I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului, la bursele internaţionale de mărfuri au închis şi deschis la peste 50 $/baril, în săptămâna 6-12 iunie, pentru prima dată în acest an. Exprimate ca medii săptămânale, acestea au înregistrat creşteri moderate de 2,20%, la 50,18 $/baril, în cazul WTI, la bursa Nymex din New York, şi de 3,25%, la 51,40 $/baril în cazul Brent, la bursa ICE din Londra, ambele în contractele cu termen de livrare iulie 2016.
Preţurile şi-au continuat creşterea, pe fondul celor mai mari întreruperi de producţie din ultimii ani, care au redus rapid excedentul mondial, oferind un stimulent pentru creşterea WTI şi a Brent-ului. Preţurile au scăzut, pentru scurt timp, în data de 10 iunie, ultima zi de tranzacţionare a săptămânii, din cauza aprecierii dolarului şi a dorinţei speculatorilor de a marca unele profituri.
Deşi o parte din producţia de ţiţei a Canadei, întreruptă din cauza incendiilor de pădure, a fost reluată, raportul cerere-ofertă continuă să se îngusteze din următoarele cauze:
– stocurile de ţiţei ale SUA au scăzut pentru a treia săptămână consecutiv, oferind o direcţie mai clară de evoluţie a pieţelor;
– în Nigeria s-au înregistrat noi întreruperi ale producţiei şi exporturilor. Conducta Trans Niger Pipeline a fost închisă, pentru cel puţin o săptămână, din cauza unor scurgeri de ţiţei, fapt care a scos din circuitul comercial circa 130.000 barili pe zi. Conducta transportă ţiţei Bonny light şi este administrată de companiile Shell, Eni, Total şi de compania petrolieră de stat a Nigeriei. În luna mai, Shell a declarat forţă majoră la exploatările de ţiţei Bonny Light, după ce o altă conductă interurbană, Nembe Creek Linie a fost avariată de un atac terorist. Conducta Nembe Creek a fost însă reparată, fapt care ar putea readuce pe piaţă 75.000 de barili pe zi. Producţia de ţiţei a ţării a scăzut de la 1,8 milioane de barili pe zi în luna martie, către un nivel probabil de 1 mil.barili/zi în prezent;
– cererea de ţiţei este puternică. În SUA se înregistrează un consum record de benzină. De asemenea, cererea de ţiţei pentru rafinare la nivel mondial se apropie de un nivel record, deoarece lumea profită de combustibilul ieftin. Pentru luna august, Reuters preconizează că cererea de rafinare la nivel mondial ar putea înregistra 101,8 milioane de barili/zi, ceea ce ar reprezenta un record absolut. Cererea susţinută, combinată cu scăderea ofertei furnizează indicii clare că există un impuls puternic de creştere a preţului ţiţeiului.
Nu toată lumea este, însă, de acord că redresarea preţurilor va continua. Analişti reputaţi de la „Argus media” şi „S & P Global”, printre alţii, nu sunt convinşi că preţurile ţiţeiului vor continua să crească, oferind în acest sens următoarele argumente:
– problemele întreruperii producţiei în Canada încep să fie rezolvate;
– creşterea preţurilor ar putea reporni unele instalaţii de extracţie a ţiţeiului din şisturi;
– dolarul s-ar putea aprecia, punând o presiune descendentă asupra preţurilor;
– stocurile petroliere se situează, încă, la niveluri foarte ridicate, la scară mondială;
– creșterea economiei este încă destul de „fragilă” în întreaga lume, ceea ce va face ca comercianţii să înceapă să se concentreze din nou pe factorii funadamentali.
Nico Pantelis, director de cercetare la Secular Investors, a apreciat că noul nivel de preț, de 50 $/baril, reprezintă „o zonă de rezistenţă fermă şi că ne putem aştepta la o reducere a prețurilor la nivelul de 43 $/baril.”
