I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex, din New York, şi ICE din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, în tranzacţiile cu scadenţă în luna decembrie 2016, au înregistrat scăderi importante, de 8,26% în cazul WTI (SUA), la 45,52 $/baril, şi de 6,81% în cazul Brent (Marea Britanie), la 47,05 $/baril, ambele considerate a fi cele mai ample reduceri săptămânale din ianuarie a.c şi până în prezent.
Factorii majori ai evoluţiei menţionate au fost: incertitudinile cu privire la posibilitatea încheierii unui acord OPEC de limitare a producţiei; datele Energy Information Administration care indică o majorare fără precedent a stocurilor de ţiţei ale SUA, respectiv cu 14,4 milioane de barili, cea mai mare creştere săptămânală de la începutul anilor 80; încetinirea ritmului de creştere a cererii mondiale de ţiţei; creşterea volumului producţiei OPEC în luna octombrie; alegerile prezidenţiale din SUA, considerate ca un factor de risc pentru pieţe.
Vechile dispute dintre Arabia Saudită şi rivalul său istoric Iranul s-au reactivat la o reuniune a experţilor OPEC de săptămâna trecută, prilej cu care Arabia Saudită a afirmat că şi-ar putea majora brusc producţia de ţiţei, dacă Teheranul refuză să limiteze propria ofertă. Reuniunea a avut ca scop să stabilească detaliile reducerilor înainte de următoarea reuniune a OPEC, din 30 noiembrie, în scopul de a stimula prețurile.
În ceea ce priveşte datele referitoare la stocurile SUA, acestea ar putea fi înşelătoare. Acumularea imensă de stocuri s-a produs, în mare parte, pentru că importurile au crescut, săptămâna trecută, cu aproximativ 2 milioane barili/zi, după ce câteva săptămâni la rând s-au situat la un nivel sub media uzuală. Creşterea masivă a importurilor de ţiţei a fost parţial cauzată de vremea rea, inclusiv de un uragan şi ar putea fi considerată ca accidentală, iar în săptămânile următoare trendul ascendent s-ar putea atenua considerabil.
Dincolo de preocupările electorale din SUA, comercianţii se îndoiesc de faptul că OPEC şi Rusia vor conveni asupra unei reduceri semnificative a producţiei în această lună.
Sentimentul predominant al pieţei rămâne negativ, în contextul unei încetiniri a ratei de creştere a cererii şi al majorării în continuare a ofertei de ţiţei în special din partea OPEC, dar şi a SUA.
Firma de servicii petroliere (foraj/extracţie) Baker Hughes a informat că SUA a sporit numărul de platforme petroliere active, cu 20 în săptămâna analizată, cea mai mare creştere săptămânală din ultimii 23 de ani. Dar creşterea cea mai semnificativă a producţiei s-a înregistrat în ţările OPEC.
Potrivit unui recent sondaj Bloomberg, producția de ţiţei a OPEC a continuat să crească, în luna octombrie, în pofida intenţiei de încheiere a acordului de limitare a producţiei.
Reamintim faptul că, la data de 28 septembrie a.c., statele membre OPEC au convenit, la Alger, să opereze o reducere a producţiei de ţiţei la un nivel cuprins între 32,5 şi 33,0 milioane de barili/zi, în încercarea de a stabiliza piaţa. Aceste niveluri au fost considerate ca un barem limitativ posibil în cazul unui acord pe termen lung, care ar urma să fie finalizat la summitul de la Viena, din 30 noiembrie. Cu toate acestea, sondajul estimează că producția din octombrie a cartelului a crescut la 34,02 milioane de barili pe zi, fapt care a accentuat supraoferta globală.
Creşterea producţiei cartelului pare să fi fost determinată în mare măsură de trei membri: Irak, Nigeria şi Libia. Statele OPEC au convenit să le scutească provizoriu, pe ultimele două (în plus, față de Iran) de obligaţia de reducere a producţiei, din cauza problemelor severe (politice şi economice) înregistrate în ultimii 2 ani. Faptul că producţia a crescut, cumulat, în cele 3 ţări, cu 400.000 barili/zi, nu ar trebui să constituie o surpriză. Potrivit unei surse anonime a Bloomberg, este posibil ca majorările să fi fost chiar mai mari: producţia Libiei s-ar situa în prezent la 640.000 de barili/zi, cu 174.000 barili/zi peste nivelul estimat de sondaj.
