I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au continuat să înregistreze scăderi uşoare, în termeni de medii săptămânale, de 2,51% la 37,26 $/baril, în cazul WTI (SUA), la bursa Nymex din New York, şi de 0,46 %, la 39,35 $/baril, în cazul Brent-ului, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu livrare în luna mai. În schimb, spre finalul săptămânii, cotaţiile zilnice au marcat o înviorare semnificativă, în medie cu 6,4-6,6%, care a culminat în data de 8 aprilie, cu valori de 39,72 $/baril pentru WTI şi de aproape 42 $/baril pentru Brent.
În condiţiile în care trendul săptămânal negativ a continuat să fie determinat de persistenţa supraofertei de ţiţei, redresarea de la finalul intervalului a fost susţinută de mai mulţi factori, între care declinul producţiei şi al stocurilor comerciale de ţiţei ale SUA, precum şi speranţa adoptării unei decizii de „îngheţare” a producţiei de ţiţei, la apropiata reuniune de la Doha, din 17 aprilie a.c., de către o serie de mari producători OPEC şi non-OPEC.
La începutul săptămânii, guvernul SUA a raportat o nouă scădere, de 14.000 barili/zi, a producţiei interne de ţiţei, la 9,008 mil. barili/zi, după ce cu un an în urmă aceasta atinsese un nivel record de 9,7 milioane de barili/zi şi un declin al stocurilor de ţiţei de 5 mil. barili.
Comercianţii şi-au concentrat atenţia asupra reuniunii din 17 aprilie, care vizează măsuri de stabilizare a preţurilor, prin „îngheţarea” producției la nivelurile din ianuarie a.c. Dar săptămâna a continuat să aducă semnale contradictorii cu privire la modul în care s-ar putea derula reuniunea. Preţurile au scăzut săptămâna trecută, după ce prinţul Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite a declarat că ţara sa îşi va limita producţia numai în cazul în care Iranul se va alătura demersului comun. Analistul David Lennox, din cadrul firmei de consultanţă „Fat Prophets” din Sydney, consideră că „deşi istoria este împotriva unui rezultat favorabil al întâlnirii de la Doha, mai multe ţări OPEC se confruntă cu probleme economice severe, care le-ar putea da imboldul de a adopta unele măsuri pozitive pentru reducerea producției.” James Williams, de la „WTRG Economics”, a declarat că, până la întâlnirea de la Doha, piaţa petrolului va fluctua foarte mult, în sus şi în jos, în funcţie de luările de poziţii ale diferitelor ţări OPEC.
Iranul continuă să lupte pentru cota de piață. Acesta a declarat, deja, că nu va participa la un eventual acord de „îngheţare” a producţiei OPEC, până când nu-şi va redresa exporturile la nivelurile de dinainte de sancţiuni. Iranul a intrat în concurenţă directă cu Arabia Saudită, pe pieţele din Asia, unde a oferit, pentru a treia lună consecutiv, rabaturi de preţ la ţiţei. Compania Petrolieră Naţională va vinde ţiţei iranian la un discount de 60 de cenți faţă de preţul de referință din Orientul Mijlociu. Acesta va vinde, de asemenea, în Asia, un sortiment de ţiţei numit Blend Forozan, la un preţ cu un rabat de 2,43 $/baril faţa de ţiţeiurile de referinţă din Orientul Mijlociu, respectiv cele din Oman şi Dubai. Ca urmare a reducerii de preţ, ţiţeiul iranian va fi cu 3 cenţi/baril mai ieftin comparativ cu ţiţeiul Arabian mediu, care este un amestec de ţiţeiuri similar cu Forozan. „Incontestabil, datorită ridicării sancţiunilor, iranienii au devenit o forţă care începe să conteze pe piaţa internaţională a petrolului”, declara publicaţiei „Bloomberg” John Driscoll, strateg şef la „JTD Energy Services”.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare în luna mai 2016, a marcat o creştere uşoară, de 2,16%, la o medie săptămânală de 69,69 $/1000 m.c. Principalul factor de influenţă l-a constituit vremea rece din regiunea de nord- est a ţării, care a fost afectată de o furtună de zăpadă în weekend.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 4 – 10 aprilie 2016, cotația medie săptămânală a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 171,15 $/tonă, cu 1,42% mai mică comparativ cu cea din săptămâna anterioară.
