Tendințe și perspective pe principalele piețe internaționale de mărfuri și valutare în perioada 5 – 11 septembrie 2016

I. ŢIŢEI

AUTOR: Mariana Papatulică

În săptămâna 5 – 11 septembrie, preţurile ţiţeiului pe pieţele la termen Nymex din New York şi ICE din Londra, cu termen de livrare în octombrie. au înregistrat uşoare creşteri, de 1,50% în cazul ţiteiului WTI (SUA), şi de 1,65% în cazul Brent (Marea Britanie), la valori de 45,80 $/baril şi respectiv, 48,17 $/baril. Preţul Brentului a atins, în ziua de 8 septembrie, o valoare de 50 $/baril, care reprezintă un maxim al ultimelor 3 săptămâni.

Evoluţia menţionată a preţurilor ţiţeiului a fost rezultatul interacţiunii unor factori cu efect stimulativ şi, respectiv, depresiv.

Creşterea a fost favorizată, în principal, de datele publicate de Energy Information Administration din SUA, joi, 8 septembrie, potrivit cărora stocurile americane de ţiţei au scăzut ,săptămâna trecută, cu 14,5 milioane de barili, la 511,4 milioane de barili, cel mai important declin săptămânal din ianuarie 1999.

Scăderea stocurilor s-a datorat, în mare parte, închiderii unor canale de transport maritim în Houston, ca reacţie de protejare faţă de riscurile unei furtuni tropicale, fapt care a cauzat reducerea importurilor de ţiţei. Importurile în SUA pe Coasta Golfului au scăzut la 2,5 milioane barili/zi, cel mai redus nivel din 1990. Comercianţii au declarat că declinul importurilor a fost atribuit întârzierii descărcării ţiţeiului din tancurile petroliere în porturile din Texas şi Louisiana, din cauza furtunii tropicale Hermine. Hermine care, săptămâna trecută a ameninţat centrul de rafinare de pe Coasta Golfului Mexic şi a determinat închiderea temporară a unor instalaţii de producţie a ţiteiului, precum şi limitarea importului maritim, în cele din urmă nu a afectat facilităţile din Golf. De altfel, comercianţii au estimat că, în săptămâna următoare se va înregistra o majorare semnificativă a stocurilor în SUA, odată cu deblocarea traficului maritim, care va aduce cantităţi mari de ţiţei din import.

Preţurile ţiţeiului au fost, de asemenea, stimulate de informaţia potrivit căreia importurile de ţiţei ale Chinei au crescut, în luna august, cu aproape 25%, pe o bază anuală, deoarece rafinăriile independente au beneficiat de preţurile mici ale ţiţeiului, înainte de expirarea cotelor de import în decembrie.

Un alt factor favorizant al creşterii preţurilor l-a constituit aprecierea Agenţiei Internaţionale a Energiei potrivit căreia, în trimestrul 3 2016, cererea mondială de ţiţei va depăşi oferta, ceea ce va contribui la regresul treptat al stocurilor excedentare.

Preţurile au fost uşor stimulate şi de perspectiva unei înțelegeri între ţările OPEC şi principalii producători non-OPEC privind o posibilă îngheţare a producţiei de ţiţei, cu ocazia Forumului Internaţional al Energiei din Algeria, din 26-28 septembrie a.c. Surse OPEC au declarat: „Se pare că ne îndreptăm în această direcţie. Dar dacă vom „îngheţa”, trebuie să folosim surse secundare pentru a măsura nivelurile de producție. Nu putem permite fiecărei ţări să folosească o metodă diferită. Iranul trebuie să accepte să fie în conformitate cu ceilalţi producători.” Iranul a afirmat că sprijină orice măsură de stabilizare a pieţei. Cu toate acestea, s-a abţinut să declare dacă s-ar alătura unui acord global înainte de a atinge producţia sa – ţintă, de 4 milioane de barili/zi, nivelul realizat înainte de impunerea de sancţiuni occidentale în 2012.

Realizarea unui asemenea acord va depinde, în principal, ca şi în aprilie 2016, la Doha, de înţelegerea dintre Rusia şi Arabia Saudită, care, cel puţin până în prezent, au declarat că vor coopera pentru a stabiliza pieţele petroliere, deşi eficienţa unui asemenea acord este pusă în continuare sub semnul întrebării.

