I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen, Nymex, din New York, şi ICE din Londra, exprimate în termeni de medii săptămânale, în tranzacţiile cu scadenţă în luna decembrie 2016, au continuat să înregistreze scăderi, sensibil mai moderate comparativ cu intervalul precedent: preţul WTI (SUA) a scăzut cu 1,93%, la 44,64 $/baril, iar cel al Brent (Marea Britanie) cu 2,16% la 46,03 $/baril.
După o scurtă perioadă de volatilitate, imediat după alegerile din SUA, de marţi, 8 noiembrie, preţurile au scăzut, din nou, deoarece oferta excedentară şi incertitudinile privind încheierea unui acord OPEC au persistat.
Reamintim că, la sfârşitul lunii noiembrie, OPEC va analiza detaliile cu privire la un plan pentru a reduce volumul producţiei de ţiţei cu până la 2%, o mişcare care vizează combaterea supraabundenţei ofertei mondiale de ţiţei. La recentele discuții pregătitoare de la Viena, statele OPEC nu au reuşit să cadă de acord asupra cuantumului ajustărilor individuale de producţie.
Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), producţia OPEC a crescut, în luna octombrie, cu 230.000 de barili pe zi faţă de luna precedentă, la 33,8 milioane de barili pe zi. OPEC a comunicat o cifră similară, în raportul său publicat vineri, 11 noiembrie. Aceasta ar putea însemna că efortul OPEC de a contribui la reducerea producţiei până la marja propusă de 32,5-33,0 mil.barili/zi, ca bază a unui acord la finele lui noiembrie, va fi mult mai greu de realizat. Nivelul actual al producţiei OPEC este, de asemenea, cu aproximativ 1 mil.barili/zi mai mare decât nivelul estimat al cererii pentru 2017. O altă problemă o constituie faptul că ţările din afara OPEC, cum ar fi Rusia şi Brazilia îşi intensifică extracţia de ţiţei. „Acest lucru înseamnă că 2017 ar putea fi un alt an de creştere implacabilă a ofertei la nivel mondial, similar cu 2016.”
Agenţia Internațională a Energiei a informat, de asemenea, că oferta de ţiţei la nivel mondial a crescut cu 800.000 de barili pe zi în luna octombrie, la 97,8 mil. barili pe zi.
Şi producţia de ţiţei a SUA a crescut. Datele săptămânale ale Energy Information Administration, din cadrul Departamentului american al Energiei indică o producţie de ţiţei a SUA de 8,69 milioane de barili pe zi, în prima săptămână a lunii noiembrie, în creştere cu 170.000 de barili pe zi faţă de săptămâna trecută.
„Este atât de mult ţiţei pe piaţă încât se justifică faptul că preţurile se află la acest nivel, care ar trebui să fie chiar puţin mai mic” a declarat Tariq Zahir, trader la „Tyche Capital Advisors” din New York, iar Abhishek Deshpande, analist la Natixis SA, a declarat pentru Bloomberg că „preţurile ar putea scădea la 40 $/baril sau poate sub acest nivel, mai ales în absenţa unui acord OPEC”.
Dincolo de oferta excedentară, un dolar în creştere ca urmare a şocului iniţial produs de câştigarea, de către Donald Trump, a alegerilor prezidenţiale din SUA a exercitat de asemenea, presiuni asupra preţurilor.