Reducerea cotațiilor grâului american a reflectat condițiile meteorologice favorabile din Statele Unite, unul din principalii producători mondiali. Precipitațiile prognozate pentru următoarele săptămâni în zonele de câmpie din S.U.A. au stimulat încrederea comercianților că recolta din acest sezon va fi satisfăcătoare, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
De asemenea, un alt factor care a influențat tendința de diminuare a cotațiilor în prima săptămână din aprilie, la bursa americană, l-a constituit și cererea slabă pentru grâul american. Potrivit Serviciului Agricol Extern (FAS) din cadrul Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), în săptămâna 25 – 31 martie, numărul contractelor pentru vânzările nete de grâu din sezonul actual (2015/16) ale SUA au fost de 19,2 mii, în scădere cu 58 mii de contracte comparativ cu săptămâna anterioară.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere de 0,77% comparativ cu perioada anterioară, la 141,17 $/tonă. Diminuarea cotaţiilor a reflectat disponibilităţile mondiale ridicate.
Conform Raportului lunar al USDA din martie a.c., în 2015/16, disponibilităţile mondiale de porumb (stocuri iniţiale + producţie + importuri) sunt previzionate la un nivel record de peste 1,31 miliarde tone, în creştere cu 21% comparativ cu cele înregistrate în 2014/15.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 4 -10 aprilie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a redus cu 0,44% faţă de săptămâna precedentă, la 334,18 $/tonă, preţurile zilnice oscilând între o valoare minimă de 332,34 $/tonă înregistrată pe 7 aprilie a.c. şi una maximă de 336,84 $/tonă pe 8 aprilie 2016.
Cotaţia uleiului de soia a înregistrat o creştere nesemnificativă de numai 0,2% faţă de cotaţia săptămânii anterioare, la 754,02 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 748,38 $/tonă (8 aprilie a.c.), iar cel maxim de 764,91 $/tonă (8 aprilie 2016).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 4 – 10 aprilie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a redus cu 5,52% față de săptămâna anterioară, la 422,58 $/tonă, pe fondul unei cereri mai scăzute. Totuși, trendul cotațiilor zilnice nu a fost exclusiv descendent. Săptămâna a debutat cu prețuri mai scăzute ca cele din săptămâna anterioară, micșorări înregistrându-se și în următoarea zi de tranzacționare, iar în ultimele 3 zile, cotațiile au crescut. Prețurile au oscilat între un nivel maxim de 428,70 $/tonă și unul minim de 419,30 $/tonă.
Principalul factor care a influențat scăderea cotațiilor de la bursă de la începutul perioadei analizate a fost decizia oficialilor din Brazilia, principalul producător și exportator, de a orienta o proporţie sporită din producţia de trestie de zahăr spre industria zahărului, în detrimentul industriei etanolului, având în vedere scăderea prețurilor la combustibili.
Cafea
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 4-10 aprilie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.672,46 $/tonă, cu 4,57% mai mică față de săptămâna anterioară. La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.482,00 $/tonă în intervalul analizat, cu 0,14% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr. 7, care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.012,63 $/tonă în perioada 4-10 aprilie 2016, cu 2,77% mai puțin comparativ cu intervalul 28 martie-03 aprilie a.c. Media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New York, franco-depozit, a fost de 2.875,00 $/tonă, cu 2,34% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 4 – 10 aprilie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.480,29 $/tonă, înregistrând o creștere de 1,93%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.304,08 $/tonă (+1,67% față de săptămâna anterioară).
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.477,35 $/tonă și 1.482,86 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.295,44 $/tonă și unul maxim de 1.324,54 $/tonă.
Potrivit celor mai recente aprecieri ale specialiștilor de la ICAC (International Cotton Advisory Committee), prețurile internaționale vor înregistra creșteri pe parcursul sezonului viitor, 2016/17, care va debuta la 1 august 2016. După 3 ani de declin,al preţurilor, se așteaptă ca acestea să înregistreze creşteri, având în vedere că balanța mondială a bumbacului va fi deficitară, iar stocurile mondiale vor continua să se reducă. Totuși, creșterile de preț vor fi moderate, având în vedere diminuarea consumului în China, principalul consumator de bumbac pe plan mondial.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Menținerea cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) în marja de 1.400-1.500 $/tonă a condus la o creștere nesemnificativă a mediei săptămânale a acestora, cu 0,28% față de media săptămânală anterioară, la 1.495,80 $/tonă. Evoluția cotațiilor metalului alb a fost influenţată de evoluţia dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană și de creșterea lentă a cererii pentru metal la nivel mondial. Continuarea trendului descendent al cotațiilor va impune reducerea unor capacități de producție, măsură necesară pentru diminuarea supraofertei și a stocurilor nedeclarate, care provin în principal din China.