O primă dovadă în acest sens o constituie faptul că Rusia s-a grăbit să-şi majoreze producţia de ţiţei la aproape 11 milioane de barili/zi, la începutul lunii septembrie, de la 10,7 mil.barili pe zi, în luna august, manevră care contravine spiritului unei eventuale măsuri de „îngheţare” şi care, de altfel, a acţionat şi ca un factor de presiune negativă asupra preţului ţiţeiului.

Preţul ţiţeiului pe pieţele la termen internaţionale a fost descurajat şi de creşterea indicelui dolarului (în raport cu euro) pe fondul temerilor legate de evoluţia economiei UE şi a remarcilor oficialilor FED (Banca centrală a SUA) referitoare la posibilitatea unei apropiate majorări a ratei dobânzii de politică monetară.

Analiştii de la Morgan Stanley au afirmat că, în niciun caz, piaţa nu se va reechilibra mai devreme de 2017-2018.

Într-un raport al HSBC, una din cele mai mari instituţii de servicii financiare şi bancare pe plan mondial. se menţionează că natura limitată a rezervelor de ţiţei va determina industria petrolieră să acorde, în viitorul apropiat, mai multă atenţie perspectivei diminuării ofertei de ţiţei, mai degrabă decât supraofertei actuale.

În această etapă, capacitatea de producţie suplimentară la nivel mondial ar putea să scadă la mai puţin de 1% din cerere. Întreruperile ofertei au avut doar un impact limitat asupra preţului în 2015 -16 din cauza excedentului de ofertă la nivel mondial, dar piața va fi mult mai sensibilă la întreruperi după 2017. În plus, având în vedere scăderea aproape fără precedent a investiţiilor în explorarea de noi zăcăminte, începând cu 2014, este de aşteptat ca industria petrolieră să se concentreze pe ideea de a se implică în noi descoperiri capabile să susţină creşterea viitoare a cererii.

În cele ce urmează prezentăm succint câteva argumente ale raportului HSBC cu privire la evoluţia raportului cerere-ofertă în viitorii ani:

1. Problema supraofertei de ţiţei, care a cauzat cele mai multe dificultăţi pe pieţele petroliere în ultimii ani, se va încheia cel mai probabil în 2017, iar piaţa va reveni la un echilibru.
2. Capacitatea de rezervă se va reduce în mod substanțial, la doar 1% din cerere la nivel mondial. Acest lucru va face piaţa mai sensibilă la întreruperi de genul celor din Nigeria şi Canada, din 2016.
3. Cererea de ţiţei este încă în creştere, cu circa 1mil.barili/zi în fiecare an.
4. HSBC prognozează că, „după ce producţia de ţiţei va atinge un vârf, este posbil să apară un deficit de 3-4,5 milioane de barili pe zi. „
5. Pe baza unui calcul simplu, HSBC estimează că, până în 2040, lumea va avea nevoie să descopere circa 40 de milioane de barili de ţiţei pe zi, pentru a ţine pasul cu cererea crescândă din partea economiilor emergente. Aceasta cifră este de peste 4 ori mai mare decât producţia actuală a Arabiei Saudite.
6. Câmpurile petrolifere mici se epuizează de regulă de două ori mai rapid decât cele mari, iar oferta la nivel mondial se bazează tot mai mult pe zăcăminte mici: Noua dimensiune tipică pentru câmpurile petroliere a scăzut de la 500-1000 mil. barili în urmă cu 40 de ani, la numai 75 mil.barili în acest deceniu .
7. Volumul noilor descoperiri petroliere este destul de redus. HSBC a constatat că, în 2015, rata descoperirilor pentru sondele noi a fost de numai 5%, ceea ce reprezintă un minim al ultimilor 40 de ani. Descoperirile sunt, de asemenea, destul de nesemnificative ca dimensiune.
8. Există totuşi, un potențial de creştere al rezervelor de petrol de şist, în SUA, confirmat de curând printr-o descoperire-gigant în statul Texas.