Unda de şoc a alegerii-surpriză a lui Donald Trump este încă resimţită în întreaga lume, cu toate sectoarele economiei mondiale încercând să decodifice ramificaţiile implicaţiilor preşedinţiei sale. De menţionat că există mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la abordarea problemei energiei de către Trump. Un lucru este sigur: el va încerca să se implice într-una dintre cele mai dereglementate piețe pentru petrol şi gaze din lume. Între altele se anticipează că va anula reglementările care controlează emisiile de metan, fracturarea hidraulică şi emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea va simplifica acordarea permiselor pentru proiectele majore de infrastructură, deschizând calea pentru finalizarea conductelor interne; va aloca, probabil, terenuri publice pentru oportunităţi extinse de foraj, iar în timp, ar putea scoate la licitaţie permise de foraj în Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic, Alaska, şi chiar în Golful Mexic de Est. El a promis, de asemenea, să se retragă din Acordul în domeniul climei de la Paris. O parte din această agendă va necesita validarea Congresului, dar cu un control republican în ambele Camere, aproape toate prevederile de pe ordinea de zi par a fi la îndemână. Este greu să se estimeze dimensiunea „revoluţiei” pe care ar putea-o provoca în politica energetică, dar este cert că efectul ar fi o creştere şi mai accentuată a producţiei de hidrocarburi a SUA. De menţionat că în fruntea echipei de tranziţie la Energy Environmental Protection din SUA, Trump l-a numit pe Myron Ebell, cunoscut pentru atitudinea sa de respingere a acţiunilor legate de minimizarea problemele climatice. De aceea pe lista de priorităţi este probabil să figureze reconsiderarea reglementărilor majore de mediu, în sensul eliminării în mare măsură a restricţiilor acestora. Pe scurt, o acţiune executivă cu privire la schimbările climatice, este probabil exclusă, fapt de rău augur pentru traiectoria schimbărilor climatice, dar pentru care industria energetică americană se va bucura.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural pe piaţa la termen din New York, în tranzacţiile cu termen de livrare decembrie, au scăzut cu 6,07%, la o medie săptămânală de 94,53 $/1000 m.c., în contextul în care stocurile de gaz au înregistrat cel mai ridicat nivel, la sfârşitul sezonului tradiţional de stocare, iar cererea a avut o evoluţie staţionară.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Banca de date I.E.M.
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
La Bursa din Chicago, cotațiile grâului au revenit la valorile înregistrate cu două săptămâni în urmă, chiar dacă rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite a creat turbulențe pe bursele internaționale. Pe data de 8 noiembrie 2016, cotația medie a grâului a fost de 152,58 $/tonă, maximul intervalului analizat.
Ulterior zilei de marți, cotațiile grâului american au scăzut la valori de sub 150 $/tonă, sub influența noului raport al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA) publicat pe 9 noiembrie. Conform acestuia, prognozele privind disponibilitățile mondiale de grâu (stocuri inițiale + producție + importuri) pentru sezonul actual (2016/17) se mențin ridicate, la aproape 1,2 miliarde tone, cu 3% mai mari față de cele din 2015/16.
În acest context, media săptămânală a cotațiilor grâului american roșu moale nr. 2 a fost de 149,89 $/tonă, în scădere cu 1,68% comparativ cu cea din perioada anterioară.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În săptămâna 7 – 13 noiembrie 2016, contractele pentru porumbul american cu livrare în luna decembrie 2016, tranzacționate la Bursa din Chicago, au avut valori cuprinse între un maxim de 139,46 $/tonă (pe data de 8 noiembrie) și un minim de 133,95 $/tonă (vineri, 11 noiembrie), cea mai scăzută cotație din ultimele 4 săptămâni. Media cotațiilor din intervalul analizat s-a diminuat cu 1,24% față de cea din perioada anterioară, la 135,82 $/tonă.
Ieftinirea porumbului a fost susținută de revizuirea pozitivă a prognozelor USDA din noiembrie privind producția mondială din sezonul 2016/17, care se va putea ridica la 1,03 miliarde tone, cu aproape 5 milioane tone mai mult decât anticipau specialiștii americani cu o lună în urmă.
Creșterea producției mondiale este determinată de majorarea recoltelor obținute în Statele Unite, la 387 milioane tone în 2016/17, comparativ cu 382 milioane tone cât se previzionase în octombrie (+1,12%) și cu 345 milioane tone în sezonul anterior (+12%). Cantitatea mare de porumb preconizată a se realiza în SUA (principalul producător și exportator mondial) este consecința extinderii suprafeței însămânțate în sezonul actual cu 1,1 milioane hectare față de 2015/16, la 35,14 milioane ha, precum și a sporirii randamentului mediu ce va putea ajunge la un record de 11,01 tone/ha (+4,2% față de 2015/16).