Ministrul petrolului din Nigeria a avansat, de asemenea, o cifră mai mare, de 2,1 milioane barili/zi, faţă de nivelul raportat de OPEC, de 1,9 mil.barili/zi, ca urmare a reactivării conductei Trans Niger aparţinând companiei Shell.
Cuantumul majorării producţiei de ţiţei a Irakului este mai greu de stabilit, dar este cert că şi acesta a contribuit la creşterea producţiei OPEC. Bloomberg a estimat că producţia Irakului a înregistrat în octombrie o majorare de 50.000 barili/zi. Irakul respinge, însă, aceste cifre, obţinute din surse secundare, insistând asupra faptului că estimările sale interne, mai mari, sunt mai apropiate de realitate.
Există o motivație puternică în spatele acestor contradicţii referitoare la nivelul producţiei Irakului. Irakul a solicitat o derogare de la reducerea producţiei, din cauza conflictului în curs de desfăşurare în Mosul, şi are interesul să se asigure că sunt luate în considerare cifrele mai mari furnizate din surse naţionale. În cazul în care producția irakiană este mai mare, OPEC ar trebui să acorde cote mai ridicate pe termen lung, într-un acord final de reducere a producţiei.
În raportul lunar cel mai recent al OPEC, Irakul a indicat pentru luna septembrie, o producţie de 4,775 milioane barili/zi, în timp ce estimările cartelului, pe baza datelor secundare, au indicat o producţie de ţiței de numai 4,455 mil. barili/zi. Guvernul irakian a încercat să convingă Agenţiile de statistică din UE în legătură cu faptul că nivelul producţiei sale este mai mare. Reuters a revizuit estimările din septembrie la 90.000 de barili/zi. Producţia a crescut şi în alte zone. De exemplu, extracţia la zăcământul petrolier Dalia din Angola a fost întreruptă în luna octombrie. Dar, după ce aceasta va fi repusă în funcţiune, volumul producţiei OPEC ar putea crește în mod substanțial, la 34,25 milioane de barili pe zi sau mai mult. În cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, un posibil acord OPEC va necesita o reducere de 1,2 -1,7 milioane barili/zi, cu 1 milion de barili/zi mai mult decât era planificat.
Menţionăm că Arabia Saudită şi aliații săi din Consiliul de Cooperare al Golfului s-au oferit să-şi reducă producția cu 4%, ceea ce ar limita producția OPEC doar cu 650.000- 700.000 barili/zi.
Preţurile ţiţeiului vor rămâne sub 60 $/baril în 2017. Un sondaj al „Wall Street Journal” efectuat în rândul a 14 bănci de investiții prognozează că preţurile ţiţeiului nu vor creşte peste pragul de 60 $/baril timp de încă un an. Prognoza medie a celor 14 respondenţi plasează preţul Brent-ului la 56 $/baril şi pe cel al WTI la 54 $/baril. Aceste cifre sunt cu 1 $/baril mai mici faţă de sondajul de luna trecută, şi se află în contrast puternic cu previziunile efectuate în urmă cu un an, care anticipau valori de peste 70 $/baril în acest an.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural pe piaţa la termen Nymex din New York, în contractele cu livrare în decembrie, a crescut nesemnificativ, cu 0,36%, la o medie săptămânală de 100,65 $/1000 m.c.
Principalii factori care au determinat evoluţia menţionată a preţurilor au fost stagnarea producţiei interne şi o creştere sub aşteptări a cererii, în contextul unei uşoare ameliorări a condiţiilor meteo.
Preţul mediu de export al gazului din Rusia în Germania, (franco-frontiera ţării importatoare) din contractele de export-import a scăzut apreciabil în luna septembrie a.c., faţă de luna anterioară, respectiv cu 6,82%, la un nivel mediu lunar de 3,96 $/mil.BTU (circa 139,79 $/1000 m.c).