II. GAZ NATURAL

AUTOR: Mariana Papatulică

Preţurile gazelor naturale pe piaţa la termen din New York, Nymex, cu termen de livrare în octombrie au scăzut cu 2,57%, la un nivel de 97,34 $/1000 m.c., pe fondul unei răciri uşoare a vremii, care a antrenat un declin al cererii din partea sectorului producător de electricitate.

Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere

Sursa: Baza de date I.E.M.

III. PRODUSE AGROALIMENTARE

Grâu

AUTOR: Emilia Bălan

La Bursa din Chicago, în săptămâna 5 – 11 septembrie 2016, cotațiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 au parcurs un trend ascendent comparativ cu cele din perioada anterioară, cu toate că se situează, încă, la valori scăzute.

Creșterea cotațiilor din perioada analizată a fost determinată de speculațiile comercianților, în așteptarea noilor prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), ce vor fi publicate pe 12 septembrie a.c. Conform opiniei comercianților, previziunile USDA privind stocurile mondiale de grâu vor putea fi revizuite în scădere.

În aceste condiții, media săptămânală a cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2 a fost de 137,60 $/tonă, cu 1,97% mai mare față de cea înregistrată cu o săptămână în urmă.

Porumb

AUTOR: Emilia Bălan

Între 5 și 9 septembrie, cotațiile porumbului american galben nr. 2 au revenit la valori apropiate celor din perioada 22 – 26 august, după ce în săptămâna 29 august – 4 septembrie au atins cea mai scăzută valoare din ultimii 10 ani (118,70 $/tonă, pe 31 august 2016).

Media cotațiilor, din perioada analizată, a crescut cu 4,3%, la 126,86 $/tonă, tendința zilnică fiind progresivă, de la o valoare minimă de 124,60 $/tonă, luni 5 septembrie, la 129,92 $/tonă, vineri, 9 septembrie, la închiderea Bursei din Chicago.

Creșterea cotațiilor porumbului american, a avut loc pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile din Statele Unite, principalul producător și exportator mondial. Temperaturile ridicate din zona de est a regiunii Centura Porumbului (Corn Belt) din SUA ar putea afecta recolta acestei țări din 2015/16 (1 octombrie 2015 – 30 septembrie 2016), iar prognozele USDA din raportul lunar pentru luna septembrie pot arata o diminuare a producției SUA din acest sezon.

Ulei şi Boabe de Soia

AUTOR: Eufrosina Mereoru

La Bursa din Chicago, în intervalul 5 – 11 septembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a fost de 361,83 $/tonă, cu 1,81% mai mare faţă de săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 355,40 $/tonă. Preţurile zilnice la boabele de soia pe parcursul săptămânii analizate au oscilat între o valoare minimă de 355,86 $/tonă, înregistrată pe 5 septembrie, şi una maximă, de 366,42 $/tonă, pe 9 septembrie 2016. Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei boabelor de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei pentru sezonul 2016/17 privind majorarea mondială a stocurilor de soia boabe, cu peste 6%, de la 67,100 milioane tone, în luna iulie, la 71,244 milioane tone în luna august, conform datelor USDA.

Cotaţia medie a uleiului de soia a crescut uşor, cu 0,82%, la 724,12 $/tonă, faţă de săptămâna precedentă (718,26 $/tonă), Nivelul minim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 720,15 $/tonă (5 septembrie), iar cel maxim de 728,31 $/tonă (9 septembrie a.c.). Creşterea cotaţiei la uleiul de soia a reflectat scăderea volumului prognozat pentru exportul mondial al Argentinei cu peste 6%, la 5,610 milioane tone în luna august, faţă de iulie – când s-a înregistrat 5,980 milioane tone (sezonul 2016/2017), conform datelor USDA.