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în săptămâna 7 – 13 noiembrie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia a urcat la 363,62 $/tonă, cu numai 0,48% mai mare faţă de săptămâna precedentă. În cele 5 zile de tranzacţionare, tendinţa cotaţiilor a oscilat între o valoare maximă de 368,07 $/tonă, înregistrată pe 8 noiembrie, şi una minimă de 359,53 $/tonă, pe 11 noiembrie 2016. În luna octombrie 2016, cotaţia medie lunară a boabelor de soia a fost de 358,38 $/tonă, înregistrând o majorare de 0,83% faţă de luna precedentă când s-a înregistrat 355,41$/tonă.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia s-a diminuat cu numai 0,38% faţă de săptămâna precedentă, la 767,95 $/tonă. Nivelul maxim înregistrat pe parcursul intervalului analizat a fost de 778,59 $/tonă (8 noiembrie), iar cel minim de 758,40 $/tonă (11 noiembrie). În luna octombrie 2016, cotaţia medie (lunară) a uleiului de soia s-a situat la 757,63$/tonă, înregistrând o creştere de 4,82% faţă de luna precedentă (722,74 $/tonă).
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 7 – 13 noiembrie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat a înregistrat o creștere ușoară, de 0,53%, la 575,70 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu creșteri ale cotațiilor comparativ cu săptămâna anterioară.
Având în vedere scăderea producției principalului consumator mondial de zahăr, India, la cel mai scăzut nivel din ultimele 5 sezoane, și menținerea unui consum ridicat, această țară va trebui să importe cantități mai mari de zahăr, în sezonul 2016/17, pentru a putea acoperi necesarul intern. În India, o parte din fermieri și-au redus suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, din cauza condițiilor meteorologice neprielnice (secetă) și a prețurilor scăzute obținute în prima parte a sezonului 2015/16.
Cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 582,30 dolari/tonă (atins pe 9 noiembrie) și unul minim de 568,90 dolari/tonă (10 noiembrie). Așa cum se observă, și în această săptămână, fluctuațiile înregistrate în intervalul analizat au fost minore.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat media cotațiilor la cafea Arabica a înregistrat o creștere modestă, respectiv de 0,45% față de săptămâna de dinainte, la 3.654,79 $/tonă. Valorile atinse la cafea Arabica în săptămâna analizată sunt considerate cele mai mici din 24 iunie a.c..
Media cotațiilor la cafea Robusta s-a redus cu 3,20% față de perioada anterioară, la 2.152,25 $/tonă.
Conform Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), plantațiile de cafea din Brazilia au înregistrat randamente anuale mai scăzute, din cauza unor condiții meteorologice nefavorabile provocate în mare patre de fenomenul ,,El Nino”, cât și lipsei acute a apei în majoritatea zonelor. Amenințarea ,,El Nino” poate avea un efect devastator asupra producătorilor din Sud-estul Asiei și America Latină, influențând oferta considerabil.
Cacao
AUTOR: Emilia MANOLE
La Bursa de la Londra, CIF, media cotaţiilor la sortimentul cacao nr.7 a contiunat trendul descendent și a înregistrat o nouă reducere, respectiv cu 5,57% în săptămâna analizată față de intervalul precedent, la 2.566,98 $/tonă. Cotaţiile zilnice la cacao nr. 7 au oscilat pe parcursul săptămânii între o valoare minimă de 2.536,41 $/tonă, în prima zi din săptămână, iar vineri, la închiderea bursei, a atins o valoare maximă de 2.605,68 $/tonă.
La Bursa din New-York, franco-depozit, în săptămâna analizată, media cotațiilor la cacao a înregistrat o scădere de 7,87% comparativ cu perioada anterioară, la 2.473,75 $/tonă. Cotațiile zilnice la cacao, la deschiderea bursei, au atins nivelul 2.491$/tonă, iar la sfârșitul zilei de vineri au ajuns la un nivel de 2.453 $/tonă (cea mai mică valoare din ultimi 3 ani). Scăderea prețului la cacao reflectă încetinirea creșterii cererii, probleme tehnice de aprovizionare, ca și deprecierea lirei în raport cu dolarul. Cea mai mare parte a livrărilor la nivel mondial provine din Africa de Vest, unde se produce 70% din producția mondială de cacao.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 7 – 13 noiembrie 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții diferite. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 0,23%, la 1.713,01 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.513,20 $/tonă, cu 0,25% mai mult față de săptămâna trecută.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.703,36 $/tonă și 1.725,41 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.505,79 $/tonă și unul maxim de 1.525,86 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Banca de date I.E.M.