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 31 octombrie – 6 noiembrie 2016, la Bursa din Chicago, cotaţia medie a grâului american roşu moale nr. 2 a înregistrat o creştere cu 1,63 % comparativ cu perioada anterioară, la 152,45 $/tonă.
Deprecierea monedei euro față de dolarul american a determinat creșterea prețurilor grâului pe piața europeană. De asemenea, calitatea slabă a grâului francez – Franța fiind principalul producător și exportator european de grâu – face ca oferta țărilor din Uniunea Europeană (U.E. – 28) să fie redusă, iar prețurile să se situeze pe un trend ascendent.
Saltul cotațiilor de la bursele europene, așteptarea alegerilor prezidențiale din S.U.A., a raportului periodic al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), din data de 9 noiembrie a.c., privind noile prognoze ale factorilor fundamentali ai pieței cerealelor, dar și direcția neclară a pieței grâului au constituit factorii care i-a impulsionat pe comercianții americani să acționeze speculativ pe bursă în această perioadă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere subunitară de 0,98% comparativ cu perioada anterioară, la 137,53 $/tonă.
Analizând evoluţia cotaţiilor zilnice se observă un trend descendent al acestora în primele 3 zile de tranzacţionare, de la 139,66 $/tonă pe 31 octombrie, la 136,31 $/tonă miercuri, 2 noiembrie, la închiderea bursei, urmat de creștere, în ultimele două zile ale intervalului analizat, până la 137,30 $/tonă, vineri 4 noiembrie a.c..
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 31 octombrie – 6 noiembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend descendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a coborât la 361,88 $/tonă, cu 1,67% mai mică faţă de săptămâna precedentă. În cele 5 zile de tranzacţionare, tendinţa cotaţiilor a oscilat între o valoare maximă de 368,26 $/tonă, înregistrată pe 31 octombrie, şi una minimă de 358,89 $/tonă, pe 2 noiembrie 2016. Conform datelor USDA din octombrie 2016, pentru sezonul 2015/16, boabele de soia deţin ponderi majoritare în producţia mondială a seminţelor oleaginoase (cca.60% din total), în consum (cca. 61,8% din total), în schimburile internaţionale cu seminţe – peste 86,5% în export şi 86,7% în import – şi circa 86,5% din volumul stocurilor mondiale finale.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a diminuat cu 1,81% faţă de săptămâna precedentă, la 770,91 $/tonă. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 775,50 $/tonă (31 octombrie), iar cel minim de 768,36 $/tonă (4 noiembrie). Principalele ţări producătoare de ulei de soia sunt: China (14,65 milioane tone; 28,2% din total mondial de uleiuri vegetale în sezonul 2015/16); SUA (10,15 milioane tone; pondere de 19,5%); Argentina (8,54 milioane tone; pondere de 16,4%); Brazilia (7,8 milioane tone; pondere de 15%), cele 4 ţări însumând o pondere de peste 79% din producţia mondială de ulei de soia, conform datelor USDA din octombrie 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 31 octombrie – noiembrie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o scădere de 4,05%, la 572,64 $/tonă . Săptămâna analizată a debutat cu scăderi ale cotațiilor comparativ cu prețurile înregistrate în săptămâna anterioară. Piața a reacționat la anunțul făcut de grupul brazilian Unica privind majorarea volumului de trestie de zahăr prelucrată în vederea producerii zahărului. Având în vedere creșterea accentuată a prețurilor de la finalul sezonului 2015/16, producătorii de zahăr din Brazilia au mărit la 50% cota de prelucrare a trestiei destinată zahărului pentru sezonul actual, 2016/17. Potrivit grupului Unica, în luna octombrie a.c., cantitatea procesată în vederea producerii a fost cu 22% mai ridicată față de perioada similară a anului 2015.
Analiștii de piață sunt de părere că diminuarea cotațiilor din această săptămână este speculativă și că, având în vedere scăderea disponibilităților din partea producătorilor asiatici, creșterea producției braziliene din sezonul actual nu va putea compensa posibila penurie la nivel mondial.
Potrivit celor mai recente previziuni făcute de USDA (Departamentul American al Agriculturii), în sezonul actual, 2016/17, producția de zahăr a Braziliei va crește cu 7%, la peste 37 milioane tone.
Cafea
AUTOR: Emilia Manole
În intervalul analizat media cotațiilor la cafea Arabica a înregistrat o creștere moderată, respectiv de 0,86%, la 3.638,25 $/tonă față de săptămâna de dinainte.
Media cotațiilor la cafea Robusta în săptâmana analizată a înregistrat o majorare de 2,96% la 2.223,40 $/tonă față de perioada anterioară. Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Cafea (ICO), în luna septembrie exporturile au ajuns la 40,81 milioane saci față de 43,82 milioane saci în anul 2015. Paralel, în raportul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) se estimează, pentru 2016/2017, că producția de cafea Robusta va înregistra o reducere de 1,2 milioane saci, cel mai scăzut nivel consemnat din ultimii 7 ani.
Cacao
AUTOR: Emilia Manole
La Bursa de la Londra CIF, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 a înregistrat o ușoară reducere, respectiv cu 1,52% în săptămâna analizată față de intervalul precedent, la 2.718,49 $/tonă. Cotaţiile zilnice la cacao nr. 7 au variat pe parcursul perioadei analizate între o valoare maximă de 2.759,41 $/tonă, înregistrată pe 31 octombrie şi una minimă de 2.639,27 $/tonă pe 4 noiembrie.
La Bursa din New-York, franco-depozit, în săptămâna analizată, media cotațiilor la cacao a înregistrat o modestă diminuare, respectiv cu 1,98% comparativ cu cea anterioară, la 2.685,20 $/tonă. Cotațiile zilnice la cacao în prima zi a săptămânii au fost de 2.735 $/tonă și au ajuns vineri, la închiderea bursei, la un nivel de 2.581 $/tonă (considerate cele mai mici valori din ultimii trei ani). Principalul factor care a influențat evoluția prețului la cacao la bursa de la N.Y. cât și la bursa londoneză a fost preavizul de la începutul săptămânii privind expirarea contractului din decembrie 2015, în luna noiembrie.a.c..
Conform raportului publicat în luna septembrie de Organizaţia Internaţională pentru Cacao (ICCO), producţia mondială de cacao pe cele două piețe se estimează pentru noul sezon 2016/17 să fie mai bună datorită condițiilor meteorologice favorabile din Africa de Vest (cea mai mare producătore din lume) de la sfârșitul lunii august a.c. În noile rapoarte specialiștii așteaptă îmbunătățirea culturilor din Africa de Vest care influențează ambele piețe cât și schimbarea prețului de cacao.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 31 octombrie – 6 noiembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat diminuări, ca urmare a unei cereri ușor mai scăzute. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 0,75%, la 1.717,03 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.509,37 $/tonă, cu 1,39% mai puțin față de săptămâna trecută.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.696,75 $/tonă și 1.767,31 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.500,94 $/tonă și unul maxim de 1.518,36 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au cotat la peste 1.700 $/tonă în intervalul analizat, continuând tendința crescătoare instalată în ultima parte a intervalului precedent. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a crescut substanțial, cu 3,30% față de media săptămânală anterioară, la 1.721,70 $/tonă. La redresarea accelerată a cotațiilor metalului alb, începută în septembrie, au contribuit creșterea constantă a cererii din China și oferta ușor restrânsă prin depozitarea temporară a metalului în scopuri financiare. Continuarea tendinței de creștere a prețului va stimula majorarea producției, realizată după redeschiderea capacităților închise temporar, accentuând dezechilibrul dintre cerere și ofertă pe piața mondială a aluminiului.
Creșterea moderată a cererii pentru metalul alb, utilizat în sectoarele industriale și în ofertele de finanțare, a determinat scăderea nivelului stocurilor la bursa londoneză la 2.131.075 tone la 4 noiembrie. Media săptămânală a stocurilor s-a diminuat cu 0,97% față de media săptămânală anterioară, la 2.136.645 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă creștere, de 3,40% comparativ cu perioada anterioară, la 4.884,40 $/tonă Preţurile zilnice la metalul roșu au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate: în prima zi a săptămânii a înregistrat o valoare de 4.827 $/tonă, iar vineri, la închidere, a atins o valoare maximă de 4.943 $/tonă (cea mai mare din 22 iulie a.c.). Această evoluție a cotaţiei cuprului a fost influențată de majorarea cererii din partea Chinei.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o nouă reducere, de 5,85%, la 314.980 tone.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Creșterea cotațiilor plumbului la LME, până la 2.070,50 $/tonă la 4 noiembrie, cel mai înalt nivel din acest an, a determinat majorarea mediei săptămânale cu 0,47% față de media intervalului precedent. Factorii majori de susținere a trendului crescător al plumbului sunt reducerea producției miniere și plasarea metalului în ofertele de finanțare. În ciuda faptului că piața mondială a plumbului este cea mai echilibrată comparativ cu piețele altor metale neferoase, continuarea tendinței de creștere a prețului va majora excedentul de metal, dezechilibrând raportul producție-consum.
Cererea relativ slabă pentru metalul utilizat în principal la fabricarea bateriilor a fost reflectată de scăderea în ritm lent a nivelului stocurilor la LME, care au totalizat 188.350 tone la 4 noiembrie. Media săptămânală a acestora a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,05% față de media săptămânală anterioară, la 188.465 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile zincului la LME au oscilat, în intervalul analizat, între minimul 2.418,50 $/tonă și maximul de 2.444 $/tonă, cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani. Consolidarea cotațiilor la peste 2.400 $/tonă a fost susținută de deficitul producției miniere, după închiderea minelor din Australia și Canada, cât și reducerea cu 30% a producției minei Black Star în primele nouă luni ale acestui an.
Tranzacționarea a 2.075 tone de metal din stocurile de la bursa londoneză a contribuit la diminuarea cu 0,45% a mediei săptămânale a acestora față de media săptămânală anterioară, la 450.365 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia Manole
Cotaţia medie la nichel, la Bursa Londoneză, a înregistrat o majorare de 2,24% în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 10.435,00 $/tonă. Aceasta evoluție a cotaţiei la nichel a fost determinată de creşterea cererii din partea producătorilor de aliaje pe piețele interne coroborat cu metale de bază.În perioada examinată, cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat la nivelul de 10.550 $/tonă (considerată cea mai mare valoare din 14 octombrie a.c.) în prima zi de tranzacționare, iar vineri, la închiderea bursei, au atins nivelul de 10.385$/tonă.
Conform estimărilor, producția de nichel s-a majorat cu 20% în al treilea trimestru față da aceași perioadă a anului 2015, datorită topitoriilor de la Sudbury, din Canada, ce dețin aproximativ 30% din cantitatea de nichel accesibilă, care potrivit specialiștilor provine de la un meteorit ce a lovit pamântul cu foarte mult timp in urmă.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) nu au înregistrat modificări considerabile în săptămâna analizată, cifrându-se la 363.262 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna 31 octombrie – 6 noiembrie 2016, a înregistrat o creştere de 2,34% faţă de intervalul precedent, la 21.105 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 20.905 $/tonă (2 noiembrie a.c.) şi unul maxim de 21.405 $/tonă (4 noiembrie 2016). Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al diminuării stocurilor.
Potrivit datelor publicate de Biroul Mondial de Statistică a Metalelor (World Bureau of Metal Statistics – W.B.M.S.) şi International Tin Research Institute (Institutul Internaţional de Cercetări pentru Cositor – I.T.R.I.), producţia mondială de cositor rafinat în 2016 este concentrată în proporţie de cca. 80% în trei ţări; China, cu cca. 47,5%, Indonezia, cu 18,4% şi Malaezia cu 10% din total mondial.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a continuat să scadă, diminuându-se cu numai 0,27% comparativ cu perioada anterioară, la 2.917 tone, cel mai mic nivel din ultimii 10 ani.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Din cauza corecţiilor drastice cu care s‑au confruntat în octombrie, metalele preţioase nu au reuşit să încheie luna peste nivelul la care o începeau. Publicarea noilor sondaje legate de alegerile din SUA au provocat însă atâtea îngrijorări în rândul investitorilor, încât încă din primele zile din noiembrie, aceştia şi‑au reorientat capitalurile dinspre dolarul american spre aur, argint şi platină (percepute ca „plasamente sigure” în perioade de incertitudine geopolitică şi/sau financiară). Această situaţie a sporit de aşa manieră presiunile de creştere a preţurilor încât impactul a fost resimţit şi pe piaţa de lingouri din Londra[1], unde toate metalele preţioase s‑au scumpit în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
- Aurul a încheiat luna octombrie cu 3% sub nivelul la care o începea (1.272 $/u.f. pe 31 octombrie, faţă de 1.313,30 $/u.f. pe 3 octombrie), iar în termeni de medii lunare preţul metalului a scăzut cu 4,47% faţă de nivelul din septembrie (de la 1.326,03 $/u.f., la 1.266,77 $/u.f.). Trebuie însă menţionat că, raportat la perioada similară din 2015, aurul a fost cu 9% mai scump şi că a încheiat primele zece luni din 2016 cu 18% peste nivelul de la începutul anului (1.082,25 $/u.f., pe 4 ianuarie). Prima săptămână din noiembrie a început însă pe trend ascendent şi, susţinut de drastica depreciere a dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK), aurul s‑a scumpit cu aproape 31 $/u.f. în doar patru zile. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 4 noiembrie metalul valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.302,80 $/u.f., faţă de 1.273,00 $/u.f. în 28 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a crescut cu 1,88%, la 293,60 $
În România, unde preţul oficial depinde şi de modul în care evoluează dolarul SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur a încheiat luna cu doar 1% sub nivelul la care o începea (168,50 lei, pe 31 octombrie, faţă de 167,71 lei pe 3 octombrie), iar în termeni de medii lunare s‑a ieftinit cu numai 1,8% (de la 169,36 lei în septembrie, la 166,36 lei). Mai mult, gramul de aur s‑a scumpit cu 18% comparativ cu octombrie 2015 şi a încheiat primele zece luni din 2016 cu 14% peste nivelul de la începutul anului (142,86 lei/gram, pe 4 ianuarie).
În prima săptămână din noiembrie, din cauza deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur a „performat” mult mai slab decât uncia fină pe piaţa londoneză. Astfel, pe 4 noiembrie Banca Naţională a României cota metalul cu doar 1% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (169,77 lei/gram, comparativ cu 167,91 lei în 28 octombrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a crescut subunitar (cu numai 0,39%)..
- Argintul, mult mai expus activităţilor speculative, a încheiat luna octombrie cu 7% sub nivelul la care o începea (17,76 $/u.f. pe 31 octombrie, faţă de 19,18 $/u.f. pe 3 octombrie), iar în termeni de medii lunare preţul metalului a scăzut cu 8% faţă de nivelul din septembrie (de la 19,28 $/u.f., la 17,74 $/u.f.). Trebuie însă menţionat că, raportat la octombrie 2015, argintul a fost cu 27% mai scump şi a încheiat primele zece luni din 2016 cu 12% peste nivelul de la începutul anului (14 $/u.f., pe 4 ianuarie). Luna noiembrie a început însă pe trend puternic ascendent şi, în ciuda marcărilor de profit de joi, la închiderea fixingului londonez din 4 noiembrie argintul valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,30 $/u.f., faţă de 17,61 $/u.f. în 28 octombrie). În aceste condiţii, metalul s‑a scumpit puternic în prima săptămână din noiembrie, preţul unciei fine de argint[5] crescând cu 2,96%, comparativ cu perioada anterioară, la 18,18 $.
- Platina, la rândul său, a încheiat luna octombrie cu 4% sub nivelul la care o începea (976 $/u.f. pe 31 octombrie, faţă de 1.013 $/u.f. pe 3 octombrie), iar în termeni de medii lunare preţul metalului a scăzut cu 8,3% faţă de nivelul din septembrie (de la 1.045,95 $/u.f., la 959,14 $/u.f.). Trebuie însă menţionat că, deşi a încheiat primele zece luni din 2016 cu 9% peste nivelul de la începutul anului (893 $/u.f., pe 4 ianuarie), în raport cu octombrie 2015 platina s‑a ieftinit cu 1%. În prima săptămână din noiembrie, metalul a cotat însă pe trend de redresare alertă: la închiderea fixingului londonez din 4 noiembrie valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.003 $/u.f., comparativ cu 972 $/u.f. în 28 octombrie), iar în termeni de medii săptămânale, preţul2 unciei fine de platină a crescut cu 3,04%, la 990,80 $
- În schimb, deşi nu este folosit ca plasament de refugiu, paladiul a început luna noiembrie în creştere şi, susţinut de revigorarea interesului investitorilor pentru celelalte trei metale preţioase a reuşit să încheie intervalul analizat peste nivelul la care îl începea: la închiderea fixingului londonez din 4 noiembrie metalul valora cu 1,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (625 $/u.f., comparativ cu 616 $/u.f. pe 28 octombrie). Prin urmare, în ciuda puternicelor marcări de profit, din cauza cărora uncia fină s‑a ieftinit cu 10 $ în ultimele două zile, în prima săptămână din noiembrie preţul2 unciei fine de paladiu a reuşit să crească uşor în raport cu săptămâna anterioară – cu 0,06%, la 626 $.
Paladiul, cel de‑al doilea metal preţios extrem de „vulnerabil” în faţa acţiunilor speculative, a încheiat luna octombrie pe trend puternic descendent – cu 15% sub nivelul la care o începea (612 $/u.f. pe 31 octombrie, faţă de 722 $/u.f. pe 3 octombrie), iar în termeni de medii lunare preţul metalului a scăzut cu 5% faţă de nivelul din septembrie (de la 682,59 $/u.f., la 648,52 $/u.f.). În plus, ca şi platina, chiar dacă a încheiat primele zece luni din 2016 în creştere – cu 11% peste nivelul de la începutul anului (550 $/u.f., pe 4 ianuarie) – în raport cu octombrie 2015 s‑a ieftinit cu 5%.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: Andrei Rădulescu
Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate săptămâna trecută, evoluție determinată, în principal, de intensificarea percepției de risc politic înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite (programate pe 8 noiembrie) (date fiind anchetele derulate de FBI asupra candidatului Partidului Democrat).
De asemenea, evoluțiile din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii și fluctuațiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime (declinul cotațiilor internaționale la țiței) s-au resimțit pe piața valutară în prima săptămână din luna noiembrie.
Din punct de vedere macroeconomic industria prelucrătoare a accelerat, iar sectorul de servicii a decelerat în prima economie a lumii în luna octombrie, conform indicatorilor calculați de Institute for Supply Management. Totodată, piața forței de muncă pare să fi intrat în etapa de maturitate, dinamica locurilor de muncă decelerând luna trecută la 166 mii (în convergență către ritmul potențial). Evenimentul macroeconomic al săptămânii a fost ședința de politică monetară a FED (penultima din acest an) în cadrul căreia banca centrală a menținut rata de dobândă de referință la (0,25% – 0,50%), dar a semnalat că este pregătită să majoreze din nou rata de dobândă pe termen scurt, pe fondul perspectivelor de convergență a inflației către țintă.
În Zona Euro, dinamica economiei s-a consolidat în trimestrul III, conform estimărilor preliminare ale Eurostat: 0,3% trimestru/trimestru, 1,6% an/an. Se confirmă rezistența economiei regiunii la șocul determinat de rezultatul referendumului britanic. Totodată, pe piața forței de muncă rata șomajului s-a consolidat la 10% în septembrie, cel mai redus nivel din vara anului 2011.Dinamica prețurilor de consum a accelerat la 0,5% an/an în octombrie, evoluție determinată, în principal, de inflexiunea cotațiilor internaționale la țiței.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă au scăzut săptămâna trecută, dat fiind faptul că intensificarea percepției de risc politic în prima economie a lumii a determinat orientarea fluxurilor de capital spre instrumente cu grad redus de risc. În SUA rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani s-a redus cu 3,8%, la 1,778% (declin cu 21,6% de la începutul anului), iar în Germania acest indicator s-a diminuat cu 19,6%, la 0,135% (scădere cu 78,7% raportat la nivelul de la final de 2015).
În acest context, săptămâna trecută, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,5% față de moneda unică europeană.
De asemenea, moneda americană a pierdut teren și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 0,2%), coroana daneză (cu 1,4%).
Totodată, dolarul american a scăzut cu 1,3% în raport cu lira sterlină, după ce Înalta Curte din Marea Britanie a decis că Guvernul nu poate activa articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene (cel privind demararea negocierilor de ieșire) fără acordul Parlamentului.
Nu în ultimul rând, moneda americană s-a depreciat și față de: dolarul australian (cu 0,5%), coroana norvegiană (cu 0,7%), yen-ul nipon (cu 0,8%), dolarul neo-zeelandez (cu 1,5%) și francul elvețian (cu 1,7%).
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea dolarului față de realul brazilian (cu 2,5%) și raportat la peso mexican (cu 2,7%), evoluție influențată și de scăderea cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime.
De asemenea, moneda americană a crescut și față de peso filipinez (cu 0,1%), ringgit-ul malaysian (cu 0,4%) și rialul iranian (cu 0,5%) săptămâna trecută.
Raportat la leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 1,4% în prima săptămână din noiembrie, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (apreciere cu 1,5%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON
Pieţe de capital
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piețele internaționale de acțiuni au înregistrat corecții generalizate săptămâna trecută. Această evoluție a fost determinată de intensificarea percepției de risc politic în Statele Unite (înainte de alegerile prezidențiale din 8 noiembrie), dar și de perspectiva ca Rezerva Federală să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară la ultima ședință din acest an (în luna decembrie) (aspect semnalat la ședința de la începutul lunii noiembrie).
Din punct de vedere macroeconomic economia americană pare să înregistreze o consolidare după decelerarea din prima jumătate a anului curent, însă sunt evidente semnalele de maturitate a ciclului economic post-criză (inclusiv în piața forței de muncă).
În Zona euro, procesul de relansare economică pare rezistent la șocul referendumului britanic. Economia blocului euro a crescut cu 0,3% trimestru/trimestru și cu 1,6% an/an în T3, iar dinamica prețurilor de consum a accelerat la 0,5% în luna octombrie conform estimărilor preliminare ale Eurostat.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au scăzut săptămâna trecută, atât în SUA (cu 3,8% la 1,778%), dar și în Germania (cu 19,6%, la 0,135%), pe fondul re-orientării fluxurilor de capital spre instrumente cu grad mai redus de risc.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a încheiat săptămâna cu o scădere de 1,9% la 403,1 puncte (avans cu 0,9% de la începutul anului). Indicele MSCI aferent piețelor dezvoltate a scăzut cu 1,8%, la 1.600,1 puncte (declin cu 0,2% comparativ cu nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele emergente s-a redus cu 2,6%, la 880,1 puncte (creștere cu 10,8% raportat la valoarea de la finele anului trecut).
În SUA, indicele Dow Jones a pierdut 1,5%, până la 17.888,3 puncte, iar indicele S&P 500 a scăzut cu 1,9%, la 2.085,2 puncte în prima săptămână din noiembrie.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 3,5%, până la 328,8 puncte, evoluție influențată și de problemele structurale cu care se confruntă băncile din țările flancului sudic.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,4%, la 136,7 puncte.
În România, indicele BET a pierdut 0,7%, până la 6.780,9 puncte săptămâna trecută.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