Zahăr

AUTOR: Simona Zamşa

În săptămâna 5 – 11 septembrie 2016, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o creștere ușoară, de 0,88% față de săptămâna anterioară, și s-a situat la 540,02 $/tonă. În intervalul analizat, cotațiile zilnice nu au înregistrat fluctuații majore, prețurile variind între un nivel minim de 538,10 $/tonă (pe 7 septembrie) și unul maxim de 541,40 $/tonă (pe 8 septembrie). Săptămâna a debutat cu prețuri ușor mai ridicate comparativ cu ultima zi de tranzacționare din săptămâna anterioară, dar s-au diminuar în următoarele 2 zile; în ultimele 2 zile de tranzacționare cotațiile au crescut, revenind la valorile de la începutul săptămânii. Principalele evenimente ale acestei săptămâni au fost: stocurile limitate din India, cel de-al doilea producător mondial de zahăr, care au generat creșterea prețurilor pe piața internă; guvernul thailandez a aprobat licența pentru 25 de rafinării noi de zahăr, mărind asfel numărul producătorilor de zahăr la peste 79 în următorii 5 ani (Thailanda este cel de-al doilea exportator mondial de zahăr); în luna august, exportul de zahăr al Braziliei s-a majorat cu 64% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015, iar exportul de etanol a scăzut cu 14%. Brazilia este principalul producător și exportator mondial de zahăr.

Cafea

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 5 – 11 septembrie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 3.351,60 $/tonă, cu 3,40% mai mult față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.889,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 4,72% mai mult față de săptămâna precedentă.

Cacao

AUTOR: Anca Dragomirescu

În intervalul 5 – 11 septembrie 2016, media cotațiilor la cacao nr. 7, Londra, a fost de 3.017,31 $/tonă, cu -2,52 % mai puţin față de săptămâna anterioară.

La sortimentul de cacao, care cotează la bursa de la New York,, media cotațiilor a fost de 2.899,40 $/tonă în intervalul analizat, cu -0,85 % mai puţin față de săptămâna precedentă.

Bumbac

AUTOR: Simona Zamşa

În perioada 5 – 11 septembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, pe fondul unor vânzări mai ridicate comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a crescut cu 2,73%, la 1.723,48 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.518,05 $/tonă, cu 3,22% mai mult față de cotația săptămânii anterioare.

În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.698,95 $/tonă și 1.735,34 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.488,60 $/tonă și unul maxim de 1.533,14 $/tonă.

Anunțul făcut de Comitetul Internațional Consultativ al Bumbacului (ICAC), în 6 septembrie a.c., referitor la reducerea estimărilor făcute acum cateva luni privind stocurile mondiale de bumbac din sezonul 2016/17 (care a debutat la 1 august 2016), a impulsionat investitorii să achiziționeze cantități mai mari de bumbac.

Pe piața americană, creșterea prețurilor a fost influențată de condițiile meteorologice nefavorabile din Georgia, a doua regiune cultivatoare din Statele Unite, după Texas, unde furtuna tropicală Hermine a afectat culturile în plină dezvoltare.

Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare

Sursa: Baza de date I.E.M.

IV. METALE NEFEROASE

Aluminiu

AUTOR: dr. Florela Stoian

Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au avut performanțe slabe în intervalul analizat, oscilând între 1.500-1.600 $/tonă cu un maxim de 1.582,50 $/tonă, situat sub minimul înregistrat în intervalul anterior. Scăderea mediei săptămânale cu 1,89% față de media săptămânală anterioară, la 1.571,60 $/tonă, evidențiază nesustenabilitatea prețurilor la peste 1.600 $/tonă. Menținerea prețului la acest nivel sau chiar mai mic va încuraja reînceperea activității la unitățile producătoare din China. În aceste condiții, deficitul de metal alb estimat de specialiștii de la Rusal la 1 mil. tone în acest an, s-ar putea transforma în excedent al ofertei, amânând instalarea echilibrului dintre elementele fundamentale ale pieței mondiale a aluminiului.

Nivelul ridicat al stocurilor de aluminiu la LME reflectă o creștere moderată a cererii și existența supraofertei pe piața mondială. Tranzacțiile efectuate au determinat scăderea nivelului stocurilor până la 2.196.350 tone la 9 septembrie și a mediei săptămânale a acestora cu 1,02% față de media săptămânală anterioară, la 2.207.660 tone.

Cupru

AUTOR: Emilia Manole

Cotaţia medie a cuprului la Bursa Londoneză, în săptămâna 5 – 11 septembrie, a înregistrat o creștere modestă, de 0,26%, la 4.621,80 $/tonă faţă de săptămâna precedentă.

Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME), în săptămâna analizată, a continuat trendul ascendent, înregistrând o creștere semnificativă, de 12,63%, la 336.785 tone faţă de săptămâna precedentă.