Eforturile producătorilor de a suține evoluția ascendentă a cotațiilor aluminiului, prin plasarea metalului în ofertele de finanțare, a imprimat o tendință de scădere stocurilor de la bursa londoneză, al căror nivel a coborât până la 2.749.650 tone la 8 aprilie. Media săptămânală a acestora s-a diminuat cu 1,22% față de media săptămânală anterioară, la 2.763.225 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului a scăzut cu 3,2%, comparativ cu săptămâna precedentă, la 4.747,20 $/tonă. În ultimele zile ale săptămânii, cotaţia cuprului a scăzut sub nivelul de 4.800 $/tonă (până la 4.654 $/tonă, înregistrând cea mai mare pierdere săptămânală din luna septembrie 2015). Această scădere s-a datorat în special așteptărilor de creștere a exporturilor de cupru rafinat din China, dar și deprecierii dolarului în raport cu moneda euro.
Analistul Julius Baer a declarat că volumul livrărilor de cupru este suficient şi că producătorii ar trebui să se concentreze mai mult pe reducerea costurilor, decât pe creşterea producției”. Guvernul Chinei continuă să transmită mesaje de încurajare cu privire la performanțele economice, iar prim-ministrul Li Keqiang a declarat că reformele fiscale vor contribui la reducerea costurilor și se vor crea peste 10 milioane de locuri de muncă pentru tinerii absolvenţi. Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat să se reducă, cu 1,61%, la 143.330 tone la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile plumbului la LME au suferit o corecție, coborând sub pragul de 1.700 $/tonă, în scădere cu 1,79% față de media săptămânală anterioară, la 1.695,60 $/tonă, pe fondul creșterii lente a cererii de plumb la nivel mondial, influențată în principal de China, și al reducerii ofertei mondiale de plumb minier. Deși cererea pentru baterii auto este în ușoară scădere la începutul sezonului cald, producătorii vor beneficia de nivelul scăzut al prețurilor metalului pentru a reface stocurile de metal, necesare în vederea asigurării majorării ofertei de baterii auto pentru sezonul rece din 2016-2017.
Scăderea cotațiilor a încurajat tranzacțiile cu plumb la LME, determinând diminuarea nivelului stocurilor la 156.075 tone la 8 aprilie și a mediei săptămânale cu 0,17% față de media săptămâanlă anterioară, la 156.045 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Media săptămânală a cotațiilor zincului la LME a înregistrat o scădere de 0,63% față de media săptămânală anterioară, la 1.787 $/tonă, determinată de cererea relativ slabă la nivel mondial. Deși au revenit sub pragul de 1.800 $/tonă la sfârșitul intervalului analizat, cotațiile zincului se mențin la un nivel mai înalt decât cotațiile plumbului (metalul alături de care se extrage din minereuri), tendință care va fi de durată, în condițiile în care elementele fundamentale ale pieței mondiale a zincului se restrâng (zincul fiind principalul produs extras din minereuri, iar plumbul unul dintre coproduși). Perspectivele prețului zincului sunt optimiste, având în vedere deficitul de concentrate de zinc din următorul an, care va determina diminuarea ofertei de metal rafinat și scăderea nivelului stocurilor existente la nivel mondial.
Media săptămânală a stocurilor de metal la bursa londoneză s-a diminuat cu 0,61% față de media săptămânală anterioară, la 433.100 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 4-10 aprilie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.377,00 $/tonă, cu 0,67% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 431.838 tone înregistrate pe 4 aprilie 2016, la 428.676 tone în data de 8 aprilie a.c. (-3.162 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna analizată, a înregistrat o scădere de 2,33% comparativ cu cea din intervalul precedent, la 16.618 $/tonă. Preţurile zilnice ale cositorului s-au redus, de la o valoare maximă, de 16.825 $/tonă atinsă pe 8 aprilie a.c., la una minimă, de 16.385 $/tonă, pe 6 aprilie 2016. Tendinţa de diminuare a cotaţiei cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al majorării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a fost de 4.851 tone, în creştere cu 1,94% comparativ cu perioada anterioară, când s-au înregistrat 4.759 tone. Nivelul stocurilor zilnice pe parcursul intervalului analizat a oscilat între un nivel minim de 4.795 tone atins pe 8 aprilie a.c. şi unul maxim de 4.875 tone, înregistrat pe 7 aprilie 2016.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Pe parcursul săptămânii trecute, cererea de metale preţioase a continuat să fie puternic influenţată de modul în care dolarul american a fluctuat în raport cu euro şi cu monedele naţionale ale principalilor parteneri comerciali ai SUA. Pe piaţa lingourilor din Londra[1], această situaţie s‑a concretizat printr‑o uşoară redresare a preţului aurului şi prin atenuarea tendinţei de ieftinire a argintului, platinei şi paladiului. Astfel:
- Aurul, beneficiind de deprecierea dolarului SUA în raport principalele valute, a început intervalul analizat în uşoară creştere, uncia fină cotând pe 4 aprilie la 1.219,75 $. Tendinţa de redresare a continuat şi în următoarele trei zile, pe parcursul cărora preţul a mai crescut cu încă 22 $, astfel încât joi metalul cota la 1.242,10 $/u.f.. Prin urmare, în ciuda ieftinirii de vineri, la închiderea fixingului londonez din 8 aprilie, metalul valora cu peste 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.239,50 $/u.f., comparativ cu 1.213,60 $/u.f. la 1 aprilie), iar raportat la săptămâna anterioară, preţul unciei fine[2] de aur a crescut cu 0,21%, la 1.230,80 $.
