I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Evoluţia preturilor ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, a fost relativ contradictorie. Astfel, deşi mediile săptămânale au marcat creşteri importante, evoluţia curentă s-a caracterizat prin fluctuaţii relativ accentuate. În termeni de medii săptămânale, preţul WTI (SUA) a crescut cu 9,05%, până la aproximativ 37,80 $/baril, la bursa Nymex din New York,în contractele cu livrare în aprilie, iar cel al Brent-ului (Marea Britanie) a crescut cu circa 8,9% la 40,40 $/baril, la bursa ICE din Londra, în tranzacțiile cu livrare în mai.
În opinia analiştilor, această tendinţă de creştere nu-şi găseşte decât parţial o explicaţie, întrucât deşi raportul cerere/ofertă continuă să se afle într-un dezechilibru accentuat, în sensul persistenţei supraofertei, preţurile s-au comportat ca şi cum pe piaţă s-ar fi schimbat ceva important. Începând de luni, 7 martie, preţul WTI a crescut cu 40% faţă de nivelul minim din anul 2015, de 28,74 $/baril. Ţiţeiul Brent i-a urmat exemplul, depăşind cu puţin 40 $/baril.
Principalii factori care s-au aflat la originea acestei creşteri a preţurilor ţiţeiului au fost următorii: declinul productiei de ţiţei a SUA;decizia guvernului chinez de a se angaja într-o nouă rundă de măsuri de stimulare fiscală, în vederea impulsionării creşterii economice, fapt perceput ca un indiciu de sporire a cererii de ţitei; redresarea uşoară a preţurilor altor materii prime, între care minereul de fier, factor care, asociat cu amânarea unei noi decizii de majorare a ratei dobânzii de către Fed (SUA) a consolidat încrederea în pieţele de capital şi de mărfuri; majorarea importantă, cu 17%, a importurilor de ţiţei ale Chinei, în luna februarie, la un volum de 8 mil.barili/zi; declinul accentuat al stocurilor de benzină în SUA, ca efect al amplificării importante a cererii interne pentru acest produs; deprecierea (în cea mai mare parte a intervalului analizat) a dolarului SUA în raport cu euro.
China şi-a majorat importurile, în mod constant, în acest an, pentru a profita de ţiţeiul ieftin. Guvernul chinez a decis să nu reducă preţurile de vânzare cu amănuntul la carburanţi pe piaţa internă, ceea ce a încurajat rafinăriile naţionale să-şi mărească vânzările interne, în detrimentul exporturilor. Drept urmare, exporturile de produse petroliere ale Chinei sunt în scădere. În acelaşi timp, guvernul a acordat mai multe licenţe de funcţionare pentru rafinării, fapt care a permis pieţei interne să se dezvolte şi a condus la creşterea cererii şi, implicit, a importurilor de ţiţei.
Dinamica ascendentă a preţurilor a fost întreruptă, însă, în 8 şi respectiv, 10 martie, ca urmare a influenţei următorilor factori: publicarea unor date privind o evoluţie defavorabilă a producţiei industriale a Chinei, în luna februarie şi respectiv declinul cu 24% al exporturilor acestei ţări, în acelaşi interval de timp; intrarea în revizii tehnice a rafinăriilor din SUA, ceea ce presupune că volumul stocurilor de ţiţei va creşte substanţial în lunile următoare; probabilitatea scăzută de finalizare a unui acord între OPEC şi unele state non-OPEC privind îngheţarea producţiei de ţiţei; stocurile de ţiţei în creştere în SUA, care au atins un nou record săptâmâna trecută de 518 de milioane de barili.
Măsura de stimulare a creșterii economice pe ansamblul Zonei euro, adoptată în data de 10 martie a.c, de Banca Centrală Europeană (BCE), prin reducerea dobânzii de politică monetară la nivelul zero şi majorarea achiziţiilor lunare de obligațiuni, de la 60 până până la 80 de miliarde de euro a antrenat, imediat după anunţ, o depreciere a monedei euro în raport cu dolarul, care a crescut cu peste 3%, ceea ce a influenţat negativ preţul ţiţeiului. Dar, moneda euro s-a apreciat, din nou, după ce BCE a exclus posibilitatea unor reduceri suplimentare ale dobânzii, faţă de nivelul zero.
Din interacţiunea celor două categorii de factori, prevalenţi au fost cei de stimulare a creşterii preţurilor ţiţeiului, deşi mai multe elemente pledează pentru nesustenabilitatea unui trend ascendent.
Astfel, datele comerciale şi economice defavorabile din China, între altele, au motivat un recent avertisment al FMI, potrivit căruia economia mondială se confruntă cu un „risc de deraiere”, în cazul în care guvernele nu adoptă mai multe măsuri pentru a stimula cererea. Informaţiile din China s-au cuplat cu datele economice slabe din Japonia (confruntată cu un declin al consumului intern şi cu o contracţie cu 1,1% a PIB-ului in trimestrul IV 2015), din Coreea de Sud (exporturi în scădere de 12,2% în luna februarie, pentru a 14-a lună consecutiv şi din Marea Britanie (unde indicele PMI, un indicator al dinamicii activităţii industriale) a înregistrat, în februarie, nivelul cel mai redus din ultimele 34 de luni, respectiv, de 50,8. Un raport al „Goldman Sachs” consideră că „nu există nici un motiv pentru a se miza pe o redresare a cererii, în condiţiile slăbirii datelor economice”.
Pe partea ofertei, pieţele de energie urmează să se confrunte cu o ofertă majorată provenind din Iran şi Irak. Ideea unui acord de “îngheţare” a producţiei OPEC – care conform analiştilor, nu ar putea schimba regulile jocului pe pieţele de energie la nivel mondial – pare sortită eşecului, după ce Kuweitul a declarat că nu va sprijini planul, fără implicarea Iranului. Iranul refuză participarea la orice înţelegere care i-ar limita producţia, urmărindu-şi ţinta sa de majorare a exporturilor cu 0,8-1 mil.barili/zi, în lunile ce urmează. Între timp, în SUA, oferta internă de ţiţei a scăzut, dar într-un ritm mai lent decât şi-ar dori Arabia Saudită, cu care se află în prezent într-un „război al prețurilor”. Conform unui raport recent al Energy Information Administration volumul prognozat al producţiei de ţiţei a SUA pentru anul 2017, se cifrează la 8,19 mil.barili/zi – doar cu 800.000 mai puţin decât nivelul actual de cca. 9,1 milioane barili pe zi. Această scădere nu ar fi suficientă pentru a contracara producţia nouă aşteptată din Irak (400.000 de barili/zi) şi din Iran (800.000-1.000.000 barili/zi) în 2016.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare aprilie a marcat o uşoară creştere, de 3,89%, la o medie săptămânală de 61,87 $/1000 m.c, deşi se situează, în continuare, la valori minime istorice.
Preţurile gazelor naturale din Statele Unite ale Americii au scăzut practic, la cele mai joase niveluri din 1998, atingând pe piaţa spot, 55 $/1000 m.c, în data de 9 martie a.c. În general, pe plan mondial, sectorul gazelor naturale se confruntă, de asemenea cu un declin istoric. Pieţele de gaze naturale sunt regionale şi, ca atare, gazul are un preţ diferit în diferite părți ale lumii (cu toate că preţurile la gazele naturale au scăzut accentuat atât în Europa cât şi în Asia. Preţurile gazelor naturale din SUA, deşi se situează la valori scăzute de mai mulţi ani, (de 3-4 ori mai mici decât în Europa şi Asia) în prezent au atins cel mai redus nivel din ultimii 17 ani.
Există mai mulţi factori care au acţionat în direcţia scăderii prețurilor.
În primul rând, producţia de gaz se află la un maxim istoric. Producţia a crescut accentuat, în ultimul deceniu, în special cea provenită din şisturi. În acelaşi timp, la fel de rapid au crescut şi stocurile de gaze naturale. Fenomenul meteorologic El Nino a contribuit la un sezon de iarnă anormal de cald în S.U.A., reducând considerabil cererea de gaz. SUA a intrat în sezonul de încălzire de iarnă, în luna noiembrie, cu un nivel al stocurilor cu 4,7% peste media ultimilor cinci ani. Dar cererea redusă, din cauza iernii blânde, a contrbuit la creşterea stocurilor, astfel că, SUA este pe cale de a ieşi din sezonul de iarnă, cu un volum de stocuri cu 36% mai mare decât media ultimilor cinci ani pentru această perioadă a anului.
În al doilea rând, vremea caldă a condus la cel mai scăzut nivel al cererii din ultimii 31 de ani, din partea sectorului rezidențial, respectiv de 19 miliarde de picioare cubice pe zi. Primăvara indică începutul „sezonului de injecţie”, în care producţia în exces este deviată spre stocuri. Mai mult decât atât, sezonul de injecţie ar putea debuta în avans: un val de temperaturi mai ridicate s-a abătut pe coasta de est a Statelor Unite în această săptămână. New England, o regiune care cuprinde 6 state din nord-estul SUA şi care în mod normal ar fi trebuit să fie sub zăpadă în acest moment al anului, se va confrunta cu temperaturi de peste 60 de grade Fahrenheit. Toate acestea au contribuit la o scădere cu 17% a livrărilor de gaze naturale în intervalul februarie-10 martie a.c., ceea ce i-a determinat pe analişti să prognozeze un declin în continuare al preţurilor spre valori de 1 $/mil BTU (circa 35,3 $/1000 m.c.). Dar, în condiţiile unei acumulări atât de mari de stocuri, ar putea apărea probleme generate de găsirea de spaţii de depozitare adecvate, ceea ce ar implica riscul unor scăderi de preţuri şi mai importante. În Canada, lucrurile ar putea sta chiar mai rău, cu preţurile scăzând sub 1 $/mil.BTU
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În săptămâna 7 – 13 martie 2016, cotația medie a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a crescut cu 4,02% comparativ cu cea din perioada precedentă, la 170,78 $/tonă.
Pe 10 martie a.c., cotația grâului american a atins cea mai mare valoare din ultimele 4 săptămâni, ca urmare a precipitațiilor abundente ce au căzut în zonele cultivate cu grâu din Statele Unite. Acest aspect a determinat îngrijorarea comerciaților cu privire la calitatea recoltei de grâu a SUA din acest sezon.
De asemenea, trendul ascendent al cotațiilor a fost generat și de noile prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), din Raportul pe luna martie, care arată că exporturile mondiale de grâu vor putea fi în sezonul actual de 162 milioane tone, în scădere cu 700 mii tone față de cât anticipau specialiștii cu o lună în urmă.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
La Bursa din Chicago, cotațiile porumbului american galben nr. 2 au recuperat din scăderile ultimelor 2 săptămâni și au revenit la valori apropiate cu cele ce se tranzacționau în a doua jumătate a lunii februarie, depășind pragul de 140 $/tonă.
Scumpirea porumbului american a reflectat prognozele USDA din noul său Raport pe luna martie a.c., care indică, pentru sezonul 2015/16, o diminuare a producției mondiale cu 445 mii tone, precum și o scădere a stocurilor globale cu 1% (1,8 milioane tone) comparativ cu previziunile din luna februarie.
În aceste condiții, media săptămânală a cotațiilor porumbului american galben nr. 2 a fost de 141,82 $/tonă, cu 1,77% mai mare față de cea înregistrată anterior.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, în intervalul 7 – 13 martie 2016, tendinţa cotaţiilor la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut un trend ascendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a marcat o majorare de 2,71% faţă de săptămâna precedentă, la 323,39 $/tonă, iar preţurile zilnice au oscilat între o valoare minimă de 320,95 $/tonă, înregistrată pe 7 martie a.c., iar cea maximă s-a situat la 3.226,28 $/tonă, în data de 11 martie 2016. În luna februarie 2016, cotaţia medie lunară a boabelor de soia a fost de 320,12 $/tonă, înregistrând o reducere de aproximativ 1% faţă de luna precedentă.
Cotaţia uleiului de soia a urcat la 691,18 $/tonă, cu 2,93% mai mult comparativ cu cotaţia săptămânii precedente, când s-a înregistrat 671,51 $/tonă; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 681,79 $/tonă, atins pe 8 martie, iar cel maxim a fost de 704,06 $/tonă, pe 11 martie a.c. Medie lunară a uleiului de soia, în luna februarie 2016 a fost de 264,33 $/tonă, cu cca.2% mai puţin faţă de luna ianuarie a.c. (269,73 $/tonă).
Departamentul Agriculturii al Statelor Unite estima, în Raportul din martie 2016, că în sezonul 2015/16, producţia de ulei de soia a Statelor Unite este evaluată la 14,65 milioane tone, în creştere cu cca.1,5% comparativ cu estimările făcute în luna ianuarie a.c., având pondere de 28% din producţia mondială a uleiului de soia (52 milioane tone).
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 7 – 13 martie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o creștere de 2,72% față de săptămâna anterioară și s-a situat la 426,12 $/tonă. În intervalul analizat, trendul cotațiilor a fost predominant ascendent, săptămâna debutând cu prețuri ușor mai scăzute față de ultima zi de tranzacționare a săptămânii anterioare; prețurile au pornit de la 421,60 $/tonă și au crescut până la 433,40 $/tonă.
Principalii factori care au determinat creșterea prețurilor din această săptămână sunt: menținerea estimărilor făcute de Organizația Mondială a Zahărului privind deficitul mondial din sezonul actual, vremea nefavorabilă din Thailanda, principalul furnizor de pe piața asiatică, precum și anunțul făcut de grupul brazilian „Unica” privind reducerea cantității de trestie de zahăr destinate producerii zahărului rafinat în favoarea etanolului
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 07-13 martie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.653,72 $/tonă, cu 4,83% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.383,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,69% mai mult comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.172,74 $/tonă în perioada 07-13 martie 2016, cu 2,52% mai mult comparativ cu intervalul 29 februarie-06 martie a.c.
În perioada 07-13 martie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.003.20 $/tonă, cu 1,78% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În intervalul 7 – 13 martie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții diferite. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” a sporit cu 1,09%, la 1.435,68 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi s-a micșorat cu 1,82% și a fost de 1.262,8 $/tonă.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.428,84 $/tonă și 1.443,17 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.247,81 $/tonă și unul maxim de 1.299,19 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au coborât sub1.600 $/tonă în intervalul analizat, evoluția acestora fiind determinată de creșterea moderată a cererii și de majorarea ofertei mondiale de metal alb după repunerea în funcțiune a șapte capacități de producție din China. Reânceperea activității la unitățile de producție a fost încurajată de nivelul atins anterior de cotațiile metalului alb, de peste 1.600 $/tonă, cel mai ridicat din acest an.
Cererea relativ slabă contribuie la menținerea dezechilibrului dintre elementele fundamentale, care s-a accentuat prin creșterea nivelului stocurilor până la 2.884.300 tone la 11 martie și a mediei săptămânale a acestora cu 3,07% față de media săptămânală anterioară, la 2.856.615 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) s-a majorat cu 3,42%, la 4.955,50 $/tonă. Motivul acestei evoluţii este reprezentat de deprecierea dolarului în raport cu moneda euro, dar și cererii sporite de metale neferoase din partea industriilor consumatoare, o tendinţă globală ce a dus la redresarea preţurilor metalului roşu.
Stocurile de cupru la Bursa din Londra au continuat să se reducă, înregistrându-se o nouă scădere de 5% în săptămâna analizată faţă de cea anterioară, la 181.320 tone. Conform datelor în săptămâna curentă, la Bursa din Shanghai (SHFE), nivelul stocurilor a crescut cu 45.000 tone, sugerând un surplus de producție pe piața chineză.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Deși cotațiile plumbului la LME au avut o evoluție descrescătoare, saltul peste 1.800 $/tonă instalat la 3 martie a continuat și în prima zi a intervalului analizat, contribuind la creșterea mediei săptămânale cu 3,28% față de media săptămânală anterioară, până la 1.805,80 $/tonă. Factorii care au contribui la declinul cotațiilor sunt: deprecierea dolarului SUA în raport cu euro după extinderea programului de relansare cantitativă de către Banca Centrală Europeană și diminuarea ofertei miniere de zinc, metalul alături de care plumbul este extras din minereuri.
Scăderea nivelul cotațiilor plumbului a stimulat desfășurarea tranzacțiilor al căror ritm s-a intensificat, nivelul acestora coborând la 169.450 tone la 11 martie. Media săptămânală a stocurilor a înregistrat o scădere severă, de 12,80% față de media săptămânală anterioară, la 183.910 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
De la nivelul maxim de 1.834 $/tonă la 7 martie, după o creștere cu peste 400$/tonă față de nivelul de la mijlocul lunii ianuarie, cotațiile zincului au urmat un trend descendent în intervalul analizat, în condițiile în care diminuarea ofertei mondiale miniere nu a fost însoțită de o creștere a cererii astfel ca excedentul de metal să se reducă iar piața mondială să se echilibreze. Cotația medie a rămas practic neschimbată după o creștere nesemnificativă de 0,03% față de media săptămânală anterioară, la 1.805,40 $/tonă.
Cererea slabă pentru zinc s-a reflectat în ritmul lent al tranzacțiilor cu metal la bursa londoneză. Nivelul stocurilor la LME s-a diminuat la 462.250 tone la 11 martie, iar media săptămânală a acestora a scăzut cu 1,13% față de media săptămânală anterioară, la 466.365 tone.
Stabilizarea cotațiilor zincului pe termen scurt, la nivelul actual, va încuraja achiziționarea metalului de către consumatorii industriali, contribuind la echilibrarea raportului dintre elementele fundamentale ale pieței, cu efect pozitiv asupra evoluției prețului zincului până la finele anului.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 7-13 martie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.941,00 $/tonă, cu 2,65% mai mult comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 430.584 tone înregistrate pe 7 martie 2016, la 426.780 tone în data de 11 martie, a.c. (-3.804 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată (7 – 13 martie 2016), cotaţia medie a cositorului şi-a continuat tendinţa ascendentă, majorându-se cu 3,68%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.067 $/tonă, ca urmare a unor factori tehnici de bursă, cât şi al majorării stocurilor. Cotaţiile zilnice ale cositorului au evoluat între o valoare maximă de 17.350 $/tonă, atinsă pe 7 martie.a.c., şi una minimă, de 16.850 $/tonă, pe 9 martie a.c. În luna februarie 2016, media lunară a cotaţiilor cositorului a fost de 14,654 $/tonă, înregistrând o creştere de peste 13,6% faţă de luna precedentă când s-a înregistrat 13.777 $/tonă.
Vineri, 11 martie 2016, cantitatea de cositor aflată în depozitele bursei indoneziene era de 3.905 tone, nivel considerat ridicat, iar media săptămânală a stocurilor de cositor la LME este de 3.772 tone, în creştere cu 1,43% comparativ cu perioada anterioară (3.719 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Redresarea în ritm alert a preţurilor, în urma căreia aurul a reuşit să recupereze aproape integral ieftinirea înregistrată pe parcursul anului trecut, iar argintul, platina şi paladiul au revenit la niveluri la care nu mai cotaseră din noiembrie 2015, a creat un climat extrem de favorabil pentru marcările de profit. Cu toate acestea, toate cele patru metale preţioase au înregistrat noi scumpiri în termeni de medii săptămânale pe piaţa de lingouri din Londra[1]. Astfel:
- Aurul a început intervalul analizat în uşoară scădere, cotând luni la 1.267,90 $/u.f. şi l‑a încheiat pe trend uşor descendent, la închiderea fixingului londonez din 11 martie metalul valorând cu 1% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 1.264,75 $/u.f., comparativ cu 1.277,50 $/u.f. în 4 martie. Cu toate acestea, deoarece nivelul minim la care a cotat uncia fină[2] s‑a situat cu aproape 12 $ peste cel din intervalul anterior, preţul mediu[3] al aurului a crescut cu 1,19% în raport cu săptămâna anterioară, la 1.262,51 $.
În România, impactul tendinţei de uşoară ieftinire a unciei fine de aur a fost amplificat prin aprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA de aşa manieră încât pe 11 martie Banca Naţională a României anunţa un preţ cu 2% mai mic decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (163,51 lei/gram, de la 166,60 lei/gram în 4 martie). Cu toate acestea, datorită faptului că valoarea gramului de aur[4] s‑a menţinut peste minimul din intervalul anterior, în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă a crescut cu 0,67%, la 164,91 lei.
- Argintul, în schimb, a început intervalul analizat în creştere, la 15,66 $/u.f., şi, în ciuda faptului că s‑a confruntat, la rândul său, cu o uşoară diminuare a cererii, la închiderea fixingului londonez din 11 martie valora cu 0,5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (15,50 $/u.f., comparativ cu 15,43 $/u.f. în 4 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă[5] al unciei fine de argint a crescut cu 3,20%, la 15,47 $.
- Platina a beneficiat, şi ea, de faptul că este încă departe de a fi recuperat pierderile suferite anul trecut şi a început intervalul analizat în creştere, cotând, pentru prima dată din octombrie 2015, peste pragul de 1.000 $/u.f.. În plus, deşi acest nivel nu a putut fi menţinut decât două zile şi a fost urmat de trei ieftiniri consecutive, la închiderea fixingului londonez din 11 martie metalul valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (974 $/u.f., comparativ cu 960 $/u.f. în 4 martie), iar preţul mediu2 al unciei finea crescut cu 5,26% în raport cu săptămâna anterioară, la 988 $.
- Paladiul, care a evoluat extrem de slab în primele două luni ale anului, a fost însă cel mai „performant” metal preţios pe parcursul intervalului analizat, pe care l‑a încheiat în creştere extrem de accentuată. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 11 martie paladiul valora cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (576 $/u.f., comparativ cu 550 $/u.f. în 4 martie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă2 al unciei fine a crescut foarte puternic, cu 10,05%, la 571,40 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa de lingouri din Londra (LBMA)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat deprecieri generalizate săptămâna trecută, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din țările emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată de factori macroeconomici, precum și de consolidarea încrederii pe piețele financiare internaționale după unda de turbulențe de la începutul anului curent.
Din perspectiva macroeconomică, evoluțiile din Statele Unite exprimă premise de amânare de către FED a următoarelor decizii de majorare a ratei de dobândă de referință în cadrul ciclului monetar post-criză: climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a deteriorat în februarie, iar dinamica creditării a decelerat în ianuarie.
Totodată, măsurile de politică monetară implementate de Banca Centrală Europeană la a doua ședință de politică monetară din acest an (săptămâna trecută entitatea a redus ratele de dobândă către noi minime istorice și a majorat programul lunar de cumpărare de active cu 20 miliarde euro la 80 miliarde euro) au contribuit la creșterea probabilității ca diferențialul de ritm de creștere dintre economia SUA și economia Zonei Euro să continue tendința de atenuare pe termen scurt și mediu. Trebuie menționat faptul că, Președintele BCE, Mario Draghi, a semnalat că acestea ar putea fi ultimele măsuri din actualul ciclu monetar, ceea ce a contribuit la revenirea puternică a monedei unice europene după deprecierea severă de la momentul comunicării deciziilor.
Nu în ultimul rând, în China, Banca Centrală a semnalat că va implementa o politică monetară flexibilă pe viitor (și nu se va avânta în măsuri nesustenabile de relansare a economiei).
Pe piețele de acțiuni s-au consemnat creșteri generalizate săptămâna trecută, evoluție similară fiind consemnată și pentru cotațiile internaționale la țiței.
Nu în ultimul rând, pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut în a doua săptămână din martie, avansul fiind mai pronunțat pentru obligațiunile germane (pe scadența 10 ani cu 17,2% la 0,28%) (în SUA acest indicator a urcat cu doar 5,5% la 1,98%).
În acest context, cursul mediu al dolarului american a scăzut cu 1,6% față de moneda unică europeană în săptămâna încheiată în 11 martie (către nivelul minim de la jumătatea lunii februarie).
De asemenea, dolarul american s-a depreciat și raportat la monedele din sfera de influență a EURO: coroana daneză (cu 1,6%), coroana suedeză (cu 1,8%).
Totodată, moneda americană a pierdut teren și comparativ cu monedele țărilor exportatoare de materii prime, pe fondul avansului cotațiilor internaționale la țiței: dolarul canadian (cu 1%), coroana norvegiană (cu 1,5%), dolarul australian (cu 2,9%).
Nu în ultimul rând, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat și raportat la: yenul nipon (cu 0,4%), francul elvețian (cu 0,5%), dolarul neo-zeelandez (cu 1,2%, deși Banca Centrală din Noua Zeelandă a redus rata de dobândă de referință de la 2,5% la 2,25%), lira sterlină (cu 1,6%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se evidențiază creșterea dolarului american față de dinarul kuweitian (în medie, cu 0,5%) și stagnarea comparativ cu riyalul saudit și rialul iranian.
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat față de monedele din America de Sud (notându-se declinul cu 4,3% raportat la real-ul brazilian, în contextul semnalelor de intensificare a luptei contra corupției (fostul Președinte Lula a fost arestat)). De asemenea, moneda americană a scăzut și față de rupia indiană, peso filipinez și ringgit-ul malaysian săptămâna trecută (în medie cu 0,5%, 0,7%, respectiv 1%).
În raport cu leul românesc, dolarul american a scăzut cu 1,6% săptămâna trecută, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (stagnare) și EUR/USD (apreciere cu 1,6%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții favorabile săptămâna trecută, susținute de deciziile și perspectivele de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii, precum și de dinamicile consemnate în piețele de titluri de stat, valute (deprecierea dolarului) și materii prime (creșterea cotațiilor internaționale la țiței).
Din punct de vedere macroeconomic, evenimentul săptămânii a fost ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), a doua din acest an. Entitatea a surprins piețele prin hotărârile luate: reducerea ratelor de dobândă și majorarea programului de cumpărare de active.
Pe de o parte, BCE a redus rata de dobândă de referință de la 0,05% la 0% (nou minim istoric), rata de dobândă la facilitatea depozite (de la -0,3% la -0,4%) și rata de dobândă LOMBARD (de la 0,3% la 0,25%).
Pe de altă parte, BCE a majorat programul de cumpărare de active de la 60 miliarde euro/lună la 80 miliarde euro/lună din aprilie și a hotărât extinderea acestuia și la titluri emise de companiile din Zona Euro (cu rating investițional).
Deciziile BCE vizează consolidarea procesului de relansare economică în regiune și contracararea presiunilor deflaționiste, într-o perioadă în care economia Zonei Euro resimte turbulențele din piețele financiare din debutul anului, provocările cu care se confruntă economiile emergente și intensificarea unor factori de risc (terorism, migrație, scenariul Brexit). Acest aspect este confirmat și de deteriorarea evidenței indicatorilor de încredere din regiune (barometrul Sentix a continuat să scadă în martie, spre nivelul minim de la începutul anului 2015).
În Statele Unite, indicatorii macroeconomici comunicați recent au evoluat mixt. Pe de o parte, climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a deteriorat în februarie, date fiind perspectivele mai slabe privind vânzările și rezultatele companiilor. Totodată, creditul de consum a crescut cu un ritm anualizat de doar 3,6% în ianuarie (cel mai redus din ultimii trei ani). Pe de altă parte, finanțele publice se consolidează: deficitul bugetar a consemnat un nivel de 2,2% din PIB în perioada ianuarie 2015 – februarie 2016 (minimul din 2007).
Nu în ultimul rând, în China economia continuă să-și ajusteze ritmul de creștere, iar Guvernul a stabilit ținta pentru acest ritm la 6,5% – 7,0% în 2016. Banca Centrală a semnalat faptul că va implementa o politică monetară flexibilă, însă nu va recurge la măsuri excesive de relaxare pentru susținerea economiei.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă pe scadența 10 ani au crescut săptămâna trecută: în SUA cu 5,5% la 1,98%; în Germania cu 17,2% la 0,28%.
Pe piețele de materii prime se evidențiază creșterea cotațiilor internaționale la țiței, evoluție susținută de perspectivele de reducere a excesului de ofertă mondială.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a încheiat a doua săptămână din martie cu un avans de 1,1%, la 391,8 puncte (declin cu 1,9% de la începutul anului). Se notează dinamica piețelor emergente, indicele MSCI pentru această categorie urcând cu 1,3%, la 800,9 puncte (avans cu 0,9% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltare a urcat cu 1,1%, la 1 626,2 puncte (scădere cu 2,2% față de finalul anului trecut).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a crescut cu 1,2% la 17 213,3 puncte, iar indicele S&P 500 a consemnat un avans de 1,1%, la 2 022,2 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 0,1%, la 342,2 puncte în a doua săptămână din martie.
În Asia, indicele MSCI Asia Pacific a crescut cu 0,3%, la 126,7 puncte în săptămâna încheiată în 11 martie.
Pe plan intern, indicele BET a consemnat un avans de 0,8%, la 6 607,1 puncte săptămâna trecută.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnic de către LBMA.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională.
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei, de către LBMA.
