I. ŢIŢEI
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Pe piața țițeiului, ȋn săptămâna 6-12 martie a.c., media cotațiilor la țițeiul Brent, termen mai, la bursa londoneză ICE s-a redus cu 3,68%, la 53,72 dolari/baril, comparativ cu 55,77 dolari/baril, media săptămânii anterioare, iar media cotațiilor țițeiului WTI, termen aprilie, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a diminuat cu 5,02%, la 50,88 dolari/baril, comparativ cu 53,57 dolari/baril, media săptămânii anterioare.
Trendul descendent continuu, pe toată săptămâna, al cotațiilor țițeiului a fost cauzat ȋn principal de creșterea peste așteptări, la un nivel record, a stocurilor de țiței din SUA, iar aceste stocuri excesive ar putea indica persistența unei supraoferte globale, ce ar putea dura ȋn pofida eforturilor OPEC de a restrânge producția și exporturile pentru a susține prețurile. Stocurile de țiței din SUA, principalul consumator de energie din lume, au fost în creștere pe tot parcursul anului, și s-au mărit saptămâna trecută cu 8,2 milioane barili, de patru ori mai mult față de previziunile făcute de Energy Information Administration din SUA. Traderii și analiștii pieței din SUA susțin că actualul trend descendent ar putea indica un declin abrupt al prețurilor dacă speculatorii ȋncep să relaxeze pozițiile lungi, care erau aproape de un nivel record, iar intensificarea vânzărilor s-ar putea produce și dacă prețurile coboară sub niveluri de suport după ce s-au situat ȋntr-un interval de tranzacționare strâns ȋn acest an.
Ministrul kuweitian al petrolului, Essam Al-Marzouq, a declarat la 8 martie că respectarea angajamentului OPEC, luat anul trecut, de a reduce producţia de petrol a fost de 140% în luna februarie, în timp ce angajamentul statelor nemembre OPEC a fost ȋndeplinit ȋn proporție de 50-60%. Meritul i-ar reveni Arabiei Saudite, care a redus mai mult decât cota sa stabilită, pentru a spori ȋncrederea ȋn acordul de restrângere a producției. Scopul acestor reduceri ar fi asigurarea unei stabilități a prețurilor țițeiului ȋn intervalul de 50-60 dolari/baril, dar obiectivul este dificil de atins din cauza unor factori imprevizibili. La 26 martie Kuweitul este programat să găzduiască o reuniune ministerială cu participarea atât a statelor membre OPEC cât și a unor state nemembre OPEC, care să treacă ȋn revistă modul de respectare a acordului de reducere a ofertei, aceasta fiind cea de a doua astfel de întâlnire. Marzouq a declarat că miniștrii petrolului din Arabia Saudită, Rusia, Kuweit, Oman, Algeria și Venezuela vor participa la această ȋntrunire împreună cu secretarul general al OPEC. Din afara OPEC mai participă la acest acord important Mexicul și Kazakhstanul.
Ministrul saudit al energiei, Khalid al-Falih, a declarat pe 8 martie că, pe piața petrolului, raportul cerere/ofertă cunoaște o îmbunătățire în urma acordului ȋncheiat de producătorii de petrol de top pentru a reduce oferta și a pune capăt unei supraabundențe de doi ani, cu efecte negative deosebit de severe asupra nivelului prețurilor. Arabia Saudită a adus nivelul producției sale sub 10 milioane de barili/zi. Khalid al-Falih consideră că ȋn acest an cererea globală de petrol va spori cu 1,5 milioane de barili/zi (75 milioane tone), iar creșterea producției din Statele Unite, Brazilia și Canada va fi mai mult decât compensată de declinul natural al marilor câmpuri cu vechime ȋn exploatare.
La conferința CERAWeek de la Houston atmosfera a fost mai optimistă comparativ cu un an ȋn urmă, când situația era destul de proastă pentru producătorii de țiței aduși ȋn fața unui război al prețurilor și a prăbușirii profiturilor. Dan Yergin, vicepreședintele conferinței, aprecia că atmosfera este mult mai bună, pentru că piața petrolului a fost reechilibrată, iar factorii puternici legați de cerere și ofertă funcționează mult mai bine pentru producători. În afara unor producători OPEC, și bineȋnțeles cei americani, au participat și Rusia și India. Conferința nu a exclus tensiunile existente între producătorii de petrol din SUA și cei din OPEC, ȋntrucât una dintre cele mai mari întrebări care apare azi pe piața petrolului este cât de repede și cât de mult vor majora producția producătorii de petrol de șist din SUA. O creștere bruscă a extracției petrolului de șist din SUA ar putea anula efectele acordului, de sub egida Arabiei Saudite, de reducere a supraabundenței de petrol la nivel mondial. Activitatea de extracție s-a intensificat vizibil ȋn cel mai mare bazin petrolifer din SUA, bazinul Permian din Texas, unde producția s-a majorat de la 800.000 barili/zi (40 milioane tone/an) ȋn 2008 la 2 milioane barili/zi (100 milioane tone/an) ȋn 2016 și poate depăși 2,2 milioane barili/zi (110 milioane tone/an) ȋn 2017. În 10 ani, producția ȋn acest bazin ar putea ajunge la 8-10 milioane barili/zi (400-500 milioane tone/an) și poate depăși ușor producția celui mai mare câmp petrolifer din lume, câmpul Ghawar din Arabia Saudită, a declarat Scott Sheffield, fondatorul lui Pioneer Natural Resources.
Între timp au apărut probleme cu exporturile Libiei, unde primul mare port de export, Es Sider, și al treilea mare port, Ras Lanuf, au fost ȋnchise temporar din cauza acțiunilor milițiilor antiguvernamentale Brigăzile de Apărare Benghazi, ceea ce ar putea afecta producția câmpurilor ce alimentează cele două porturi. O altă problemă ce poate influența nivelul ofertei OPEC este situția din Kirkuk (Irak), unde guvernul Kurdistanului, cu capitala la Erbil, condus de Massoud Barzani, şeful Partidului Democratic din Kurdistan (KDP) nu are controlul asupra producției, ȋntrucât zona este sub controlul Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK), condusă anterior de Jalal Talabani (fost președinte al Irakului), iar ȋn prezent de Kosrat Rasul Ali. PUK a suspendat temporar exporturile din această zonă, iar unul din cofondatorii PUK, Fuad Masum, este ȋn prezent președintele Irakului.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: dr. Petre PRISECARU
Media săptămânală a cotațiilor la gazul natural, cu termen aprilie, la bursa new-yorkeză NYMEX s-a majorat sensibil, cu 12,37%, la nivelul de 103,13 dolari/1000 mc, de la 98,11 dolari/1000 mc ȋn săptămâna anterioară. Trendul ascendent este cauzat ȋn principal de nivelul nesatisfăcător al producției indigene clasice și de situația cererii, consumul total de gaze naturale din SUA sporind cu 4% comparativ cu săptămâna precedentă, potrivit datelor publicate de PointLogic. Consumul din sectorul industrial a crescut cu 1% pe săptămână, iar ȋn sectoarele rezidențiale și comerciale, consumul a crescut cu 11%. Exporturile de gaze naturale în Mexic s-au situat la acelaşi nivel ca și săptămâna trecută, la o medie de 110,48 mil mc/zi, iar importurile din Canada au sporit cu cca 10%.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: BUNKER INDEX: Price Index, News and Directory Information for the Marine Fuel Industry WTRG Economics -OPEC, crude oil, natural gas, analysis, forecasts and data
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Media săptămânală a cotațiilor aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange – LME) a scăzut cu 2,47%, la 1.867,70 $/tonă, pe fondul speculaţiilor de bursă, precum şi al diminuării stocurilor de aluminiu. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii analizate a fost de 1.847 $/tonă (9 martie a.c.), iar cel maxim de 1.884,50 $/tonă, pe 10 martie 2017.