În România, aprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a atenuat impactul scumpirii aurului pe piaţa din Londra, de aşa manieră încât preţul anunţat de Banca Naţională a României pe 8 aprilie se situa cu doar 0,5% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă (156,17 lei/gram, comparativ cu 155,36 lei/gram în 1 aprilie), iar în termeni de medii săptămânale preţulmediu al gramului de aur[3] a scăzut cu 0,53%, la 155,30 lei.
- Argintul, în ciuda scumpirii aurului, a continuat să coteze pe trend descendent şi, după ce a fluctuat între minimul de 14,96 $/u.f. (pe 4 aprilie) şi maximul de 15,22 $/u.f. (pe 7 aprilie), a încheiat intervalul analizat în uşoară scădere, la închiderea fixingului londonez din 8 aprilie metalul valorând cu 1,4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (15,16 $/u.f., comparativ cu 15,38 $/u.f. în 1 aprilie). În aceste condiţii, preţul mediu al unciei fine de argint[4] a scăzut cu 1,18%, comparativ cu săptămâna anterioară, la 15,12 $.
- Platina, în schimb, a cotat într‑un interval de fluctuaţie mult mai îngust decât cu o săptămână în urmă şi a reuşit să încheie intervalul analizat în uşoară creştere. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 8 aprilie metalul valora la fel ca în urmă cu o săptămână (957 $/u.f.), iar în termeni de medii săptămânale preţul mediu al unciei fine de platină[3] a scăzut cu doar 0,96%, la 953,80 $.
- Paladiul, din nou, s‑a ieftinit mult mai accentuat decât argintul şi platina pe parcursul săptămânii, întrucât acest metal este perceput mai mult ca materie primă decât ca instrument de refugiu şi atrage interesul investitorilor doar în perioadele cu puternic potenţial speculativ. Prin urmare, după ce a început intervalul analizat în stagnare, cotând la 559 $/u.f., paladiul s‑a ieftinit cu 22 $/u.f., în următoarele patru zile. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 8 aprilie, metalul valora cu aproape 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (537 $/u.f., comparativ cu 559 $/u.f. în 1 aprilie), iar în raport cu săptămâna anterioară preţul unciei fine de paladiu[3] a scăzut cu 3,64%, la 545,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, BNR, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții mixte pe parcursul săptămânii trecute, nu doar în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente. Dinamica cursului mediu al dolarului a fost influențată în perioada 4-8 aprilie de evoluțiile indicatorilor macroeconomici (din principalele blocuri ale lumii), dar și de fluctuațiile din piețele de titluri de stat, acțiuni și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, piața valutară a reacționat la semnalele de politică monetară din Statele Unite și Zona euro. În Statele Unite, indicatorii macroeconomici au evoluat mixt, dar FED a semnalat că nu se grăbește cu adoptarea unor noi decizii de majorare a ratei dobânzii de politică monetară. Totodată, Președintele Băncii Centrale din SUA, Janet Yellen, a subliniat la o Conferință la New York că economia americană nu se confruntă cu riscul supraîncălzirii, reiterând că entitatea nu s-a grăbit în decembrie 2015 când a demarat un nou ciclu monetar.
Pe de altă parte, în Zona euro, indicatorii macroeconomici au continuat să se amelioreze recent, fapt reflectat de evoluţia pozitivă a încrederii investitorilor, dinamica favorabilă a consumului privat şi îmbunătăţirea climatului de pe piața forței de muncă. Banca Centrală Europeană a considerat că ratele negative ale dobânzii la depozite nu au efecte negative în economie și a reiterat că nu exclude posibilitatea implementării unor noi măsuri de relaxare monetară.
Pe piețele titlurilor de stat, ratele dobânzii au scăzut săptămâna trecută, pe fondul semnalelor de “batere în retragere” din sfera politicii monetare din SUA și Zona euro. Astfel, pe scadența de 10 ani, ratele dobânzii la obligațiunile suverane s-au redus cu 3,2%, la 1,717% în SUA (declin cu 24,3% comparativ cu nivelul de la finalul anului 2015), respectiv cu 33,1%, la 0,097% în Zona euro (scădere cu 84,7% de la începutul anului).
În acest context, cursul mediu al dolarului american a scăzut cu 0,9% față de moneda unică europeană săptămâna trecută.
De asemenea, dolarul american a scăzut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana suedeză (cu 0,5%), coroana daneză (cu 1%).
Nu în ultimul rând, moneda americană s-a depreciat și raportat la: coroana norvegiană (cu 0,5%), francul elvețian (cu 1%) și yen-ul nipon (cu 2,9%).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a apreciat comparativ cu dolarul australian (cu 0,8%) și lira sterlină (cu 1%) în săptămâna 4-10 aprilie.
În ceea ce privește monedele țărilor emergente și în dezvoltare, se observă aprecierea dolarului american față de realul brazilian (cu 1,2%) și peso mexican (cu 2%).
Raportat la leul românesc dolarul american s-a depreciat, în medie, cu 0,8% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (creștere cu 0,1%) și EUR/USD (apreciere cu 0,9%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat corecții marginale, dar generalizate săptămâna trecută, sub influența dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și a evoluțiilor din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor comunicați în perioada 4-10 aprilie, atât în SUA, dar și în Zona euro. Spre exemplu, în SUA activitatea sectorului de servicii a accelerat în martie, evoluție similară fiind consemnată și pentru creditul de consum în februarie. Pe de altă parte, comenzile în fabrici au scăzut în februarie, lună în care deficitul balanței comerciale a sporit (către nivelul maxim din vara anului trecut). În acest context, FED a semnalat faptul că este redusă probabilitatea majorării ratei dobânzii de referință la următoarea ședință de politică monetară.
În Zona euro, încrederea investitorilor s-a stabilizat în martie, iar comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) a crescut pentru a patra lună la rând în februarie. De asemenea, climatul din sfera pieței forței de muncă continuă procesul de ameliorare: rata șomajului s-a redus în februarie la 10,3% – nivelul minim din august 2011). Cu toate acestea, în Germania, unii indicatori macroeconomici au evoluat nefavorabil: comenzile în fabrici, respectiv producția industrială au scăzut cu ritmuri lunare de 1,2%, respectiv 0,5% în februarie 2016. În acest context, Banca Centrală Europeană a semnalat în cadrul stenogramei ședinței din luna martie că nu exclude posibilitatea implementării unor noi măsuri de relaxare monetară, menționând în acest context faptul că ratele negative ale dobânzii nu prezintă, deocamdată, efecte secundare negative în economie.
Pe piețele titlurilor de stat, ratele dobânzii au scăzut săptămâna trecută: pe scadența la 10 ani cu 3,2%, la 1,717% în SUA și cu 33,1% la 0,097% în Germania.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 0,6%, la 393,8 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,4% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele emergente s-a redus cu 1,1%, la 816,8 puncte (creștere cu 2,9% față de nivelul de la finalul anului 2015). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate s-a diminuat cu 0,5%, la 1.632,2 puncte (declin cu 1,8% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015).
În SUA, indicii Dow Jones și S&P 500 au scăzut cu câte 1,2% săptămâna trecută (la 17.577 puncte, respectiv 2.047,6 puncte).
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a consemnat un declin de 0,4%, la 331,9 puncte în perioada 4-8 aprilie.
Pe de altă parte, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a încheiat săptămâna trecută cu un avans de 0,3%, la 126,4 puncte.
În România, indicele BET a crescut cu 0,3%, la 6.728,5 puncte în prima săptămână din aprilie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, dr. Iulia-Monica Oehler-Șincai
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Media săptămânală a cotaţiilor PM comunicate zilnic de LBMA.
[3] Media săptămânală a cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA.
[4] Media săptămânală a cotaţiilor comunicate zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA.