Întărirea dolarului SUA şi sentimentul negativ de pe piețele financiare, înaintea reuniunii de săptămâna viitoare a Federal Reserve-SUA privind ratele dobânzilor, de asemenea, au presat asupra preţurilor. Factorii de decizie politică vor stabili direcţia de evoluţie a ratelor dobânzilor în SUA – o decizie care va avea efect asupra dolarului. „O majorare a ratelor dobânzii de către Fed ar creşte valoarea datoriei exprimate în dolari, ceea ce ar majora valoarea dolarului, fapt care în schimb ar face ţiţeiul mai scump pentru consumatorii care utilizează o altă monedă decât dolarul şi ar diminua cererea de ţiţei”, a declarat Daniel Holder, analist de producție la Schneider Electric.
Comercianţii vor avea o imagine de ansamblu mai bună a pieței petrolului din rapoartele lunare publicate în data de 13 iunie de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi de Agenția Internațională pentru Energie. Marți, 14 iunie. Energy Information Administration din S.U.A. va lansa, de asemenea, datele lunare privind producția internă de ţiţei de şist.
Cu preţuri care se situează acum la niveluri care fac forajul rentabil pentru unele firme, analiştii spun că s-ar putea conta pe o intensificare a extracţiei, iar în SUA scăderile de producție ar putea încetini. Acest lucru ar pune în pericol, la rândul său, recuperarea creșterii preţurilor.
Compania americană „Continental Resouces” a început deja să repună în funcţiune o parte din instalaţiile de foraj oprite din cauza preţului scăzut al ţiţeiului. Harold Hamm, preşedintele companiei, a declarat că firma sa a reluat activitatea la unele sonde forate, în Bakken, după ce preţurile ţiţeiului au crescut la 50 $/baril. Continental va aştepta până când preţurile vor atinge 60 $/baril, înainte de a începe să demareze foraje la exploatări noi. Hamm a făcut şi unele declaraţii (cu tentă vădit speculativă) în care a anticipat un posibil deficit de ţiţei pe piaţă, provocat de declinul producţiei de ţiţei a SUA şi un preţ al ţiţeiului de 70 $/baril în acest an.
Producătorii de ţiţei din Orientul Mijlociu au revenit pe pieţele de credit. Omanul a vândut 2,5 miliarde $ în obligaţiuni pentru a-şi îmbunătăţi situația financiară. Producătorul de ţiţei din Golf, care nu este membru al OPEC, a apelat la pieţele de capital, pentru prima dată în mai bine de douăzeci de ani, ceea ce reprezintă un semn al gradului de deteriorare a situaţiei sale financiare din cauza preţurilor scăzute la ţiţei. Mişcarea survine după ce Qatarul a vândut 9 miliarde $ în obligațiuni de stat, iar Abu Dhabi 5 miliarde $. Arabia Saudită este, de asemenea, aşteptată să se întoarcă pe aceste pieţe, pentru a vinde obligaţiuni în valoare de 15 miliarde $.
Bloomberg a precizat că unii speculatori la burse cumpără contracte pe care le vor răscumpăra numai în cazul în care ţiţeiul va depăşi 100 $/baril, probabil în următorii câţiva ani. Contractele nu sugerează că acest lucru este în mod necesar probabil, ci doar că unii comercianți îl privesc ca pe o achiziţie potenţial profitabilă. Faptul că speculatorii cumpără aceste tipuri de contracte sugerează că pieţele încep să creadă că reducerile severe ale operaţiunilor de explorare şi dezvoltare vor crea condițiile necesare pentru o penurie de ţiţei.
În pofida preţurilor scăzute, companiile Eni şi BP şi-au continuat activitatea de explorare şi au făcut o nouă descoperire importantă de gaze în largul coastei Egiptului, în Mediterana de Est. Reamintim că, în august 2015, Eni a descoperit un alt zăcământ de gaze – Zohr – una dintre cele mai mari descoperiri de gaze înregistrată vreodată în Marea Mediterană. Ţara vecină, Israel, a avut mari speranţe de a dezvolta zăcămintele de gaze din largul coastei sale, dar întârzierile de reglementare au avut ca efect blocarea forajelor.