Nivelul stocurilor de aluminiu s-a redus în cursul săptămânii, până la 2.068.525 tone în ultima zi de tranzacţionare (10 martie 2017), iar media săptămânală a acestora a înregistrat o reducere de 3,90% față de săptămâna anterioară, la 2.102.855 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale de la Londra a înregistrat o scădere, de 3,33%, la 5.762,90 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu au oscilat, în cursul săptămânii, între o valoare maximă de 5.856 $/tonă, înregistrată pe 6 martie a.c., şi una minimă de 5,655 $/tonă, pe 9 martie a.c. (cel mai mic nivel din 10 ianuarie a.c.). Evoluția cotaţiei cuprului a fost influențată de reducerea activităților de tranzacționare de la mina Cerro Verde din Peru, deținută de compania Freeport-McMoRan, ce și-a dimuat producția cu 95%, în urma grevei în care muncitorii solicită imbunătățirea condițiilor de muncă, a asigurărilor de sănătate, cât și o cotă mai mare din profiturile minei.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o creștere impresionantă, de 42,84%, pe parcursul săptămânii analizate, la 287.710 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa de Metale de la Londra, a înregistrat o reducere, de 3,86% în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 10.493,00 $/tonă. Cotațiile zilnice ale metalului alb s-au situat între un nivel maxim de 10.920 $/tonă în a doua zi de tranzacționare și un nivel minim de 10.030 $/tonă în ultima zi din săptămână (cel mai mic nivel din 1 februarie a.c.
Evoluția cotaţiei nichelului s-a datorat reducerii ofertei din Filipine și Indonezia pe piața de profil, în urma opririi minelor de către Departamentul de Mediu și al Resurselor Naturale. Unii analiști sunt, totuşi, optimiști în ceea ce privește situația mineritului și estimează că în viitorul apropiat se vor relua exporturile, argumentând că Filipine e o țară în curs de dezvoltare, iar locurile de muncă sunt mult prea importante pentru creșterea economică.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o creștere modestă, de 1,34% faţă de săptămâna anterioară, la 383.060 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.), cotaţia medie săptămânală la cositor a avut o scădere uşoară de 0,13% faţă de intervalul precedent, la 19.303 $/tonă. Nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 19.215 $/tonă (6 martie a.c.), iar cel maxim de 19.430 $/tonă, pe 8 martie 2017.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME (6 – 12 martie 2017) a scăzut, pentru a treia săptămână consecutiv, înregistrând o reducere semnificativă, de 8,89%, la 5.075tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: https://secure.lme.com/Data/community/Dataprices_daily_metals.aspx
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Convinşi că banca centrală a SUA (Fed) va majora rata dobânzii de referinţă încă de la jumătatea acestei luni, investitorii au continuat să vândă aur – dar şi argint, platină şi paladiu – pentru a‑şi majora capitalul disponibil pentru jocul speculativ de pe pieţele valutare, unde se pariază masiv pe aprecierea dolarului american.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această situaţie a amplificat tendinţa de ieftinire de aşa manieră încât toate cele patru metale preţioase au înregistrat scăderi semnificative de preţ în raport cu săptămâna anterioară. Astfel:
- Aurul a început intervalul analizat la 1.230,95 $/u.f., după care, timp de patru zile, a cotat pe trend descendent şi s‑a ieftinit cu mai bine de 28 $/u.f.. În urma acestor corecţii, la închiderea fixingului londonez din 10 martie uncia fină[2] valora cu 2% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.202,65 $, faţă de 1.226,50 pe 3 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul aurului[3] a scăzut cu 2,44%, la 1.213,20 $/u.f..
În România, valoarea aurului a evoluat tot pe trend descendent, dar amplitudinea ieftinirii a fost accentuată de fluctuaţia dolarului american în raport cu moneda naţională. Prin urmare, vineri cursul gramului de aur cobora, pentru prima dată după 3 februarie, sub nivelul de 165 de lei, pe 10 martie Banca Naţională a României anunţând un curs cu 3% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă: 164,99 lei/gram, comparativ cu 169,93 lei/gram pe 3 martie. În aceste condiţii, preţul de referinţă al gramului de aur[4] a scăzut cu 2,17%, în termeni de medii săptămânale, la 167,67 lei.
- Argintul, fiind extrem de ieftin în raport cu aurul, s‑a confruntat cu corecţii mult mai drastice, ca urmare a migrării interesului investitorilor dinspre metalele preţioase spre piaţa valutară. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 10 martie metalul valora cu 4% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (16,89 $/u.f., comparativ cu 17,66 $/u.f. în 3 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a scăzut cu 4,40%, la 17,39 $.
- Platina, care se confruntă de ceva timp cu o cerere din ce în ce mai afectată de preocupările legate de evoluţia vânzărilor de vehicule cu motoare diesel, a fost metalul preţios cu cea mai slabă susţinere şi s‑a ieftinit cu 48 $/u.f. de luni până vineri (când cota la cel mai scăzut nivel înregistrat după 4 ianuarie). În aceste condiţii, la închiderea fixingului londonez din 10 martie metalul valora cu 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (942 $/u.f., comparativ cu 987 $/u.f. în 3 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a scăzut cu 5,45%, la 957,80 $.
- Paladiul, deşi a cotat pe trendul celorlalte metale preţioase, s‑a ieftinit mult mai puţin şi a încheiat intervalul analizat cu doar 0,5% sub nivelul la care cota cu o săptămână în urmă (la închiderea fixingului londonez din 10 martie metalul valora 752 $/u.f., comparativ cu 756 $/u.f. în 3 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu a scăzut cu 1,47%, la 762,60 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În perioada 6 – 12 martie 2017, cotațiile zilnice ale grâului american roşu moale nr. 2 cu livrare în martie 2017 au avut un trend ascendent, însă media săptămânală a crescut cu doar 0,27% comparativ cu cea din intervalul 27 februarie – 5 martie a.c., la 158,03 $/tonă.
Tendința ascendentă a cotațiilor grâului, la Bursa din Chicago, a reflectat prognozele Departamentului Agriculturii din Statele Unite (United States Department of Agriculture – USDA) privind suprafața cultivată cu acest produs cerealier, la nivel mondial. Conform statisticienilor USDA, în 2016/17, totalul suprafeței însămânțate cu grâu este estimată la 221,92 milioane hectare, cu 1,35% mai restrânsă comparativ cu cea cultivată în sezonul anterior.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În săptămâna analizată, contractele pentru porumbul american galben nr. 2, cu livrare în luna martie 2017, tranzacționate la Bursa din Chicago au avut valori cuprinse între un maxim de 146,75 $/tonă (pe data de 6 martie 2017) și un minim de 140,94 $/tonă (vineri, 10 martie a.c.), cea mai scăzută cotație din ultimele 6 săptămâni. Media cotațiilor din intervalul analizat s-a diminuat cu 1,35% față de cea din perioada anterioară, la 143,71 $/tonă.
Ieftinirea porumbului a fost susținută de revizuirea pozitivă a prognozelor USDA din martie 2017 privind producția mondială din sezonul 2016/17, care se va putea ridica la 1,05 miliarde tone, cu peste 9 milioane tone mai mult decât anticipau specialiștii americani cu o lună în urmă.
Creșterea producției mondiale este determinată de majorarea recoltelor obținute în statele din emisfera sudică (Brazilia și Africa de Sud) și estică (India): la 91,5 milioane tone în 2016/17, comparativ cu 86,5 milioane tone cât se previzionase în februarie (+5,8%) în cazul Braziliei; la 14,6 milioane tone, (+12%) în cazul Africii de Sud și, respectiv, la 26 milioane tone (+6%) în cel al Indiei. Cantitatea mare de porumb preconizată a se realiza în cele trei state este consecința realizării unui randament superior celui preconizat, în contextul condițiilor meteorologice extrem de favorabile dezvoltării plantelor din primele luni ale anului curent.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 6 – 12 martie 2017, preţurile la soia boabe şi ulei de soia au înregistrat o tendinţă descendentă.
Cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia a înregistrat o reducere de 1,6%, la 371,03 $/tonă. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 377,26 $/tonă (6 martie a.c.), iar cel minim de 366,05 $/tonă pe 10 martie 2017.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o diminuare de 1,45% faţă de săptămâna precedentă, la 732,46 $/tonă. Preţurile la uleiul de soia au fluctuat între un nivel maxim de 750,14 $/tonă (6 martie a.c.) şi un minim de 715,30 $/tonă (10 martie 2017).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMȘA
În perioada 6 – 12 martie 2017, la Bursa de la Londra, cotația medie a zahărului rafinat a scăzut cu 3,29% față de săptămâna anterioară, la 519,46 $/tonă. În săptămâna analizată, cumpărătorii au fost influențați de anunțul făcut de guvernul din India privind amânarea deciziei de a importa zahăr. India este principalul consumator mondial de zahăr; conform celor mai recente estimări ale Departamentului American al Agriculturii (USDA – United States Departament of Agriculture), în sezonul 2016/17, consumul indian crește cu 1,5%, la 27,2 milioane tone, iar producția de zahăr a Indiei înregistrează o reducere de 13%, la 23,94 milioane tone.
Existența unei cantități mai mari de zahăr pe piață a limitat cererea din intervalul analizat. Prețurile din săptămâna analizată nu au înregistrat scăderi semnificative, dar variațiile înregistrate au fost mai mari decât cele din săptămânile anterioare; cotațiile zilnice au oscilat între un nivel maxim de 534 $/tonă (pe 6 martie) și unul minim de 509,90 $/tonă (pe 9 martie).
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a înregistrat o reducere modestă de 1,25% față de săptămâna precedentă, la 3.074,21 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au fluctuat, pe parcursul săptămânii, între o valoare maximă de 3.088$/tonă în a treia zi de tranzacționare și o valoare minimă de 3.059 $/tonă în data de 9 martie a.c. În ultimul raportul al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), se estimează că, în sezonul 2016/2017, producția de cafea Arabica din Brazila va fi cu 3,7 milioane de saci mai mult față de anul precedent, (cea mai mare creștere înregistrată în luna februarie în ultimii 35 de ani).
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o ușoară majorare, de 1,13%, în săptâmâna analizată față de perioada anterioară, la 2.153,20 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Robusta au fluctuat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 2.143 $/tonă, în a doua zi de tranzacționare, și o valoare maximă de 2.163 $/tonă, în data de 8 martie a.c.
În ultimul raportul al Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), se estimează că Vietnamul, principala țară producătoare de cafea Robusta, a exportat în primele luni ale anului 2017 cu 11,9% mai multă cafea comparativ cu aceași perioada din sezonul precedent. De asemenea, Președintele Brazilian a anunțat că dorește să amortizeze insuficienţa aprovizionării cu cafea boabe, prin suspendarea cotei de import de 1 milion de saci, datorită analizei favorabile făcute de analiști cu privire la recolta sezonului 2017/18.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMȘA
În săptămâna 6 – 12 martie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat creșteri, ca urmare a unor achiziții speculative ale investitorilor în prima parte a perioadei analizate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.927,91 $/tonă, înregistrând o creștere de 2,18%, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.704,42 $/tonă, cu 1,68% mai mult față de săptămâna anterioară.
În intervalul analizat, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.920,56 $/tonă și 1.942,61 $/tonă. Pe piața americană, prețurile au fluctuat între un nivel minim de 1.689,69 $/tonă și unul maxim de 1.728,50 $/tonă. La bursa americană, deși media săptămânală a fost mai mare față de media săptămânii anterioare, trendul cotațiilor a fost descendent. Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mult mai ridicate față de cele înregistrate în perioada anterioară, ca urmare a unui interes ridicat din partea cumpărătorilor. În următoarele 3 zile, prețurile au scăzut având drept cauză existența unei cantități mari de bumbac scoasă pe piață din rezervele chineze. În ultima zi de tranzacționare, prețurile au crescut ușor față de ziua anterioară.
Un alt factor care a influențat negativ achizițiile cumpărătorilor din perioada analizată a fost apariția raportului Departamentului American al Agriculturii (USDA), din luna martie, în care producția americană de bumbac din sezonul 2016/17 este estimată la 3,75 milioane tone, în creștere cu 2% comparativ cu estimările lunii februarie. Statele Unite sunt cel de-al treilea producător mondial de bumbac și principalul exportator. Pentru sezonul actual, 2016/17, USDA estimează că exportul american de bumbac se situează la 2,87 milioane tone, înregistrând o majorare de 56% față de sezonul anterior. În prezent, Indonezia este principala piață de desfacere pentru bumbacul american, urmată de China și Turcia.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: https://markets.ft.com/data/archive
VI. PIAŢA VALUTARĂ
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în a doua săptămână din martie, atât față de monedele din țările dezvoltate, cât și raportat la valutele din statele emergente și în dezvoltare. Această evoluție a fost susținută de creșterea probabilității ca Rezerva Federală (FED) să majoreze din nou rata de dobândă de referință la a doua ședință de politică monetară din 2017 (programată pe 14-15 martie).
De asemenea, evoluțiile indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii (inclusiv semnalele de politică monetară din Zona Euro), dar și fluctuațiile din piețele internaționale de capital și materii prime au avut impact pe piața valutară săptămâna trecută.
În Statele Unite, indicatorii macroeconomici au continuat să se amelioreze recent: sectorul de servicii a crescut în februarie cu cel mai bun ritm din toamna 2015; creditul de consum a atins în ianuarie un nou nivel record; economia a generat 235 mii locuri de muncă în februarie, lună în care rata șomajului s-a consolidat la minime istorice (4,7%). În acest context, Președintele FED (d-na Yellen) a semnalat că banca centrală ar putea majora din nou rata de dobândă de politică monetară la ședința din martie.
Evoluții predominant favorabile ale indicatorilor macroeconomici s-au înregistrat și în Zona Euro: încrederea investitorilor a atins în martie cel mai ridicat nivel din perioada pre-criză (vara 2007); indicatorul PMI Compozit (industrie și servicii) a accelerat în martie spre maximul din ultimii 6 ani. Aceste evoluții au determinat Banca Centrală Europeană să majoreze previziunile privind dinamica economiei și a inflației din Zona Euro pe termen mediu și să semnaleze posibilitatea recalibrării politicii monetare în trimestrele următoare (mai ales că riscul deflației s-a disipat, după cum a subliniat și Președintele Draghi).
Perspectivele de politică monetară din Statele Unite și Zona Euro au determinat, săptămâna trecută, majorarea ratelor de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (în SUA cu 4,7%, la 2,6%, iar în Germania cu 28,7%, la 0,46%) și corecții ușoare pe piețele internaționale de acțiuni.
Astfel, cursul mediu al dolarului american s-a consolidat în raport cu moneda unică europeană în a doua săptămână din martie, pe fondul premiselor ca divergențele de politică monetară dintre FED și BCE să se tempereze pe termen mediu, după intensificarea în 2017.
Se evidențiază însă aprecierea dolarului în medie cu 1,3% față de lira sterlină, ca urmare a incertitudinilor cu privire la viitorul relațiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană pe termen mediu.
De asemenea, moneda americană a crescut și față de monedele din Elveția (cu 0,5%), Japonia (cu 0,9%), Australia (cu 1,1%), Canada (cu 1,2%), Norvegia (cu 1,4%), Noua Zeelandă (cu 2,7%) în a doua săptămână din martie, pe fondul perspectivelor de majorare a diferențialului de dobândă dintre SUA și aceste țări.
Pe de altă parte, dolarul SUA s-a depreciat ușor față de coroana suedeză (cu 0,1%) și coroana daneză (cu 0,2%) săptămâna trecută.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, se notează aprecierea dolarului raportat la peso filipinez (cu 0,1%), ringgit-ul malaysian (cu 0,2%), peso argentinian (cu 0,5%) și real-ul brazilian (cu 0,8%), evoluție determinată de re-orientarea unor fluxuri de capital spre Statele Unite (în așteptarea unei noi majorări a ratei de dobândă de politică monetară), mai ales în contextul provocărilor cu care se confruntă aceste state (Brazilia traversează cea mai severă recesiune din istorie).
Cu toate acestea, moneda americană s-a depreciat, în a doua săptămână din martie, față de rial-ul iranian (cu 0,1%), rupia indiană (cu 0,2%) și peso mexican (cu 1,1%).
Raportat la leul românesc, moneda americană s-a apreciat cu 0,3% săptămâna trecută, pe fondul evoluțiilor cursurilor EUR/RON (creștere cu 0,4%) și EUR/USD (stagnare). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: http://www.x-rates.com/historical
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau “uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională.
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei, la 12:00 ora Londrei de către LBMA.