Plumb

AUTOR: dr. Florela Stoian

Deși cotațiile plumbului la LME au scăzut sub 1.900 $/tonă la finele intervalului analizat, cotația maximă de 1.959 $/tonă, înregistrată la 5 septembrie, cel mai ridicat nivel din iunie 2015, a contribuit la creșterea mediei săptămânale cu 1,15% față de media săptămânală anterioară, la 1.924,10 $/tonă. Trendul descrescător al cotațiilor plumbului, moment oportun pentru achizițiile marilor consumatori din sectorul de fabricare a bateriilor auto, ar putea fi întrerupt prin creșterea cererii în lunile următoare, caracterizate de temperaturi scăzute.

Volumul de metal tranzacționat în primele zile a fost depășit de acumulările de la finele intervalului, determinând o scădere cu doar 0,18% a mediei săptămânale a stocurilor față de media săptămânală anterioară, la 187.055 tone.

Zinc

AUTOR: dr. Florela Stoian

De la valori de peste 2.300 $/tonă, susținute în special de cererea pentru metalul rafinat în ofertele de finanțare, prin care atât producătorii cât și investitorii urmăresc ascensiunea prețului, cotațiile zincului au scăzut la minimul de 2.290,5 $/tonă. Trendul descendent al cotațiilor zincului, pe fondul excedentului ofertei, de 37.000 tone, în prima jumătate a anului, a determinat scăderea mediei săptămânale cu 0,27% față de media săptămânală anterioară, la 2.324,70 $/tonă.

Creșterea moderată a cererii pentru metalul alb-albastru în sectoarele industriale, dar și în ofertele de finanțare s-a reflectat în scăderea nivelului stocurilor la LME cu 1.775 tone și a mediei săptămânale a acestora cu 0,53% față de media săptămânală anterioară, la 449.770 tone.

Nichel

AUTOR: dr. Anca Dragomirescu

În perioada 5 – 11 septembrie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 10.179,00 $/tonă, cu 4,20% mai mult comparativ cu intervalul precedent.

Stocurile de nichel la bursa londoneză au crescut ușor, de la 367.758 tone înregistrate pe 5 septembrie 2016 la 367.932 tone în data de 9 septembrie, a.c. (+174 tone).

Cositor

AUTOR: Eufrosina Mereoru

Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra în săptămâna 5 – 11 septembrie 2016 a înregistrat o creştere de 3,42%, atingând pragul de 19.689 $/tonă, faţă de intervalul precedent(19.037 $/tonă). Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 19.595 $/tonă (5 sept.) şi unul maxim de 19.900 $/tonă (6 sept.). Tendinţa de majorare a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, al diminuării stocurilor, cât şi al majorării, din luna iulie 2016, al exporturilor Indoneziei, cel mai mare exportator de cositor din lume.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului din Indonezia, în luna august 2016, exporturile indoneziene au crescut cu 62% de la 3.320 tone în luna iulie la 5.379 tone. În cele 12 luni până în august 2016, exporturile s-au ridicat la 62.809 de tone, faţă de luna august 2015 – când exporturile au fost zero, ca urmare a introducerii unui nou regulament de export și a întârzierilor în eliberarea licențelor de export.

Stocurile de cositor la LME au înregistrat, în săptămâna analizată, o scădere de 1,75% faţă de săptămâna precedentă, la 4.388 tone.

Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase

Sursa: Baza de date I.E.M.

V. METALE PREŢIOASE

AUTOR: Dana Ghiţac

În ciuda nivelului ridicat la care au ajuns să coteze şi a frecventelor marcări de profit, investitorii îşi manifestă din ce în ce mai pregnant interesul pentru aur, argint, platină şi paladiu. Impactul acestei conjuncturi s‑a resimţit şi pe piaţa de lingouri din Londra^[1], unde cererea a fost atât de susţinută, încât toate metalele preţioase s‑au scumpit în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:

• Aurul a început săptămâna pe trend ascendent, uncia fină scumpindu‑se cu aproape 24 $ în primele trei zile. Prin urmare, în ciuda vânzărilor speculative de joi şi vineri, când o parte dintre investitori au preferat să‑şi încaseze profitul (în aşteptarea deciziei Băncii centrale a SUA cu privire la mult aşteptata majorare a dobânzii de referinţă), la închiderea fixingului londonez din 9 septembrie metalul valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.330,85 $/u.f., faţă de 1.324,70 $/u.f. în 2 septembrie), iar în termeni de valori medii preţul^[2] unciei fine^[3] de aur a crescut cu 1,66%, la 337,24 $.

În România, gramul de aur a evoluat „în tandem” cu uncia fină, redresându‑se în primele trei zile şi ieftinindu‑se brusc, începând de joi. Prin urmare, pe 9 septembrie Banca Naţională a României cota metalul cu aproape 1% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (169,69 lei/gram, comparativ cu 168,21 lei în 2 septembrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur^[4] a crescut cu 1,22%, la 170,64 lei.

• Argintul, cel mai ieftin metal preţios, a beneficiat de o susţinere atât de puternică încât, după cinci scumpiri consecutive şi o uşoara ieftinire (vineri), a încheiat intervalul analizat peste pragul psihologic de 19 $/u.f. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 9 septembrie metalul valora cu aproape 4% mai mult decât cu o săptămână în urmă (19,41 $/u.f., faţă de 18,75 $/u.f. în 2 septembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint^[5] a crescut cu 4,99%, la 19,66 $.
• Platina, deşi a cotat pe trendul aurului, a avut o evoluţie mai bună decât acesta: s‑a scumpit cu 45 $/u.f. în primele patru zile şi la închiderea fixingului londonez din 9 septembrie metalul valora cu 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.073 $/u.f., comparativ cu 1.052 $/u.f. în 2 septembrie). Prin urmare, preţul² unciei fine de platină a crescut cu 2,75% în raport cu intervalul anterior, la 1.082 $.
• Paladiul, la rândul său, a fost bine susţinut şi s‑a scumpit cu peste 4% în primele patru zile. Totuşi, corecţiile de joi şi vineri au ieftinit metalul cu 20 $/u.f. şi la închiderea fixingului londonez din 9 septembrie metalul valora cu doar 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (678 $/u.f., comparativ cu 670 $/u.f. pe 2 septembrie). În aceste condiţii, şi în termeni de medii săptămânale preţul² unciei fine de paladiu a crescut mai puţin decât al platinei: cu 1,78%, la 687 $.

Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată

Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com

NOTE:

*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)

**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:

ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra

ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.

VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL

Piaţa valutară

AUTOR: dr. Andrei Rădulescu

Pe parcursul săptămânii trecute cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.

Evoluția cursului dolarului american a fost influențată de semnalele de final de ciclu economic post-criză din Statele Unite, precum și de perspectivele de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii.

De asemenea, evoluțiile din piețele de acțiuni, titluri de stat și materii prime s-au resimțit pe piața valutară săptămâna trecută.

Din punct de vedere macroeconomic în Statele Unite au continuat să se acumuleze semnale de final de ciclu economic post-criză în perioada recentă. Spre exemplu, sectorul de servicii a decelerat puternic în luna august, pe fondul evoluției nefavorabile a comenzilor noi și a producției: indicatorul calculat de Institute for Supply Management (ISM) s-a diminuat cu un ritm lunar de 4,1 puncte, la 51,4 puncte luna trecută (cel mai redus nivel din 2010).

Pe de altă parte, în Zona Euro economia pare rezistentă la șocul determinat de votul pro-Brexit, aspect semnalat de ameliorarea încrederii investitorilor (indicatorul Sentix a atins în septembrie nivelul maxim din ultimele trei luni), dar și de accelerarea comerțului cu amănuntul (barometru pentru consumul privat, principala componentă a PIB) în luna iulie (2,9% an/an). Totodată, la a șasea ședință de politică monetară din 2016 Banca Centrală Europeană a semnalat că nu se grăbește cu implementarea unor noi măsuri de relaxare monetară, lăsând totuși deschisă posibilitatea unei revizuiri a programului de cumpărare de active.

Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au crescut săptămâna trecută, date fiind perspectivele de normalizare a politicii monetare pe termen scurt și mediu. În SUA indicatorul a crescut cu 2,9%, la 1,654%, în timp ce în Germania acest indicator a revenit la valori pozitive pentru prima oară după referendumul britanic.

În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,5% față de moneda unică europeană în săptămâna 5-9 septembrie.

Totodată, dolarul a scăzut și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,5%), coroana suedeză (cu 0,7%).

De asemenea, perspectivele de final de ciclu economic în SUA au contribuit la deprecierea dolarului american și în raport cu monedele din Canada (1,1%), Marea Britanie (cu 1,2%), Norvegia (1,2%), Australia (1,2%) și Noua Zeelandă (cu 1,7%).

În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se observă deprecierea dolarului față de real-ul brazilian (cu 0,5%) și peso mexican (cu 1,1%).

Pe de altă parte, moneda americană s-a apreciat în raport cu rial-ul iranian (cu 0,2%), peso argentinian (cu 0,4%) și peso filipinez (cu 0,6%).

În raport cu leul românesc cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 0,6% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RN (depreciere cu 0,1%) și EUR/USD (apreciere cu 0,5%).

Pieţe de capital

AUTOR: dr. Andrei Rădulescu

Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții mixte săptămâna trecută, sub influența dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii, dar și a fluctuațiilor din piețele de obligațiuni, valute și materii prime.

Din punct de vedere macroeconomic atenția investitorilor pe piețele internaționale de acțiuni s-a îndreptat săptămâna trecută asupra semnalelor de politică monetară din Statele Unite și Zona Euro. În SUA Președintele Rezervei Federale din districtul Boston a semnalat o nouă majorare a ratei de dobândă de referință pe termen scurt, date fiind evoluțiile favorabile din piața forței de muncă și perspectivele de convergență a inflației către ținta FED pe termen mediu. Semnalele de continuare a ciclului monetar demarat în decembrie 2015 au loc într-un moment în care prima economie a lumii se acumulează evoluții specifice fazei de maturitate a ciclului economic (indicatorii ISM din sfera industriei și serviciilor au evoluat nefavorabil în august).

Pe de altă parte, în Zona Euro economia pare rezistentă la șocul determinat de votul pro-Brexit, aspect semnalat de accelerarea comerțului cu amănuntul în iulie (2.9% an/an) și de ameliorarea graduală a încrederii investitorilor. În acest context, Banca Centrală Europeană a semnalat o atitudine prudentă în ceea ce privește politica monetară ralaxată fără precedent. Președintele BCE a apreciat că este posibilă o revizuire a programului de cumpărare de active, inclusiv ca urmare a limitelor acestuia (în ceea ce privește atingerea obiectivelor entității).

Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) au crescut săptămâna trecută: în SUA cu 2,9% la 1,654%; în Germania cu peste 5 puncte bază, revenind în teritoriu pozitiv pentru prima oară după referendumul britanic.

În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a scăzut cu 1,3% la 414,9 puncte săptămâna trecută (avans cu 3,9% de la începutul anului). Această evoluție a fost determinată de declinul piețelor dezvoltate, pe fondul perspectivelor de continuare a ciclului monetar post-criză din SUA și de regândire a politicii monetare din Zona Euro: indicele MSCI pentru această categorie s-a redus cu 1,5%, la 1 707,9 puncte (creștere cu 2,7% față de nivelul de la final de 2015). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a crescut cu 1,1% la 909,3 puncte (avans cu 14,5% de la începutul anului).

În SUA indicele Dow Jones a scăzut cu 2,2% la 18 085,5 puncte, iar indicele S&P 500 s-a diminuat cu 2,4% la 2 127,8 puncte.

În Europa indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1,4% la 345,5 puncte săptămâna trecută.

Pe de altă parte, în Asia indicele regional MSCI Asia Pacific a crescut cu 1,6% la 140,3 puncte în a doua săptămână din septembrie.

Nu în ultimul rând, piața de acțiuni din România s-a consolidat: indicele BET a urcat cu 0,3% la 7 027,2 puncte săptămâna trecută.

Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar

Sursa: Baza de date I.E.M.

Coordonator: dr. Maria CARTAS

^[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase

^[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA

^[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.

^[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională.Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţionalăMedia săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională

^[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA