent, până la maximul de 1.675 $tonă. Evoluția favorabilă a acestora, susținută în principal de plasarea metalului alb ca sursă de finanțare, a determinat creșterea mediei săptămânale cu 1,19% față de media săptămânală anterioară, la 1.665,10 $/tonă. Trendul ascendent al cotațiilor ar putea continua pe termen scurt, însă acestea nu vor depăși pragul de 1.700 $/tonă, considerat un nivel ridicat, ce stimulează reânceperea activității la companiile închise temporar în China. Producția suplimentară realizată de aceste companii va contribui la creșterea semnificativă a excedentului, estimat în prezent la circa 10-15 milioane tone la nivel mondial, accentuând dezechilibrul dintre cerere și ofertă.
În ciuda scăderii nivelului stocurilor la LME până la 2.126.825 tone la 7 octombrie,revenirea a 30.425 tone de metal din depozitele în care a fost utilizat ca ofertă de finanțare au contribuit la creșterea mediei săptămânale cu 0,54% față de media săptămânală anterioară, la 2.141.220 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o scădere nesemnificativă, respectiv cu 0,69%, la 4.771,80 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu în cursul săptămânii au oscilat între o valoare maximă de 4.807 $/tonă, înregistrată pe 3 octombrie 2016, şi una minimă, de 4,742 $/tonă, pe 7 octombrie 2016. Principalul factor care a influenţat diminuarea cotaţiei cuprului a fost absența comercianților chinezi care au sărbătorit Săptămâna de Aur, dar și aprecierea dolarului în raport cu moneda euro. Conform aprecierii analistului Xiap Fu, seful de strategie de la Banca Internațioanală Chineză, în momentul de faţă, evoluţia dolarului reprezintă un factor esențial pentru moderarea prețurilor metalelor de bază dar urmăresc cu atenție și evoluția lirei sterline.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o reducere de 1,92% la 364.075 tone, pe cursul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile plumbului la LME s-au menținut în marja 2.000-2.100 $/tonă pe fondul reducerii recente a producției de metal rafinat cu 7.000 tone și a majorării cererii în apropierea sezonului rece. Relativa stabilitate a cotațiilor a asigurat o creștere a mediei săptămânale cu 3,60% față de media săptămânală anterioară, la 2.071,40 $/tonă.
Ritmul lent al tranzacțiilor cu metal la LME și revenirea în stocurile LME a unor cantități de metal din locațiile în care a fost utilizat în scopuri financiare au determinat scăderea ușoară a mediei săptămânale a stocurilor, cu 0,17% față de media săptămânală anterioară, la 190.620 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au înregistrat maximul anului prin valoarea de 2.404 $/tonă din 4 octombrie, cel mai înalt nivel după mai 2015. Ascensiunea cotațiilor peste pragul de 2.400 $/tonă a fost susținută de deficitului ofertei de metal rafinat, estimat la 174.000 tone în perioada ianuarie-iulie de analiștii de la Institutul Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul. Restrângerea ofertei miniere prin închiderea celor mai mari mine din lume în 2015, va accentua deficitul pe piața mondială, prognozat la 400.000 tone pentru anul 2016. Media săptămânală a cotațiilor zilnice s-a menținut în marja 2.300-2.400 $/tonă după creșterea cu 1.58% față de media săptămânală anterioară, la 2.359,50 $/tonă.
Volumul de metal tranzacționat la LME a fost depășit de acumulările de zinc rafinat din zilele precedente, astfel că nivelul acestora a crescut la 457.425 șa 7 octombrie. Media săptămânală a stocurilor s-a majorat cu 2,30% față de media săptămânală anterioară, la 550.830 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 03-09 octombrie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.139,00 $/tonă, cu 4,01% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 362.004 tone înregistrate pe 03 octombrie 2016 la 360.282 tone în data de 07 octombrie, a.c. (-1.722 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Puternica apreciere a dolarului american (după ce unul dintre membrii Comitetului de Politică Monetară a Fed a spus că SUA are nevoie de rate mai mari pentru dobânda de referinţă), precum şi devalorizarea lirei sterline până la cel mai scăzut nivel din ultimii 31 de ani (în urma discursurilor liderilor Partidului Conservator din Marea Britanie şi a politicii adoptate de Primul Ministru al acestei ţări, Theresa May), au exacerbat migrarea interesului investitorilor dinspre pieţele de capital şi de mărfuri către cele valutare. Rezultatul a fost reapariţia presiunilor de scădere a preţurilor mărfurilor exprimate în dolari SUA, fapt ce a plafonat tendinţa de redresare a majorităţii metalelor de bază.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a amplificat tendinţa de ieftinire a metalelor preţioase de aşa manieră încât aurul, argintul şi platina au ajuns să coteze la cele mai scăzute niveluri din ultimele patru luni. Prin urmare:
- Aurul a început intervalul analizat pe trend descendent, cotând luni la 1.313,50 $/u.f. şi, până vineri, s‑a mai ieftinit cu aproape 55 $. Astfel, la închiderea fixingului londonez din 7 octombrie metalul valora cu 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.258,75 $/u.f., faţă de 1.322,50 $/u.f. în 30 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a scăzut cu 3,79%, la 275,85 $.
În România, unde preţul oficial depinde şi de modul în care evoluează dolarul SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur s‑a ieftinit într‑o măsură mai redusă, comparativ cu uncia fină pe piaţa londoneză. În aceste condiţii, pe 7 octombrie Banca Naţională a României cota metalul cu aproape 4% sub nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (163,20 lei/gram, comparativ cu 169,87 lei în 30 septembrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a scăzut cu 2,68%, la 164,97 lei.
- Argintul a început intervalul analizat pe trend descendent, cotând luni la 19,18 $/u.f. şi l‑a încheiat în scădere extrem de puternică. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 7 octombrie metalul valora cu peste 10% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (17,33 $/u.f., faţă de 19,35 $/u.f. în 30 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a scăzut cu 5,74%, la 18,16 $.
- Platina, la rândul său, s‑a ieftinit drastic pe parcursul intervalului analizat (cu 38 $/u.f., de luni până vineri). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 7 octombrie metalul valora cu aproape 6% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (975 $/u.f., comparativ cu 1.034 $/u.f. în 30 septembrie), iar preţul2 unciei fine de platină a scăzut cu 3,89% în raport cu intervalul anterior, la 988,40 $.
- Paladiul, deşi s‑a ieftinit atât de puternic pe parcursul intervalului analizat încât la închiderea fixingului londonez din 7 octombrie valora cu aproape 7% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (674 $/u.f., comparativ cu 722 $/u.f. pe 30 septembrie), în termeni de medii săptămânale a reuşit să înregistreze cea mai puţin accentuată ieftinire din grupa metalelor preţioase, preţul2 unciei fine de paladiu scăzând cu doar 1,79%, la 690,20 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
SURSA: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în prima săptămână din octombrie, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Dinamica cursului mediu al monedei americane a fost influențată, săptămâna trecută, în special de evoluțiile indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii. De asemenea, în perioada 3 – 7 octombrie, pe piața valutară au avut impact fluctuațiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime .
Din punct de vedere macroeconomic, dolarul american a fost susținut de ameliorarea semnificativă a indicatorilor ISM (calculați de Institute for Supply Management) din industria prelucrătoare și din sectorul de servicii în luna septembrie, pe fondul redinamizării comenzilor noi și a producției. De asemenea, piața americană a forței de muncă s-a consolidat în septembrie (economia a generat 156 mii noi locuri de muncă). Nu în ultimul rând, la aceasta au contribuit şi previziunile Raportului de toamnă al FMI, World Economic Report (oct. 2016) privind accelerarea creşterii economiei americane, de la 1,6% an/an în 2016 la 2,2% an/an în 2017.
Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, în Zona Euro s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici. Pe de o parte, industria prelucrătoare a accelerat în septembrie, pe fondul dinamicii motorului german: indicatorul PMI a crescut cu un ritm lunar de 0,9 puncte la 52,6 puncte (cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni). Pe de altă parte, vânzările din comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat, principala componentă a PIB) au scăzut cu 0,1% lună/lună (decelerare la 0,6% an/an) în august, cea mai slabă evoluție din ultimele trimestre. Nu în ultimul rând, FMI previzionează o decelerare a economiei Zonei Euro, de la 1,7% an/an în 2016 la 1,5% an/an în 2017, conform ediției de toamnă a Raportului macroeconomic mondial.
În acest context, s-a consolidat perspectiva continuării politicilor monetare divergente (noi majorări de dobândă la orizont în Statele Unite vs. relaxare monetară în Zona Euro) pe termen scurt.
Prin urmare, în săptămâna trecută cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu 0,3% raportat la moneda unică europeană.
De asemenea, dolarul american a crescut și față de monedele din sfera de influență a euro în prima săptămână din octombrie: coroana daneză (cu 0,3%), coroana suedeză (cu 0,5%).
Perspectiva ca Rezerva Federală din Statele Unite să majoreze din nou rata de dobândă până la finalul acestui an a susținut aprecierea cursul monedei americane în raport cu valutele din Canada (cu 0,1%), Australia (cu 0,6%) și Noua Zeelandă (cu 1,2%).
Nu în ultimul rând, dolarul american a consemnat creșteri mai puternice față de lira sterlină (cu 2,4%, pe fondul perspectivelor dificile privind negocierile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru Brexit) și raportat la yen-ul nipon (2,4%).
Pe de altă parte, dolarul american a scăzut cu 0,4% față de coroana norvegiană, ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale la țiței (săptămâna trecută au fost atins maximele din luna iunie).
În ceea ce privește monedele din statele emergente și în dezvoltare, se notează aprecierea dolarului american față de ringgit-ul malaysian (cu 0,3%) și în raport cu rial-ul iranian (cu 0,9%).
În schimb, cursul mediu al monedei americane s-a depreciat raportat la peso argentinian (cu 0,5%) și peso mexican (cu 1,3%).
În raport cu leul românesc, dolarul american a crescut, în medie, cu 0,9% în prima săptămână din octombrie, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,5%, pe fondul intensificării percepției de risc investițional, în contextul dezbaterilor legislative pe tema conversiei creditelor în valută) și EUR/USD (scădere cu 0,3%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Săptămâna trecută, s-au consemnat evoluții mixte pe piețele internaționale de acțiuni, sub influența dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și a fluctuațiilor din piețele valutare, de titluri de stat și materii prime. De asemenea, pe piețele de acțiuni au avut impact şi știrile din sfera companiilor (inclusiv așteptarea debutului sezonului de raportări financiare pe trimestrul III).
Astfel, din punct de vedere macroeconomic se notează semnalele de re-accelerare, pe termen scurt, din economia americană. Industria prelucrătoare și sectorul de servicii au consemnat creșteri importante ale comenzilor și producției în luna septembrie, conform indicatorilor ISM. De asemenea, s-a consolidat piața forței de muncă. În acest context, a crescut probabilitatea ca FED să majoreze din nou rata de dobândă până la final de an.
În Zona Euro, indicatorii macroeconomici au consemnat recent evoluții mixte, semnalele de redinamizare a industriei prelucrătoare fiind contrabalansate de deteriorarea comerțului cu amănuntul (barometru pentru consumul privat).
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au crescut săptămâna trecută, pe fondul perspectivelor ca FED să majoreze din nou rata de dobândă pe termen scurt. De asemenea, au existat speculații (infirmate de Banca Centrală Europeană) privind posibilitatea ca BCE să oprească programul de cumpărare de active înainte de termen (martie 2017).
Nu în ultimul rând, pe piețele de materii prime se evidențiază tendința ascendentă a cotațiilor la țiței, spre maximele din luna iunie (pe fondul speculațiilor privind posibilitatea ca OPEC să reducă producția în perioada următoare). În acest context, acțiunile companiilor din sectorul petrolier au crescut, săptămâna trecută.
Per ansamblu, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a scăzut cu 0,5%, la 416,1 puncte săptămâna trecută (creștere cu 4,2% de la începutul anului). Se observă declinul consemnat de indicele MSCI pentru piețele dezvoltate, cu 0,8%, la 1.712,4 puncte (avans cu 3% de la începutul anului). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a crescut săptămâna trecută cu 1,3%, la 914,8 puncte (plus 15,2% de la începutul anului).
În SUA indicele Dow Jones a scăzut cu 0,4%, la 18.240,5 puncte, iar indicele S&P 500 a consemnat un declin de 0,7%, la 2.153,7 puncte.
În Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1%, la 339,6 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat prima săptămână din octombrie cu un avans de 0,6%, la 140,6 puncte.
Nu în ultimul rând, o creștere ușoară s-a consemnat și pe piața de la București: indicele BET cu 0,1% la 6.943,5 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
