I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului, exprimate ca medii săptămânale, au înregistrat creşteri modeste pe pieţele internaţionale la termen, de 0,18%, la 49,10 $/baril, în cazul WTI, la bursa Nymex din New York. şi de 1,34%, la 49,78 $/baril, în cazul Brent, la bursa ICE din Londra, ambele în contractele cu termen de livrare iulie 2016.
Evoluţia preţurilor s-a desfăşurat sub semnul reuniunii miniştrilor petrolului din ţările OPEC, care a avut loc la Viena în data de 2 iunie 2016.
Dar reuniunea OPEC s-a încheiat fără a se ajunge la un acord cu privire la obiectivele de producţie. Analiştii se aşteptau, în mare măsură, la un asemenea „nonrezultat”, al cărui efect pe termen scurt s-a tradus într-un declin al preţurilor cu circa 1%. La acest declin au contribuit şi anunţul făcut de Canada, referitor la posibilitatea unei redresări relativ rapide a producţiei întrerupte din cauza incendiilor de pădure, precum şi informaţia potrivit căreia Nigeria şi-a majorat deja producţia, de la 1,4 la 1,6 mil.barili/zi.
Departamentul Muncii din SUA a lansat, în data de 3 iunie, cel mai defavorabil raport, din ultimele luni, privind piaţa forţei de muncă, indicând pentru luna mai o creştere cu numai 38.000 a numărului de noi locuri de muncă. Raportul a exercitat o presiune negativă asupra preţului ţiţeiului dar, în perspectivă, ar putea determina Banca Centrală a SUA (F.E.D.) să amâne o majorare a ratei dobânzii de politică monetară, fapt care ar avea un efect de stimulare asupra preţurilor ţiţeiului.
Preţurile s-au redresat rapid, deoarece factorii fundamentali au continuat să ofere un suport în acest sens. Volumul stocurilor de ţiţei ale SUA a scăzut cu încă 1,4 milioane de barili, după alte câteva săptămâni consecutive de declin. De asemenea, producţia de ţiţei a SUA a scăzut cu încă 32.000 de barili pe zi, săptămâna trecută, astfel încât pierderile însumate faţă de vârful de anul trecut, de 9,7 mil. barili/zi, se cifrează la 900.000 barili/zi. Pieţele petroliere au fost încurajate de aceste cifre, împingând ţiţeiurile WTI şi Brent înapoi spre 50 $/baril .
Eşecul OPEC în adoptarea unei politici de limitare a ofertei de ţiţei nu reprezintă, însă, în accepţiunea analiştilor, un fapt neapărat negativ. Dimpotrivă, membrii OPEC par să fi luat decizia corectă atunci când au hotărât că piaţa trebuie lăsată să se reechilibreze singură, prin mecanisme specifice, proprii. OPEC a subliniat faptul că preţurile petrolului au crescut cu mai mult de 80% de la ultimul summit al cartelului petrolului, din decembrie 2015, iar stocurile de ţiţei la nivel mondial sunt în declin, ceea ce dovedeşte că piaţa evoluează către un echilibru relativ.
Chiar dacă s-ar fi ajuns la o înțelegere privind stabilirea unui plafon maxim la nivelul actual al producţiei OPEC, de 32,5 milioane de barili pe zi, aceasta ar fi fost imposibil de pus în aplicare, deoarece nu era prevăzută nicio modalitate reală de a sancţiona acei membri care ar fi încălcat acordul. Fixarea unui nou plafon-ţintă sau chiar o revenire la cotele individuale s-ar fi dovedit, de asemenea, complicate. În schimb, membrii OPEC s-au concentrat asupra numirii nigerianului Mohammed Barkindo ca secretar general şi pe admiterea Gabonului în rândurile sale.
La prima vedere, Iranul este cel care a „ucis” ideea unei înţelegeri OPEC de a restabili un plafon de producţie, chiar înainte ca producătorii de petrol să înceapă reuniunea din 2 iunie. Iranul nu a fost, nici de această dată, interesat de o acțiune coordonată a OPEC, deoarece doreşte să-şi recucerească cota de piaţă diminuată în perioada embargoului petrolier impus de statele occidentale. Iranul a anunţat că nu va lua în considerare nicio posibilitate de limitare a producţiei, până când nu va ajunge la 4 milioane de barili pe zi, faţă de nivelul actual al producţiei de aproximativ 3,8 mil.barili/zi. Semnalele conciliante din partea rivalului Arabia Saudită nu au reușit să-l convingă pe ministrul iranian, Bijan Zanganeh, să abandoneze acest plan.
În fapt, „artizanul” eşecului recentei reuniuni este Arabia Saudită care, cu puterea sa financiară şi cu colosalele reforme economice pe care le va pune în aplicare, nu pare să mai fie preocupată de cooperarea cu membrii OPEC pentru a influenţa preţul ţiţeiului. Opinia aparţine lui Seth Kleinman, şeful departamentului de cercetare în energie pentru Europa, la Citigroup Inc., care consideră că este posibil (dar improbabil, n.a.) ca OPEC să rămână fără Arabia Saudită, ceea ce nu ar mai însemna acelaşi OPEC. Dat fiind faptul că Arabia Saudită este cel mai mare producător al său şi totodată singura ţară care dispune de o suficientă capacitate suplimentară de producţie, care îi permite să jongleze cu nivelul acesteia în jos, dar mai ales în sus, fără ea OPEC şi-ar pierde substanţa. Reamintim faptul că, doar cu puţin timp în urmă, ministrul saudit al petrolului declara că noua orientare a politicii petroliere a ţării sale constă în menţinerea unor preţuri mai scăzute ale ţiţeiului, din două raţiuni: o motivaţie economică, care vizează încetinirea ritmului de substituire a petrolului şi menţinerea rezervelor în zăcământ, şi una politică, potrivit căreia preţurile mai mici ale ţiţeiului facilitează promovarea programului de diversificare economică a ţării şi de reducere a dependenţei de ţiţei.
Totuşi, ministrul saudit al petrolului, Al-Kahlid Falih, a dat asigurări, la Viena, că Regatul doreşte stabilitate pe pieţele petroliere: „Vom fi foarte blânzi în abordarea noastră şi nu vom provoca nici un fel de şocuri pe piaţă ” a declarat acesta, care a adăugat că „nu există nici un motiv ca Arabia Saudită să meargă pe ideea unei campanii de inundare a pieţei cu ţiţei”.
De asemenea, Arabia Saudită s-a declarat satisfăcută de dinamica preţurilor din ultimele câteva luni şi crede că acestea vor continua să urce uşor fără prea multă intervenţie, presupunând că producţia OPEC rămâne la nivelul actual. Prin menţinerea unui nivel constant ridicat al producţiei, OPEC a determinat o încetinire sensibilă a boom-ul ţiţeiului de şist din SUA şi, totodată, a descurajat importante proiecte de explorare în ape adânci şi în zona arctică. Ministrul saudit a apreciat că, în acest fel, strategia pe care OPEC a adoptat-o, în 2014, a dat rezultatele scontate, iar oferta şi cererea au o evoluţie tot mai convergentă către un posibil echilibru.
Analistul Michael Wittner, de la banca Société Générale(SocGen), declara într-un raport din 3 iunie: „în condiţiile date, reechilibrarea mult-aşteptată a pieţei internaţionale a ţiţeiului este acum la îndemână”. Acesta a previzionat că, în a doua jumătate a anului în curs, stocurile de ţiţei vor începe să se diminueze, deoarece cererea va creşte.
Desigur, S.U.A. va fi locul unde va avea loc, în principal, această reechilibrare. După ce a atins un maxim de 9,6 milioane de barili pe zi, cu un an în urmă, producţia sa de ţiţei se situează în prezent la circa 8,8 milioane, potrivit estimărilor guvernului, şi va continua să scadă, dat fiind faptul că 75% din instalaţiile de foraj din această ţară sunt dezactivate, din cauza preţurilor scăzute. SocGen prognozează că producţia SUA va scădea cu încă 600.000 de barili/zi în acest an şi cu 100.000 de barili/zi în 2017.
Totuşi, trebuie menţionat faptul că nu şisturile americane sunt cele care ar putea stabiliza piaţa. Incendiile din Canada, haosul politic, social şi etnic din Libia şi atacurile teroriste din Nigeria au provocat o reducere cumulată a ofertei de ţiţei de circa 3,7 milioane de barili pe zi, în luna mai, conform SocGen. Producţia Canadei se va redresa în curând, dar Nigeria,Venezuela si Libia au probleme mai profunde.
Potrivit firmei de consultanţă WoodMackenzie, companiile petroliere au amânat proiecte de explorare în valoare de 400 de miliarde $ în întreaga lume, proiecte care ar fi asigurat o ofertă suplimentară de aproximativ 3 milioane de barili pe zi în următorii zece ani. Mai mult decât atât, Rystad, o importantă firmă de consultanţă din Norvegia, a declarat că rata medie a declinului natural al rezervelor pentru câmpurile petroliere mature din întreaga lume a crescut de la 2% în 2012, la mai mult de 6%. Aceasta înseamnă că oferta mondială se diminuează, anual, cu aproximativ 5 milioane de barili/zi.
Ca urmare a deciziei OPEC de la Viena, preţurile au un potenţial mare de declin în continuare. Fără niciun plafon de producţie, membrii OPEC Irak şi Iran sunt susceptibili de a menține un nivel ridicat al producţiei, chiar dacă Arabia Saudită a promis să nu inunde piaţa, a declarat Tariq Zahir, analist la Tyche Capital Advisors. Acelaşi analist menţiona că, în condiţiile perspectivei reluării producţiei de ţiţei canadian după întreruperile cauzate de incendiile din Alberta şi a posibilităţii unei soluţii la conflictele din Nigeria, preţurile ar putea scădea în următoarele câteva săptămâni”.
Nico Pantelis, director de cercetare la Secular Investitor, a mers puţin mai departe, afirmând că „există destul loc de declin pentru ţiţei în săptămânile şi lunile următoare”. El a spus că ţinta intermediară la ţiţei se ridică la 43 $/baril, dar este posibil chiar şi 40 $/baril.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare în luna iulie, a marcat o creştere substanţială, de 16,55%, la o medie săptămânală de 83,59 $/1000 m.c. Vremea caldă din ultimele zile a condus la o creştere a consumului de gaz natural pentru generarea de energie electrica ca urmare a cererii sporite pentru aparate de aer condiţionat.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grîu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 30 mai – 3 iunie 2016, cotația medie a grâului american roșu moale nr.2, de la Bursa din Chicago, a crescut cu 1,97% față de săptămâna anterioară, la 176,46 $/tonă. Trendul săptămânii analizate a fost ascendent. Cotațiile au debutat de la un nivel minim de 170,67 $/tonă și au crescut până la 182,70 $/tonă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
În intervalul analizat, la Bursa din Chicago, media cotațiilor porumbului american galben nr.2 a sporit cu 1,72%, la 162,59 $/tonă. În cele 4 zile de tranzacționare, tendința cotațiilor a fost de creștere, astfel că acestea au oscilat între 159,34 $/tonă, în data de 31 mai, și 164,65 $/tonă, pe 3 iunie.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, cotațiile la soia boabe şi la ulei de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o majorare 1,46% faţă de săptămâna precedentă, la 399,99 $/tonă, cotațiile zilnice pe parcursul intervalului oscilând între o valoare minimă de 396,27 $/tonă, înregistrată pe 31 mai a.c., şi una maximă de 420,43 $/tonă, pe 2 iunie 2016. Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei boabelor de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei privind majorarea producţiei mondiale de soia boabe cu cca. 2,7%, în timp ce pentru consum se prevede o creştere mai mare, de 3,2%, în acest sezon faţă de sezonul 2015/2016.
Cotaţia medie a uleiului de soia s-a situat la 708,52 $/tonă, cu 3,05% mai mare faţă de săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 687,52 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului 30 mai – 5 iunie 2016 a fost de 701,63 $/tonă (31 mai a.c.), iar cel maxim de 711,33 (3 iunie 2016). Majorarea cotaţiei uleiului de soia a reflectat şi scăderea volumului prognozat pentru exportul mondial, cu aproximativ 3%, şi cu peste 2% a importului mondial de ulei de soia în sezonul 2016/2017 față de sezonul anterior.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 30 mai – 5 iunie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o creștere de 2,88% față de săptămâna anterioară, la 491,88 $/tonă. De remarcat este faptul că, în perioada analizată, cotațiile pe piaţa zahărului au atins cea mai ridicată valoare din ultimii 2 ani. Principalii factori care au determinat majorarea cotațiilor din această săptămână au fost condițiile meteorologice nefavorabile din ultimele 2 săptămâni din Brazilia, principalul producător și exportator mondial de zahăr, respectiv ploi abundente, care ar putea reduce recolta și împiedică încărcarea mărfii în principalul port brazilian, Santos.
În săptămâna analizată, trendul cotațiilor a fost ascendent, săptămâna debutând cu prețuri mai ridicate față de ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare; cotațiile au pornit de la 481,60 $/tonă și au crescut până la 507,30 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 30 mai-05 iunie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.723,18 $/tonă, cu 1,56% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.641,75 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,34% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.248,35 $/tonă în perioada 30 mai-05 iunie 2016, cu 1,40% mai mult comparativ cu intervalul 22-29 mai a.c.
Media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.048,25 $/tonă, cu 3,28% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 30 mai – 5 iunie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri minore. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a sporit cu 1,55%, la 1.592,01 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a crescut cu 0,44% și a fost 1.399,62 $/tonă.
În pofida creșterii mediei săptămânale, trendul cotațiilor la bumbacul Index A a fost descendent. În cele 3 zile de tranzacționare, cotațiile bumbacului Index “A” au oscilat între 1.604,14 $/tonă și 1.583,19 $/tonă. Pe piața americană, cotațiile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.386,28 $/tonă și unul maxim de 1.409,88 $/tonă.
Statele Unite sunt principalul exportator mondial de bumbac. Pe piața americană, prețurile bumbacului au fost influențate de ploile abundente din Texas, principala regiune cultivatoare, ploi care au inundat o parte din recoltă și care ar putea determina reducerea producției din sezonul 2016/17.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
În intervalul analizat, cotația medie a aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-a menținut în marja 1.500-1.600 $/tonă, cu un nivel de 1.548,50 $/tonă, după o creștere ușoară, de 0,25% față de media săptămânală anterioară, limitată de oferta excedentară de metal alb. Majorarea ofertei de aluminiu primar, provenită în principal de la companiile chineze, a fost generată de redresarea cotațiilor metalului alb în prima jumătate a lunii mai, când prețul metalului, în creștere la peste 1.600 $/tonă, a încurajat sporirea producției de metal. În ciuda eforturilor sporite ale producătorilor de a susține prețul la un nivel mai ridicat, creșterea ofertei de aluminiu va accentua dezechilibrul balanței mondiale cerere-ofertă, persistent pe piața mondială a aluminiului începând din 2007-2008.
Creșterea moderată a cererii s-a reflectat în scăderea nivelului stocurilor de metal alb la LME și a mediei săptămânale a acestora cu 1,04% față de media săptămânală anterioară, la 2.518.294 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o reducere nesemnificativă, respectiv de 0,17% la 4.647,25 $/tonă faţă de săptămâna precedentă. În cursul săptămânii, cotaţiile zilnice ale metalului roșu au avut o evoluție descendentă, atingînd valoarea de 4.600 $/tonă (cel mai scăzut nivel din 24 mai a.c.). Principalul factor ce a determinat declinului preţurilor cuprului a fost tendița de scădere a cererii de metale industriale pe plan mondial.
Stocurile de cupru la Bursa londoneză au înregistrat o reducere, de 1,37%, la 153.319 tone la sfârşitul săptămânii analizate, comparativ cu săptămâna precedentă.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile plumbului la LME au înregistrat valori peste 1.700 $/tonă, conducând la o creșterea mediei săptămânale a acestora cu 2,60% față de media săptămânală anterioară, la 1.704,13 $/tonă. Deși statisticile Institutului Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Plumb and Zinc –ILZSG) relevă un excedent ușor de metal în primul trimestru al acestui an, piața este mai restrânsă după închiderea marilor mine în anul 2015. Chiar dacă, pe termen scurt, se va menține volatilitatea cotațiilor, efectele reducerii semnificative a ofertei miniere, care încep să se facă simțite, și reducerea treptată a stocurilor de la LME, vor imprima acestora o tendință crescătoare.
Deși nivelul stocurilor nu s-a modificat în ultimele zile ale intervalului analizat, acumularea a 225 tone în ultima zi a lunii mai a determinat o ușoară creștere a mediei săptămânale a acestora, cu 0,59% față de media săptămânală anterioară, la 185.400 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au crescut la peste 1.900 $/tonă pe fondul ofertei restrânse și al cererii susținute pentru metalul alb-albastru în sectorul de galvanizare a oțelului din China. Maximul de 1.994,50 $/tonă a contribuit la creșterea semnificativă a mediei săptămânale, cu 5,49% față de media săptămânală anterioară, până la 1.954,75$ /tonă. Având în vedere instalarea deficitului pe piața mondială a zincului, estimat la peste 300.000 tone de specialiștii ILZSG, prețul zincului va evolua favorabil până la sfârșitul anului.
Creșterea cererii pentru zinc este evidențiată de scăderea mediei săptămânale a stocurilor de la bursa londoneză cu 1,23% față de media săptămânală anterioară, la 380.175 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 30 mai – 05 iunie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.416,25 $/tonă, cu 0,82% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 401.766 tone înregistrate pe 31 mai 2016 la 397.116 tone în data de 03 iunie a.c. (-4.650 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna analizată, a înregistrat o creştere de 2,44% comparativ cu cea din intervalul precedent, la 16.220 $/tonă. Cotațiile zilnice ale cositorului au fluctuat între o valoare minimă de 15.905 $/tonă, atinsă pe 1 iunie a.c., şi una maximă de 16.545 $/tonă, pe 3 iunie 2016. Tendinţa de majorare a cotaţiei cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor de bursă, cât şi al majorării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME (30 mai – 5 iunie 2016) a crescut pentru a şasea săptămână consecutiv, înregistrând o majorare de 3,90%, la 7.239 tone. Nivelul stocurilor zilnice pe parcursul intervalului analizat a oscilat între un nivel maxim de 7.370 tone (2 iunie a.c.) şi unul minim de 7.155 tone (3 iunie a.c.).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Pe piaţa londoneză[1], metalele preţioase au înregistrat o uşoară tendinţă de redresare în prima săptămână din iunie, dar:
- Preţul mediu al aurului[2] a scăzut cu 0,72%, la 219,88 $/u.f., în săptămâna 30 mai – 5 iunie. Pe parcursul acestei perioade, evoluţia cotaţiilor a fost extrem de dinamică: aurul a început intervalul analizat pe trend descendent (1.212,10 $/u.f., pe 31 mai), după care a iniţiat o tendinţă de redresare, în urma căreia metalul s‑a scumpit, în doar trei zile, cu peste 28 $/u.f.. Din această cauză la închiderea fixingului londonez din 3 iunie uncia fină de aur valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 1.240,50 $, faţă de 1.216,25 $, în 27 mai.
Trebuie însă menţionat că, deşi metalul a încheiat luna mai cu 6% sub nivelul la care o începea (1.212,10 $/u.f. pe 31 mai, comparativ cu 1.285,65 $/u.f. pe 2 mai), în termeni de medii lunare preţul aurului a crescut cu aproape 1,5% faţă de nivelul din aprilie (de la 1.242,26 $/u.f., la 1.260,65 $/u.f.) şi s‑a situat cu 5% peste cel din mai 2015 (1.199,10 $/u.f.). Demn de remarcat este şi faptul că, în ciuda trendului descendent pe care s‑au înscris cotaţiile pe parcursul lunii mai (după ce uncia fină[3] reuşea să revină, pentru prima dată din ianuarie 2015, la peste 1.290 $), aurul a încheiat primele cinci luni din 2016 cu 12% peste nivelul de la începutul anului (1.082,25 $/u.f., pe 4 ianuarie).
În România, preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 1,34% (la 157,66 lei) în săptămâna 30 mai – 5 iunie. Pe parcursul perioadei, valoarea acestuia a evoluat în directă legătură cu cea a unciei fine pe piaţa din Londra, dar dinamica a fost puternic influenţată de fluctuaţiile dolarului SUA în raport cu moneda naţională. În acest context, gramul de aur a început intervalul analizat în scădere, la 156,78 lei şi, după ce s‑a scumpit până la 158,15 lei (pe 1 iunie), a încheiat intervalul analizat uşor sub nivelul stabilit cu o săptămână în urmă: pe 3 iunie Banca Naţională a României anunţa un curs de 158,01 lei/gram, în scădere neglijabilă, comparativ cu 158,05 în 27 mai.
Din cauza ieftinirii gradate din mai, metalul a încheiat luna cu 1% sub nivelul la care o începea: 157,68 lei/gram, pe 31 mai, de la 161,43, pe 3 mai. În termeni de medii lunare însă, preţul aurului a crescut cu 2,27% faţă de nivelul din aprilie (de la 157,58 lei/gram, la 161,16 lei/gram) şi cu 5% faţă de cel din mai 2015 (153,59 lei/gram). Mai trebuie menţionat şi faptul că, după primele cinci luni, trendul din 2016 este ascendent, aurul încheind luna mai cu 5% peste nivelul de la începutul anului (142,86 lei/gram, pe 4 ianuarie).
- Preţul mediu al argintului[5] a scăzut cu 1,76%, la 16,02 $/u.f., în săptămâna 30 mai – 5 iunie. Metalul a început intervalul analizat prin două ieftiniri consecutive, în urma cărora marţi cota la 15,95 $/u.f., după care a început să se scumpească. Ritmul tendinţei de redresare a fost însă mult prea lent şi la închiderea fixingului londonez din 3 iunie uncia fină de argint valora cu peste 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă în urmă: 16,10 $, comparativ cu 16,30 $ în 27 mai.
Din cauza trendului descendent pe care a cotat după puternica scumpire de la sfârşitul lunii aprilie (pe 29 aprilie revenea, după mai bine de cincisprezece luni, la 17,85 $/u.f.), argintul a încheiat luna mai cu 1% sub nivelul la care o începea: 16,06 $/u.f. în 31 mai, comparativ cu 16,30 $/u.f., pe 2 mai. În termeni de medii lunare preţul argintului a crescut însă cu aproape 3,7%, faţă de nivelul din aprilie (de la 16,26 $/u.f., la 16,86 $/u.f.), fapt ce a făcut ca metalul să încheie primele cinci luni din 2016 cu 15% peste nivelul de la începutul anului (14 $/u.f. pe 4 ianuarie). Trebuie menţionat totuşi că, spre deosebire de aur, argintul s‑a scumpit cu doar 0,4% faţă de mai 2015 (16,79 $/u.f.).
- Preţul mediu al platinei2 a scăzut cu 2,61% (la 972,75 $/u.f.) în săptămâna 30 mai – 5 iunie. Pe parcursul intervalului cotaţiile au evoluat pe trendul aurului, cu precizarea că scumpirea din ultimele trei zile a fost mult mai modestă (de doar 19 $/u.f.) şi la închiderea fixingului londonez din 3 iunie uncia fină de platină valora cu 0,5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 979 $, comparativ cu 984 $ în 27 mai.
Din cauza trendului descendent pe care a cotat în mai (după ce, pe 3 mai, înregistra un maxim pentru ultimele zece luni, de 1.082 $/u.f.), platina a încheiat luna cu 9% sub nivelul la care o începea: 971 $/u.f., pe 31 mai, comparativ cu 1.065 $/u.f., pe 2 mai. În termeni de medii lunare, preţul a crescut totuşi cu mai mult de 4% faţă de nivelul din aprilie (de la 994,19 $/u.f., la 1.035,19 $/u.f.), dar, raportat la cel din mai 2015 (1.138,75 $/u.f.), s‑a diminuat cu 9%. Trebuie menţionat însă că, în ciuda trendului descendent pe care s‑au înscris cotaţiile în mai, evoluţia din 2016 este ascendentă, platina încheind primele cinci luni cu 9% peste nivelul de la începutul anului (893 $/u.f., pe 4 ianuarie).
- Preţul mediu al paladiului2 a crescut cu 0,57% (la 544,50 $/u.f.) în săptămâna 30 mai – 5 iunie. Beneficiind de suportul psihologic oferit de speculaţiile celor care mizează pe un deficit major de ofertă, paladiul a recuperat integral ieftinirea de la începutul intervalului analizat (540 $/u.f. pe 31 mai) şi la închiderea fixingului londonez din 3 iunie uncia fină de paladiu valora cu 1,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă: 554 $, comparativ cu 546 $, în 27 mai. De reţinut însă că, din cauza corecţiilor care au urmat după depăşirea pragului de 620 $/u.f., paladiul a cotat pe trend puternic descendent în mai şi a încheiat luna mai cu 14% sub nivelul la care o începea (628 $/u.f., pe 2 mai). În aceste condiţii, preţul paladiului s‑a situat cu mai puţin de 1% peste media lunii aprilie (la 579,19 $/u.f., de la 574,33 $/u.f.) şi cu 26% sub cel din mai 2015 (783,80 $/u.f.). Mai mult, în urma trendului descendent pe care au fluctuat cotaţiile în mai, paladiul a încheiat primele cinci luni cu 2% sub nivelul de la începutul anului (550 $/u.f., pe 4 ianuarie).
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchange Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate pe parcursul săptămânii trecute, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din principalele state emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii. Se evidențiază supriza nefavorabilă cauzată de datele privind dinamica pieței forței de muncă din Statele Unite în luna mai: prima economie a lumii a generat doar 38 mii noi locuri de muncă, ceea ce reprezintă cel mai redus nivel din 2010. Totodată, încrederea consumatorilor americani s-a deteriorat, în luna mai, spre nivelul minim din toamna anului trecut, conform indicatorului calculat de Conference Board. Nu în ultimul rând, OCDE în Raportul economic bianual, publicat la începutul lunii iunie, a redus previziunea de ritm de creștere economică pentru economia SUA în 2016, de la 2% la 1,8%. În acest context, a scăzut semnificativ probabilitatea ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară pe termen scurt, aspect care a contribuit la reducerea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani, cu 7,6%, la 1,711% în prima săptămână din iunie (declin cu aproximativ 25% de la începutul anului).
Pe de altă parte, în Zona Euro indicatorii macroeconomici avansați s-au ameliorat în mai, evoluție care exprimă premise de accelerare a ritmului creșterii economice pe termen scurt. Totodată, piața forței de muncă s-a consolidat în aprilie: rata șomajului reducându-se la 10,2%, nivelul minim din ultimii cinci ani. Cu toate acestea, dinamica prețurilor de consum persistă în teritoriu negativ (-0,1% an/an în luna mai), ceea ce contribuie la creșterea probabilității ca BCE să prelungească programele neconvenționale de relaxare monetară dincolo de martie 2017. Acest aspect a determinat declinul ratei de dobândă la titlurile de stat germane pe scadența 10 ani, cu 51%, la 0,07% săptămâna trecută (nivel minim istoric).
Scăderea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară în această vară, după comunicarea datelor din piața forței de muncă aferente lunii mai, a “penalizat” dolarul american săptămâna trecută.
Astfel, moneda americană s-a depreciat, în medie, cu 0,2% față de euro în prima săptămână din iunie, către nivelul minim de la jumătatea lunii mai.
De asemenea, cursul dolarului american a scăzut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,2%), coroana suedeză (cu 0,3%).
Nu în ultimul rând, cursul mediu al monedei americane a consemnat deprecieri și raportat la: coroana norvegiană (cu 0,2%), francul elvețian (cu 0,3%), yen-ul nipon (cu 0,4%), dolarul australian (cu 0,7%) și dolarul neo-zeelandez (cu 0,9%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 0,8% față de lira sterlină, pe fondul incertitudinilor determinate de proximitatea referendumului din 23 iunie (privind menținerea Marii Britanii în Uniunea Europeană).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se relevă deprecierea cursului mediu al dolarului american comparativ cu peso filipinez (cu 0,3%) și cu peso argentinian (cu 0,8%).
În schimb, în prima săptămână din iunie, moneda americană a stagnat față de dolarul kuweitian, riyalul saudit și rialul iranian.