De asemenea, în pofida preţului scăzut al ţiţeiului, în SUA, piaţa energiei regenerabile este în dezvoltare accentuată. De pildă, energia fotovoltaică se va dubla în 2016. Instalaţiile solare ar putea ajunge la o putere instalată de 14,5 gigawaţi în acest an, un nivel aproape dublu faţă de 7,28 GW, în 2015. Dezvoltarea rapidă a acestui sector a fost stimulată de o serie de scutiri fiscale federale, care au fost extinse la sfârşitul anului trecut, până la sfârşitul deceniului.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA) în contractele futures cu scadenţă în luna iulie au înregistrat o majorare relativ importantă, de 6,26%, la un nivel mediu de 88,82 $/1000 m.c, în consens cu redresarea preţurilor ţiţeiului,dar şi ca urmare a creşterii cererii din partea sectorului producător de electricitate, pentru alimentarea sistemelor de aer condiţionat.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, cotațiile grâului american roşu moale nr. 2 au atins, pe 8 iunie 2016, cea mai mare valoare din ultimele 7 luni (190,88 $/tonă), în principal pe fondul deprecierii dolarului american în raport cu celelalte monede internaționale, ceea ce a determinat o scumpire a mărfurilor, prin reducerea valorii exporturilor, dar și în condițiile majorării cotațiilor celorlalte cereale (porumb, soia), produse comparabile din punct de vedere proteic în industria creșterii animalelor.
De asemenea, fondurile de investiții au achiziționat cantități mai mari de grâu de pe piața Statelor Unite, în perspectiva livrăriilor în perioada următoare către piața europeană, în cazul în care se vor confirma previziunile specialiștilor în legătură cu diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor de grâu ale Franței, principalul producător din Uniunea Europeană, grav afectate de furtunile și ploile torențiale de la sfărțitul lunii mai și începutul acestei luni.
În aceste condiții, în săptămâna 6 – 12 iunie 2016, media cotațiilor grâului american roşu moale nr. 2 s-a majorat cu 5,83% comparativ cu cea înregistrată în perioada anterioară, la 186,75 $/tonă.
Cu toate acestea, analiștii opinează că fundamentele pieței sunt solide, susținute și de un nou record al stocurilor (pentru al treilea sezon consecutiv), precum și de estimările privind recoltele ridicate din principalele zone producătoare, cum ar fi Statele Unite, Rusia, Ucraina, și Uniunea Europeană. Aceste aspecte arată că oferta de grâu pe piața internațională este abundentă, în timp ce ritmul actual scăzut al creșterii economice mondiale nu poate impulsiona cererea, situație ce va genera un execedent al balanței producție/consum și, implicit, o diminuare pe termen mediu a cotațiilor.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
Cotaţiile porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, au avut un trend diferențiat pe parcursul săptămânii analizate. Astfel, dacă în primele 3 zile ale intervalului cotațiile au marcat o tendință ascendentă, de la 168,20 $/tonă, luni, 6 iunie, la 169,68 $/tonă, pe 8 iunie, cea mai mare valoare din ultimele 11 luni, spre finalul săptămânii porumbul american s-a ieftinit până la o cotație de 166,53 $/tonă, vineri, la închiderea bursei. În concordanță cu aceste oscilații, media cotaţiilor zilnice din săptămâna analizată a înregistrat o creştere cu 3,43% faţă de perioada anterioară, la 168,16 $/tonă.
Scumpirea porumbului american din a treia zi de tranzacţionare a intervalului analizat, la cea mai mare valoare din ultimele 11 luni (169,78 $/tonă pe 16 iulie 2015), a reflectat îngrijorarea comercianților privind randamentul recoltei de porumb a Statelor Unite, din cauza secetei persistente din zona geografică Midwest, care reunește importate suprafețe producătoare.
Tendinţa de scădere a cotaţiilor porumbului american din zilele de joi și vineri ale săptămânii analizate a avut loc în condițiile în care meteorologii au anunțat că în perioada următoare se prognozează o creștere a șanselor de ploaie din regiunea menționată.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în săptămâna analizată, cotaţiile la soia boabe şi la ulei de soia au înregistrat creşteri. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a înregistrat o majorare de 6,77% faţă de săptămâna precedentă, la 427,06 $/tonă, cotaţiile zilnice pe parcursul intervalului oscilând între o valoare minimă de 418,23 $/tonă, înregistrată pe 6 iunie a.c., şi una maximă de 432,92 $/tonă, pe 10 iunie 2016. În luna mai 2016, cotaţia medie lunară a boabelor de soia a fost de 388,68 $/tonă, înregistrând o majorare de cca.19,5% faţă de luna precedentă. Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei boabelor de soia din această săptămână a fost publicarea prognozei USDA, din 10 iunie 2016, privind diminuarea stocurilor mondiale de soia boabe, cu cca. 3% faţă de luna precedentă.
În intervalul analizat, cotaţia medie a uleiului de soia a sporit cu 1,75%, la 720,95 $/tonă, comparativ cu cea din săptămâna precedentă, când s-a înregistrat 708,52 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii (6 -12 iunie 2016) a fost de 711,99 $/tonă (7 iunie a.c.), iar cel maxim de 728,31 (9 iunie 2016). Cotaţia medie lunară a boabelor de soia (mai 2016), a fost de 707,50 $/tonă (cca. -5,5% faţă de luna precedentă). Majorarea cotaţiei uleiului de soia din această săptămână a reflectat şi prognozarea unui volum mărit pentru consumul mondial, cu aproximativ 3,5%, în sezonul 2016/2017 comparativ cu cel din sezonul anterior, prognoză publicată pe 10 iunie 2016, de către analiştii de la Departamentul American al Agriculturii (USDA).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 6 – 12 iunie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a situat la 521,40 $/tonă, înregistrând o majorare de 6% față de săptămâna anterioară. În săptămâna analizată, trendul cotațiilor zilnice a fost ascendent, cu precădere în primele 3 zile de tranzacționare. În prima zi de tranzacționare, a fost valoarea minimă a perioadei analizate, respectiv 507,70 $/tonă, iar valoarea maximă, 529 $/tonă, s-a înregistrat în ultima zi a intervalului analizat.
Principalii factori care au influențat creșterea prețurilor din acestă săptămână au fost condițiile meteorologice nefavorabile (ploi abundente), care se mențin în Brazilia, principalul producător și exportator, și seceta din India (al doilea exportator mondial) și Thailanda. Menținerea vremii neprielnice recoltării și expedierii mărfii din Brazilia a creat o anumită panică printre cumpărători, ceea ce a condus la intensificarea cererii. Temerea investitorilor privind reducerea defictului mondial de zahăr din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din principalele țări producătoare s-a reflectat în creșterea vânzărilor din această perioadă. Chiar dacă producția braziliană se așteaptă să se majore în sezonul 2016/17, oferta de zahăr va fi limitată având în vedere reducerea producțiilor celorlalți producători.
Potrivit Raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna mai a.c., în sezonul 2016/17, producția Braziliei va crește de la 35,95 milioane tone la 37 milioane tone. Prognozele indică o reducere de 17% a producției de zahăr a Indiei, la 25,5 milioane tone și o scădere de 11% a producției thailandeze.
Cafea
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 6-12 iunie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.976,75 $/tonă, cu 9,31% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.675,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 2,07% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.272,01 $/tonă în perioada 6-12 iunie 2016, cu 0,73% mai mult comparativ cu intervalul 30 mai-5 iunie a.c.
În perioada 06-12 iunie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.103,00 $/tonă, cu 1,80% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 6 – 12 iunie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, pe fondul unei cereri mai ridicate comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.636,99 $/tonă, în creștere cu 2,83% față de săptămâna precedentă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a sporit cu 3%, la 1.441,58 $/tonă.
În perioada analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între un nivel minim de 1.609,65 $/tonă și unul maxim de 1.650,44 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au înregistrat cea mai ridicată valoare în a doua zi de tranzacționare, 1.451,99 $/tonă, și cea mai scăzută, în ultima zi de tranzacționare, 1.427,74 $/tonă. Prețurile din săptămâna analizată au fost mai ridicate ca cele din săptămâna anterioară, dar trendul intervalului analizat a fost de scădere.
Pe piața americană, prețurile bumbacului au fost influențate de vremea nefavorabilă din regiunile de sud – est ale țării, unde furtuna tropicală Colin a produs inundații și ar putea reduce recolta sezonului 2016/17. Totuși, având în vedere existența unei cantități relativ mari de bumbac scoasă la vânzare de China, la începutul lunii mai, piața internațională a bumbacului nu este în pericol să fie deficitară.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) s-au menținut sub pragul de 1.600 $/tonă în intervalul analizat, iar media săptămânală a înregistrat o creștere ușoară, de 1,52% față de media săptămânală anterioară, până la 1.572,10 $/tonă. Consolidarea cotațiilor zilnice în marja 1.500-1.600 $/tonă în cel de-al treilea interval consecutiv este justificată de situația balanței mondiale cerere-ofertă, caracterizată de excedent de metal alb. Încercările producătorilor de a susține prețul aluminiului la un nivel mai ridicat ar putea instala un trend ușor crescător pe perioade scurte, însă această tendință va accentua dezechilibrul dintre elementele fundamentale ale pieței mondiale, prin creșterea ofertei mondiale de metal alb.
Creșterea moderată a cererii pentru aluminiu a determinat scăderea treptată a nivelului stocurilor la LME, până la 2.474.225 tone la 10 iunie, și diminuarea mediei săptămânale cu 1,20% față de media săptămânală anterioară, la 2.488.155 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa din Londra a continuat să scadă, înregistrând o nouă reducere, respectiv de 1,29% la 4.587,10 $/tonă, comparativ cu săptămâna precedentă. Cotaţia zilnică a metalului roșu a avut o evoluție descendendă, pornind de la 4.700 $/tonă a ajuns la sfârșitul săptămânii sub nivelul 4.500 $/tonă (cel mai mic nivel din 12 februarie). Această reducere este cauzată, în principal, de creşterea lentă a producţiei Chinei (cel mai mare consumator mondial de metale industriale şi care reprezintă jumătate din consumul global, estimat la aproximativ 23 milioane de tone), influenţând cererea de cupru.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat, în săptămâna analizată, o creștere considerabilă, respectiv de 30,69% (cea mai mare majorare din ulitimi 12 ani), până la nivelul de 200.367 tone.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile plumbului la LME au revenit la peste 1.700 $/tonă după scăderea drastică, până la minimul de 1.646 $/tonă la finele lunii mai, pe fondul restrângerii ofertei miniere și al nivelului redus de metal în stocuri. Creșterea cotațiilor plumbului, moderată în comparație cu cea înregistrată de cotațiile zincului, ca urmare a înlocuirii metalului primar cu cel secundar, a determinat majorarea ușoară a mediei săptămânale, cu 1,58% față de media săptămânală anterioară, la 1.731 $/tonă.
Cererea slabă pentru plumbul primar pe perioada verii a fost evidențiată de menținerea aproape neschimbată a mediei săptămânale a stocurilor de plumb la bursa londoneză, după o creștere nesemnificativă, de 0,05% față de media săptămânală anterioară, până la 185.625 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Trendul ascendent al cotațiilor zincului la LME până la maximul de 2.076 $/tonă la 10 iunie, cel mai înalt nivel din ultimele 11 luni, a asigurat creșterea semnificativă a mediei săptămânale a acestora cu 4,69% față de media săptămânală anterioară, la 2.046,50 $/tonă. Ascensiunea cotațiilor zincului peste pragul de 2.000 $/tonă a fost impulsionată de reducerea ofertei miniere, dar și de utilizarea metalului în ofertele de finanțare. În opinia analiștilor de la Metal Buletin Research, continuarea tendinței de creștere a cotațiilor, în perioada imediat următoare, ar putea conduce la o medie de 1.940 $/tonă pentru trimestrul II al acestui an.
Acumularea a 3.075 tone de metal la 8 iunie și ritmul lent al tranzacțiilor au determinat majorarea nesemnificativă a mediei săptămânale a stocurilor, cu 0,08% față de media săptămânală anterioară, până la 380.480 tone.
Nichel
AUTOR: dr. Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 6-12 iunie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.783,00 $/tonă, cu 4,36% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 395.760 tone înregistrate pe 6 iunie 2016 la 394.662 tone în data de 10 iunie, a.c. (-1.098 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna 6 – 12 iunie 2016 a înregistrat o creştere de 5,43%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.100 $/tonă. Cotațiile zilnice ale cositorului au oscilat de la o valoare minimă de 16.850 $/tonă, atinsă pe 6 iunie a.c., la una maximă, de 17.300 $/tonă, pe 9 iunie 2016. Tendinţa de majorare a cotaţiilor săptămânale a cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a fost de 6.764 tone, în scădere cu 6,56% comparativ cu perioada anterioară, când s-a înregistrat 7.239 tone. Nivelul stocurilor zilnice pe parcursul intervalului analizat a oscilat între un nivel maxim de 7.130 tone (6 iunie) şi unul minim de 6.575 tone (10 iunie).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Brusca şi puternica depreciere a dolarului american în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai SUA (intervenită după discursul ţinut în faţa membrilor World Affairs Council din Philadelphia de Janet Yellen, preşedintele FED) a redeschis interesul investitorilor pentru plasamentele în metale preţioase, de aşa manieră încât s‑a resimţit extrem de pozitiv şi pe piaţa de lingouri din Londra[1], unde a provocat scumpiri semnificative. Astfel:
- Aurul, susţinut de faptul că Banca Centrală a SUA ar putea să amâne, din nou, creşterea dobânzii de referinţă, a început săptămâna pe trend ascendent, cotând luni la 1.244 $/u.f., iar în următoarele patru zile s‑a mai scumpit cu încă aproape 32 $/u.f.. În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 10 iunie metalul valora cu 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.275,50 $/u.f., faţă de 1.240,50 $/u.f. în 3 iunie), iar în termeni de valori medii preţul[2] unciei fine[3] de aur a crescut cu 3,08%, faţă de intervalul anterior, la 257,48 $.
Scumpirea unciei fine pe piaţa londoneză a fost atât de puternică încât s‑a resimţit şi în România, unde a reuşit să compenseze ampla deprecierea a dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Prin urmare, pe 10 iunie, Banca Naţională a României cota gramul de aur cu 3% peste nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (162,85 lei, comparativ cu 158,01 lei în 3 iunie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a crescut cu 1,52%, la 160,06 lei.
- Argintul, cel mai ieftin metal preţios, a beneficiat de o susţinere atât de puternică încât a revenit, în doar cinci zile, la nivelul la care nu mai cotase din prima jumătate a lunii mai. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 10 iunie metalul valora cu aproape 8% mai mult decât cu o săptămână în urmă (17,32 $/u.f., faţă de 16,10 $/u.f. în 3 iunie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 4,64%, la 16,77 $.
- Platina, în schimb, s‑a confruntat o plafonare a cererii, după ce uncia fină a depăşit pragul psihologic de 1.000 $. Din această cauză, la închiderea fixingului londonez din 10 iunie metalul valora cu doar 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (996 $/u.f., comparativ cu 979 $/u.f. în 3 iunie), iar în termeni de medii săptămânale scumpirea a fost mai puţin accentuată decât în cazul aurului şi argintului, preţul mediu2 al unciei fine de platină crescând cu 2,39% în raport cu intervalul anterior, la 966,00 $.
- Paladiul, deşi a cotat pe trendul platinei şi s‑a scumpit cu 14 $/u.f. în primele trei zile, nu a reuşit să încheie săptămâna peste nivelul la care o începea (556 $/u.f. pe 6 iunie). În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 10 iunie metalul valora la fel ca pe 3 iunie (554 $/u.f.), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a crescut cu doar 2,26%, la 556,80 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI, PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate săptămâna trecută, evoluție determinată, în principal, de factori macroeconomici, dar influențată și de dinamicile din piețele internaționale de acțiuni, titluri de stat și materii prime.
Din perspectiva macroeconomică, deprecierea monedei americane a avut la bază scăderea probabilității ca F.E.D. să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară pe termen scurt, date fiind evoluțiile mixte din economia americană din perioada recentă, precum și intensificarea factorilor de risc în sfera economiei mondiale. Acest aspect a fost semnalat și în discursul susținut săptămâna trecută de d-na Janet Yellen, Președintele FED.
Pe de altă parte, în Zona Euro indicatorii macroeconomici au evoluat predominant favorabil, economia culegând roadele politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană pe parcursul ultimelor trimestre.
Perspectiva atenuării decalajului privind ritmul anual de evoluție a PIB dintre SUA și Zona Euro a fost exprimată și în Raportul Macroeconomic al Băncii Mondiale (a doua ediție din 2016). Conform experților instituției financiare internaționale prima economie a lumii ar putea crește cu ritmuri an/an de 1,9% în 2016, 2,2% în 2017, respectiv 2,1% în 2018. Pe de altă parte, economia Zonei Euro ar putea consemna ritmuri anuale de creștere de 1,6% în 2016 – 2017, respectiv 1,5% în 2018.
Diminuarea probabilității ca FED să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară pe termen scurt, coroborată cu intensificarea percepției de risc pe piețele financiare în contextul proximității referendumului din Marea Britanie pe tema Brexit au condus la refugierea fluxurilor internaționale de capital în obligațiuni suverane, ceea ce a condus la scăderea ratelor de dobândă la titlurile de stat: în SUA cu 3,4% la 1,644%; în Germania cu 71,6%, la 0,021% (nou minim istoric).
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 1,4% în raport cu moneda unică europeană săptămâna trecută (către nivelurile minime de la jumătatea lunii mai).
Totodată, moneda americană a scăzut și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 1,5%), coroana suedeză (cu 1,6%).
De asemenea, scăderea probabilității ca FED să majoreze din nou dobânda pe termen scurt, într-un context caracterizat prin intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale, a penalizat dolarul american față de monedele tradiționale de refugiu: yen-ul nipon (cu 2,2%) și francul elvețian (cu 2,4%).
Nu în ultimul rând, dolarul american s-a depreciat semnificativ în cursul săptămânii trecute și față de coroana norvegiană (cu 1,8%), dolarul canadian (cu 2,2%), dolarul australian (cu 2,4%) și dolarul neo-zeelandez (cu 3,2%, evoluție influențată și de decizia băncii centrale de a menține rata de dobândă la 2,25%).
Pe de altă parte, dolarul american s-a apreciat cu 0,2% față de lira sterlină, pe fondul intensificării preocupărilor privind dinamica economiei britanice în scenariul Brexit (referendumul este programat pe 23 iunie).
În ceea ce privește valutele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază deprecierea dolarului raportat la peso filipinez (cu 1,2%), ringgit-ul malaysian (cu 1,7%) și real-ul brazilian (cu 4,3%, dinamică la care a contribuit și ameliorarea încrederii investitorilor după numirea unui nou Guvernator la cârma Băncii Centrale).
Raportat la leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 1,5% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,1%) și EUR/USD (apreciere cu 1,4%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții mixte săptămâna trecută, sub influența dinamicii indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii și a fluctuațiilor din piețele de titluri de stat, valute și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, Banca Mondială a redus semnificativ prognozele privind dinamica economiei mondiale în 2016 (de la 2,9% an/an la 2,4% an/an) și 2017 (de la 3,1% an/an la 2,8% an/an), pe fondul intensificării factorilor de risc geo-politic, dar și economic.
În Statele Unite încrederea consumatorilor s-a consolidat în iunie, conform indicatorului calculat de Universitatea Michigan. Totodată, creditul de consum a atins un nou maxim istoric în aprilie (3,6 trilioane de dolari), ceea ce exprimă premise de continuare a momentului favorabil în sfera consumului privat (principala componentă a PIB).
Pe de altă parte, productivitatea muncii a scăzut cu un ritm trimestrial de 0,6% în T1, perioadă în care costul muncii a crescut cu o rată trimestrială anualizată de 4,5%.
De asemenea, în piața forței de muncă se notează acumularea de semnale de maturitate, principalii indicatori consemnând evoluții mixte: numărul locurilor de muncă vacante a atins un maxim istoric în mai (5,8 milioane), dar indicatorul FED privind climatul din piața forței de muncă a scăzut luna trecută spre nivelul minim din 2009.
În acest context, Președintele F.E.D. (d-na Yellen) a subliniat că, Banca Centrală nu se grăbește să majoreze din nou rata de dobândă de politică monetară, o nouă operațiune în acest sens urmând să fie efectuată după evaluarea perspectivelor de creștere a economiei SUA și comensurarea factorilor de incertitudine (inclusiv a scenariului Brexit).
În Zona Euro, încrederea investitorilor a continuat să se amelioreze în luna iunie (spre maximul anului, conform indicatorului Sentix). Totodată, estimările finale ale Eurostat indică creșterea economiei cu 1,7% an/an în T1 2016, notându-se consolidarea momentului favorabil în sfera consumului privat (avans cu 1,7% an/an) și a investițiilor productive (dinamică de 2,9% an/an), evoluții influențate și de politica monetară relaxată implementată de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, Președintele BCE (dl. Mario Draghi) a avertizat, la o Conferință susținută la Bruxelles, cu privire la faptul că o creștere economică sustenabilă în regiune este dependentă de accelerarea reformelor structurale și de alinierea politicilor economice (un mix coerent), dat fiind că politica monetară nu poate rezolva de una singură toate problemele de creștere și de dezvoltare. Trebuie menționat faptul că, pe 8 iunie, BCE a demarat programul de cumpărare de obligațiuni emise de companiile private, ceea ce a contribuit la scăderea costurilor de finanțare în mediu privat.
Pe piețele de titluri de stat se notează scăderea generalizată a ratelor de dobândă, pe fondul intensificării percepției de risc înainte de ședința de politică monetară din Statele Unite (programată pe 15 iunie) și de referendumul privind Brexit (din 23 iunie). Practic, s-au consemnat ieșiri de fluxuri de capital din instrumente financiare cu un grad mai mare de risc și majorarea expunerii pe titluri de stat.
Astfel, rata de dobândă la obligațiunile suverane pe scadența 10 ani a scăzut cu 3,4% la 1,644% în Statele Unite (declin cu 27,5% de la începutul anului), respectiv cu 71,6%, la 0,021% în Germania (nivel minim istoric) (diminuare cu 96,7% raportat la nivelul de la final de 2015).
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a scăzut cu 0,6%, la 401,4 puncte săptămâna trecută (avans cu 0,5% de la începutul anului). Se observă declinul indicelui MSCI pentru piețele dezvoltate, cu 0,8%, la 1.665,2 puncte (creștere cu 0,1% comparativ cu nivelul de la finele anului 2015) în a doua săptămână din iunie. Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente și în dezvoltare a încheiat săptămâna trecută cu un plus de 0,9%, la 823,8 puncte (creștere cu 3,7% de la începutul anului până în prezent).
În SUA, indicele Dow Jones a crescut cu 0,3% la 17.865,3 puncte, în timp ce indicele S&P 500 a scăzut cu 0,1%, la 2.096,1 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a încheiat a doua săptămână din iunie cu un declin de 2,5%, la 332,9 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a urcat cu 0,3% la 130,2 puncte în săptămâna 6-10 iunie.
În România, indicele general al pieței (BET) a scăzut cu 2,1%, la 6.410,3 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
Co0rdonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA