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Valorile de peste 1.700 $/tonă înregistrate de cotațiile zilnice ale aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME), pentru a doua săptămână consecutiv, au contribuit la creșterea mediei săptămânale cu 1,16% față de media săptămânală anterioară, la 1.741,80 $/tonă. Menținerea în perioada următoare, a cotațiilor la nivelul actual, apropiat de costul de producție a metalului alb, de 1.750 $/tonă, va stimula creșterea producției, contribuind la majorarea excedentului de metal existent, de peste 1 mil tone.
Nivelul stocurilor a scăzut ușor, la 2.105.350 tone la 11 noiembrie, iar media acestora s-a situat cu 0,97% sub nivelul mediei săptămânale anterioare.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere semnificativă, de 10,27% comparativ cu perioada anterioară, la 5.386,00 $/tonă. Preţurile zilnice la metalul roșu în prima zi a săptămânii a înregistrat o valoare de 5.032 $/tonă, iar pe parcursul săptămânii analizate a înregistrat o creștere spectaculoasă, la 5.900 $/tonă (cel mai mare nivel din 3 iulie 2015). Această evoluție a cotaţiei cuprului a fost influențată de câștigarea alegerilor prezidențiale din S.U.A. de către Donald Trump, care în discursul său a declarat că va majora cheltuielile în infrasturctură și va stimula reducerile fiscale, insistând în mod expes asupra creșterii cererii de metale.
Potrivit estimărilor recente ale Grupului Internaţional de Studii privind Cuprul (ICSG), tendința de creștere a cotațiilor cuprului rafinat pe piaţa mondială se va menține până la sfârșitul anului. De asemenea se prognozează ca producția mondială de cupru să atingă, până la sfârșitul anului 2016, 19,9 milioane tone (+4%).
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) au continuat trendul descendent, înregistrând o reducere însemnată, de 9,94%, până la nivelul de 283.685 tone la sfârşitul săptămânii analizate. Până în prezent stocurile acumulează o scădere de 5,9%, la 28,335 de tone cupru rafinat, în comparație cu șfârșitul anului 2015.
Plumb
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile plumbului au depășit 2.100 $/tonă pe fondul previziunilor potrivit cărora cererea se va echilibra cu oferta în 2017. Previziunile au în vedere diminuarea producției miniere de zinc, plumbul fiind extras din minereuri în componența cărora se găsește alături de zinc. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a crescut semnificativ, cu 2,94% față de media săptămânală anterioară, la 2.119,90 $/tonă.
Cererea relativ redusă pentru plumbul primar, frecvent înlocuit cu metalul secundar, a contribuit la diminuarea ușoară a nivelului stocurilor la LME, la 187.500 tone la 11 noiembrie. Media săptămâanlă a acestora s-a diminuat cu 0,35% față de media săptămânală anterioară, la 187.810 tone.
Zinc
AUTOR: dr. Florela STOIAN
Cotațiile zincului la LME au depășit nivelul de 2.500 $/tonă în ultima parte a intervalului analizat, creșterea la cel mai mare nivel din noiembrie 2010 fiind susținută de reducerea producției miniere și de utilizarea metalului în scopuri financiare. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a crescut cu 1,99% față de media săptămânală anterioară, la 2.481,90 $/tonă.
Scăderea nivelului stocurilor la bursa londoneză, la 446.650 tone la 11 noiembrie, a determinat diminuarea mediei săptămânale cu 0,55% față de media săptămânală anterioară, la 447.905 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie la nichel, la Bursa londoneză, a continuat trendul ascedent și a înregistrat o nouă majorare considerabilă, de 9,18% în săptămâna analizată faţă de intervalul precedent, la 11.393,00 $/tonă. În perioada examinată, cotațiile zilnice ale metalului alb au fluctuat între o valoare minimă de 10.930 $/tonă, înregistrată pe 7 noiembrie 2016, şi una maximă, de 11,735 $/tonă, pe 11 noiembrie 2016 (cel mai înal nivel din 2 februarie a.c.). Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei la nichel din această săptămână a fost aprecierea dolarului în raport cu yuanul (cea mai mică valoare din 21 iulie a.c.), cât și a evenimentelor politice deosebite din S.U.A.
Stocurile de nichel la Bursa de Metale de la Londra (LME) au înregistrat o ușoară modificare, de 0,10%, la 363.623 tone faţă de săptămâna precedentă. Conform Grupului Internaţional de Studii privind Nichelul (INSG), stocurile la bursa londoneză au înregistrat un nivel record de peste 432.000 tone la sfârșitul lunii octombrie a.c..
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
Cotaţia medie a cositorului la Bursa de Metale de la Londra, în săptămâna 7 – 13 noiembrie 2016, a înregistrat o creştere de 3,25% faţă de intervalul precedent, la 21.791 $/tonă. Preţurile zilnice au fluctuat între un nivel minim de 21.655 $/tonă (7 noiembrie a.c.) şi unul maxim de 21.945 $/tonă (8 noiembrie 2016). În luna octombrie 2016, cotaţia medie lunară a cositorului a fost de 20.184 $/tonă, înregistrând o majorare de peste 3% faţă de luna precedentă, când s-a înregistrat 19.590 $/tonă. Tendinţa de creştere a cotaţiilor cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă şi al majorării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a crescut, după o tendinţă descendentă care a durat 15 luni, situându-se la 3.019 tone, cu o creştere de 3,50% faţă de intervalul anterior (2.917 tone). În luna octombrie 2016, nivelul mediu lunar al stocurilor de cositor s-a redus cu 19,8% faţă de luna septembrie a.c. (3.981 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Banca de date I.E.M.
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: dr. Dana GHIŢAC
Intervalul analizat a fost marcat de modul în care au reacţionat pieţele valutare şi de capital din întreaga lume după ce s‑a aflat că Donald Trump a câştigat alegerile din SUA:
- dolarul american a avut cea mai bună evoluţie săptămânală din ultimii cinci ani, obligând băncile centrale din India până în Indonezia să intervină pentru a‑şi stabiliza monedele naţionale – puternic afectate de îngrijorarea că politicile comerciale protecţioniste promise în campanie de noul preşedintele american vor impulsiona ieşirile de capital din economiile în curs de dezvoltare;
- materiile prime industriale s‑au scumpit brusc, susţinute de puternicul interes manifestat de investitorii speculativi care „pariază” pe faptul că Trump se va ţine de cuvânt, reducând taxele şi stimulând creşterea cheltuielilor destinate dezvoltării infrastructurii din SUA.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], această conjunctură a determinat ieftinirea alertă a aurului şi scumpirea celorlalte trei metale preţioase – funcţie de modul în care a fost percepută „utilitatea Industrială” a fiecăreia dintre ele. Astfel:
- Aurul, puternic afectat de redirecţionarea fluxurilor de capital spre dolarul american, francul elveţian şi titlurile emise de trezoreria SUA, a cotat pe trend puternic descendent pe tot parcursul intervalului analizat. Prin urmare, după ce s‑a ieftinit cu mai bine de 66 $/u.f. în doar cinci zile, la închiderea fixingului londonez din 11 noiembrie metalul valora cu 5% mai puţin decât cu o săptămână în urmă (1.236,45 $/u.f., faţă de 1.302,80 $/u.f. în 4 noiembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul[2] unciei fine[3] de aur a scăzut cu 1,81%, la 270,15 $.
În România, unde preţul oficial depinde şi de modul în care evoluează dolarul SUA în raport cu moneda naţională, gramul de aur s‑a ieftinit mai puţin decât uncia fină la Londra: pe 11 noiembrie Banca Naţională a României cota metalul cu 1,4% sub nivelul anunţat cu o săptămână în urmă (167,39 lei/gram, comparativ cu 168,61 lei în 4 noiembrie), iar în termeni de valori medii preţul gramului de aur[4] a scăzut nesemnificativ, cu doar 0,07%, la 168,95 lei.
- Argintul, deşi s‑a confruntat cu puternice presiuni de plafonare a tendinţei de scumpire în ritm alert (determinate de ieftinirea abruptă a aurului şi de aprecierea spectaculoasă a dolarului SUA în raport cu euro, monedele asiatice şi a valutelor celorlalte economii emergente), a reuşit să încheie intervalul analizat peste nivelul la care îl începea şi la închiderea fixingului londonez din 11 noiembrie valora cu aproape 2% mai mult decât cu o săptămână în urmă (18,59 $/u.f., faţă de 18,30 $/u.f. în 4 noiembrie). Mai mult, tendinţa de scumpire s‑a manifestat şi în termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine de argint[5] crescând cu 1,89%, la 18,53 $.
- Platina, deşi utilizată, la rândul său, cu preponderenţă în scop industrial, a fost mult mai afectată decât argintul de migrarea interesului speculativ dinspre activele „de refugiu” spre pieţele valutare şi de capital. Prin urmare, a încheiat intervalul analizat pe trend ascendent, la închiderea fixingului londonez din 11 noiembrie paladiul valorând cu aproape 3% mai puţin decât cu o săptămână în urmă: 974 $/u.f., comparativ cu 1.003 $/u.f. în 4 noiembrie. Cu toate acestea, datorită faptului că a cotat extrem de instabil, într‑un larg interval de fluctuaţie, metalul a reuşit să‑şi conserve valoarea în termeni de medii săptămânale, preţul2 unciei fine de platină crescând chiar uşor, cu 0,32%, la 994 $.
- Paladiul, în schimb, a fost principalul „beneficiar” din grupa metalelor preţioase al „pariului pe materii prime industriale” făcut de marii speculatori (care mizează pe o puternică creştere a economiei SUA) şi a cotat pe trend puternic ascendent. Prin urmare, metalul s‑a scumpit cu 65 $/u.f. în doar patru zile şi la închiderea fixingului londonez din 11 noiembrie valora cu aproape 10% mai mult decât cu o săptămână în urmă (685 $/u.f., comparativ cu 625 $/u.f. pe 4 noiembrie), iar în termeni de medii săptămânale preţul2 unciei fine de paladiu a crescut cu 6,68%, la 667,80 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului pe piaţa din Londra
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului pe piaţa din Londra.
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
Piaţa valutară
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate săptămâna trecută, atât raportat la monedele din țările dezvoltate, dar și față de valutele din statele emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de rezultatul alegerilor Prezidențiale din Statele Unite. Partidul Republican a câștigat atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților, iar Președintele ales a semnalat (în cadrul primului discurs) perspectiva implementării unor planuri ambițioase de investiții în infrastructură.
În acest context, piețele financiare au reacționat, ratele de dobândă la titlurile de stat crescând agresiv, pe fondul perspectivelor de accelerare a economiei, dar și a inflației. In SUA rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani a crescut cu peste 30 puncte bază, la 2,2% – cel mai ridicat nivel de la finalul anului trecut.
De asemenea, a crescut probabilitatea ca Rezerva Federală (FED) să majoreze din nou rata de dobândă pe termen scurt (în decembrie), aceasta fiind estimată în prezent la 90%.
Totodată, percepția de risc investițional în economiile emergente s-a amplificat, pe fondul preocupărilor privind implementarea unor măsuri protecționiste pe plan global, cu impact asupra exporturilor și investițiilor în aceste state.
Piața valutară globală a fost influențată, totodată. și de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii și fluctuațiile din piețele de acțiuni și materii prime.
Perspectiva intensificării divergențelor de politică monetară (Rezerva Federală din SUA vs. Banca Centrală Europeană din Zona Euro) pe termen scurt a determinat aprecierea cursului mediu al dolarului american cu 1,1% față de moneda unică europeană în a doua săptămână din noiembrie.
De asemenea, dolarul american a crescut și față de monedele din sfera de influență a euro săptămâna trecută: coroana daneză (cu 1,1%), coroana suedeză (cu 1,1%).
Totodată, dolarul american s-a apreciat și raportat la francul elvețian (cu 0,6%), lira sterlină (cu 1%), coroana norvegiană (cu 1,4%) și yen-ul nipon (cu 1,6%) săptămâna trecută, pe fondul perspectivelor de majorare a diferențialului de dobândă dintre SUA și aceste țări pe termen scurt.
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat cu 0,2% în raport cu dolarul neo-zeelandez săptămâna trecută.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se observă aprecierea dolarului față de peso mexican (în medie cu 2,4%), pe fondul speculațiilor privind implementarea de către Administrația Trump a unor măsuri care să afecteze investițiile americane în Mexic și exporturile acestei țări spre Statele Unite.
De asemenea, dolarul american a crescut și față de peso filipinez (cu 0,9%), real-ul brazilian (cu 1,8%), ringgit-ul malaysian (cu 2%) în a doua săptămână din noiembrie.
Pe de altă parte, dolarul american s-a depreciat cu 0,7% față de peso argentinian.
Raportat la leul românesc dolarul american s-a apreciat, în medie, cu 1,2% săptămâna trecută, evoluție determinată de creșterea EUR/RON cu 0,1% și de scăderea EUR/USD cu 1,1%. Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
AUTOR: dr. Andrei RĂDULESCU
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat evoluții mixte în a doua săptămână din noiembrie, sub influența rezultatului alegerilor Prezidențiale din Statele Unite. Inițial, bursele lumii au reacționat negativ la rezultatele parțiale care indicau alegerea candidatului Republican D. Trump. Ulterior, discursul Președintelui (în care s-a subliniat perspectiva unor planuri ambițioase de investiții publice) ales și faptul că Partidul Republican a câștigat majoritatea atât în Senat cât și în Camera Reprezentanților au fost factorii care au determinat o creștere puternică a burselor, în special în țările dezvoltate.
Pe de altă parte, avansul puternic al ratelor de dobândă la titlurile de stat din SUA (determinat de perspectiva implementării unei politici fiscal-bugetare relaxate pe viitor) a condus la re-orientări ale fluxurilor financiare internaționale, țările emergente fiind penalizate. Practic, capitalurile s-au redirecționat spre piețele dezvoltate (cu grad mai redus de risc), pe fondul majorării costurilor de finanțare, cu impact asupra economiilor emergente cu un grad ridicat de îndatorare.
Totodată, evoluția burselor lumii a fost influențată, săptămâna trecută, de știrile macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii (ameliorarea încrederii consumatorilor în SUA și a încrederii investitorilor în Zona Euro, concomitent cu persistența evoluțiilor nefavorabile în sfera comerțului exterior din China), sezonul de raportări financiare trimestriale (mai intens în Europa în perioada recentă) și dinamica din piețele internaționale de materii prime (declinul cotațiilor la țiței).
În acest context indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele globale de acțiuni a crescut cu 1,6% la 409,5 puncte săptămâna trecută (avans cu 2,5% de la începutul anului). Se notează dinamica indicelui MSCI pentru piețele dezvoltate, în urcare cu 2,2% la 1697 puncte (creștere cu 2,1% față de nivelul de la final de 2015). Pe de altă parte, indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut cu 3,5%, la 849,1 puncte (avans cu 6,9% de la începutul anului), pe fondul majorării costurilor de finanțare pe glob.
Se evidențiază dinamica indicilor bursieri din SUA, susținută de rezultatul alegerilor din 8 noiembrie: Dow Jones a crescut cu 5,4% la 18.847,7 puncte (maxim istoric), iar S&P 500 a consemnat un avans de 3,8%, la 2.164,5 puncte săptămâna trecută.
Totodată, în Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 2,6%, la 337,5 puncte în a doua săptămână din noiembrie.
Pe de altă parte, indicele MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1%, la 135,3 puncte săptămâna trecută.
În România indicele general al bursei (BET) a crescut cu 1%, la 6.849,8 puncte în săptămâna 7 – 11 noiembrie.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Banca de date I.E.M.
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de LBMA.