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a apreciat ușor în raport cu real-ul brazilian (cu 0,3%), peso mexican (cu 0,5%) și ringgit-ul malaysian (cu 0,9%).
Comparativ cu leul românesc, cursul de schimb al dolarului s-a menținut, practic neschimbat săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (apreciere cu 0,2%) și EUR/USD (creștere cu 0,2%). USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni s-au consolidat săptămâna trecută, sub influența evoluțiilor macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, dar și a dinamicii din piețele de titluri de stat, valute și materii prime (cvasi-stagnare a cotațiilor internaționale la țiței).
Din punct de vedere macroeconomic, OCDE a publicat, la începutul lunii iunie a.c. Raportul macroeconomic bianual, cu numărul 99 de la înființarea sa în 1961. Entitatea a menținut previziunile privind dinamica economiei mondiale în 2016 și 2017 (la 3% an/an, respectiv 3,3% an/an), dar a redus prognozele pentru țările dezvoltate cu câte 0,3 puncte procentuale în 2016 și 2017 (la 1,8% an/an, respectiv 2,1% an/an). Totodată, experții OCDE atrag atenția cu privire la capcana ritmului lent de creștere economică și avertizează că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană constituie un șoc major pentru economia mondială.
În Statele Unite, dinamica cheltuielilor de consum a accelerat la 3% an/an în aprilie, iar prețurile de consum au crescut cu 1,1% an/an (cel mai rapid ritm din ultimele trei luni). De asemenea, climatul din piața imobiliară s-a consolidat în primăvara acestui an, cu prețurile caselor în urcare cu 5,4% an/an în martie, conform indicatorilor S&P/Case Shiller. Cu toate acestea, încrederea consumatorilor s-a deteriorat în luna mai (indicatorul Conference Board a atins minimul din luna noiembrie 2015). Totodată, în piața forței de muncă dinamica locurilor de muncă noi a decelerat puternic luna trecută (la doar 38 mii, cel mai redus nivel din 2010). În acest context, a scăzut probabilitatea ca FED să continue pe termen scurt, actualul ciclu monetar.
În Zona Euro, indicatorii economici avansați s-au ameliorat în luna mai, evoluție care exprimă premise pozitive pentru dinamica creșterii economice pe termen scurt. De asemenea, climatul din piața forței de muncă s-a consolidat în aprilie (rata șomajului la 10,2% – nivelul minim din vara anului 2011). La polul opus, dinamica anuală a prețurilor de consum a persistat în teritoriu negativ în luna mai (-0,1%). Totodată, comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) și creditul acordat populației au decelerat în aprilie (la 1,4% an/an, respectiv 1,5% an/an). În acest context, Banca Centrală Europeană a menținut politica monetară relaxată la a patra ședință de politică monetară din acest an.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au scăzut săptămâna trecută, pe fondul reducerii probabilității ca FED să majoreze rata de dobândă de politică monetară pe termen scurt.
Pe scadența 10 ani, rata de dobândă la obligațiunile suverane s-a redus cu 7,6% la 1,711% în SUA, respectiv cu 51%, la 0,07% în Germania (nivel minim istoric).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a crescut cu 0,2% la 403,9 puncte săptămâna trecută (avans cu 1,1% față de nivelul de la final de 2015). Se observă dinamica piețelor emergente, susținută de deprecierea dolarului, după comunicarea datelor din piața americană a forței de muncă: indicele MSCI pentru această categorie a urcat cu 1%, la 816,2 puncte (creștere cu 2,8% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a încheiat săptămâna trecută la 1678,6 puncte (avans cu 0,9% comparativ cu finele anului 2015).
În SUA, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,4% la 17807,1 puncte, iar indicele S&P 500 a stagnat la 2099,1 puncte în prima săptămână din iunie.
În Zona Euro, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat săptămâna trecută la 341,3 puncte, în scădere cu 2,4%.
Pe de altă parte, în Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 1,2% la 129,7 puncte în săptămâna 30 mai – 3 iunie.
Creștere s-a înregistrat și pe bursa de la București săptămâna trecută: indicele BET avans cu 1,1%, la 6545,7 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de către LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Media valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMAMedia săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
