I. ŢIŢEI
Autor: Mariana PAPATULICĂ
Preţurile ţiţeiului în contractele futures pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat scăderi accentuate ale valorilor medii săptămânale, în intervalul 8-14 februarie, de 10,01% în cazul WTI (SUA), la un nivel de 28,15 $/baril, la bursa Nymex din New York, şi de 7,66% în cazul Brentului (Marea Britanie), la un nivel de 31,49 $/baril, la bursa ICE din Londra, ambele în tranzacţiile cu termen de livrare în martie 2016.
Pe fondul unor fluctuaţii accentuate, preţurile au înregistrat declinul cel mai sever, joi 11 februarie, urmat de o redresare spectaculoasă în ultima zi de tranzacţii a săptămânii, 12 februarie, care nu a reuşit, însă, să modifice trendul predominat şi pronunţat descendent al mediilor săptămânale.
Declinul preţurilor a survenit pe fondul accentuării tendinţei de acumulare de stocuri petroliere, atât pe piaţa SUA, cât şi la nivel mondial, fapt care a amplificat supraoferta preexistentă pe piaţă, şi al declaraţiilor băncii de investiţii „Goldman Sachs” care a recomandat investitorilor să evite plasamentele în acţiuni şi alte active riscante şi orientarea spre active sigure, cum ar fi aurul.
„Goldman Sachs” a avertizat că preţul ţiteiului ar putea să scadă în trimestrul II a.c., sub 20 $/baril, pe fondul suprasaturării pieţei. Deşi existau aşteptări ca marii producători de ţiţei din lume să lase la o parte diferendele lor politice cu Orientul Mijlociu şi să fie de acord să limiteze oferta, aceştia au continuat să-şi maximizeze producţia de ţiţei. Astfel, Rusia a atins noi recorduri pentru era post-sovietică, iar Arabia Saudită a produs peste 10 milioane de barili/zi, cel mai mare cuantum din ultimii cel puțin 15 ani, conform Datastream. Arabia Saudită pare să aştepte, mai degrabă, ca forţele pieţei să-şi urmeze cursul şi să-i forţeze pe producătorii cu costuri mari să-şi reducă producţia. Dar acest lucru nu are şanse să se întâmple prea curând. Cel mai recent raport lunar al OPEC estimează că producția non-OPEC ar putea scădea doar cu 700.000 de barili/zi în acest an. Între timp, preţurile scăzute au adus Venezuela în pragul colapsului economic, iar operaţiunile de swap ale Nigeriei implică un risc de neplată de 56%..
Deşi mediile săptămânale ale preţurilor au înregistrat scăderi majore sub presiunea supraofertei, preţurile din contractele futures au beneficiat de o creştere apreciabilă în ultima zi de tranzacţii a săptămânii, respectiv,12 februarie. West Texas Intermediate a crescut cu mai mult de 12%, cel mai mare câştig procentual zilnic din ianuarie 2009, potrivit datelor FactSet, iar Brent-ul, preţul global de referinţă al ţiţeiului, a crescut în aceeaşi zi cu 3,30 $/baril, sau 11%, la ICE Futures din Londra.
Analiştii au invocat 3 motive-cheie care au condus la aceste creşteri importante, de o zi:
1) O posibilitate reînnoită de realizare a unui acord de reducere coordonată a producţiei.
Ministrul energiei din Emiratele Arabe Unite a declarat recent că membrii Organizației Ţărilor Exportatoare de Petrol sunt gata să coopereze pentru o reducere a producţiei de ţiţei, aceasta fiind apreciată ca o primă luare de poziţie oficială din partea OPEC. Pe de altă parte, Igor Sechin, director executiv al „Rosneft” (Rusia) a declarat, în data de 10 februarie, că efectuarea unor reduceri concertate ale producţiei de ţiţei de circa 1 milion barili/zi, de către producătorii majori ar putea stimula, întrucâtva, preţul petrolului. Faptul că cel mai influent oficial din industria petrolieră din Rusia, în general un critic al OPEC, a făcut această declaraţie a dat un semnal puternic conform căruia Rusia ar putea fi hotărâtă să încheie o înţelegere cu OPEC. În cazul unui plan coordonat între OPEC şi Rusia de reducere cu doar 2,3% a producţiei lor combinate, preţurile ar putea fi stimulate, fără o schimbare semnificativă a cotelor de piaţă ale participanţilor, în situația în care toate ţările se implică în acord. Sechin nu a făcut un angajament ferm, dar a avansat o cifră realizabilă care poate aduce negocierile la un rezultat pozitiv.
Richard Hastings, strateg macroeconomic la „Seaport Global Securities”, a declarat, de asemenea, că dacă OPEC ar reduce producţia de la 32,3 milioane de barili/zi la 31,5 milioane de barili pe zi, „aceasta ar putea conduce la o uşoară majorare a preţurilor”.
2) Unele semne de scădere a producţiei de ţiţei.
Cu toate că este vorba despre o reducere de mici proporţii, respectiv de 4.800 barili/zi, „prima închidere a unui teren petrolifer norvegian (Varg, din Marea Nordului) este o dovadă că tactica OPEC de a submina producătorii cu costuri mari de producție a început să funcționeze”, a declarat Matt Smith, director de cercetare a pieţei la „ClipperData”. Între timp, rapoarte ale „US Energy Information Administration” au indicat un declin al producţiei SUA în săptămâna precedentă şi au estimat o posibilă scădere a producției de ţiţei în martie, la şapte zăcăminte importante de ţiţei de şist din SUA.
3) Volumul mare de contracte tranzacţionate recent la bursa NYMEX, care a sporit volatilitatea preţurilor în ambele sensuri. WTI a stabilit recorduri de volum la Nymex, în fiecare din ultimele trei sesiuni. Grupul CME a declarat că volumul tranzacţionat pentru WTI, în data de 9 februarie, a fost de aproximativ 1,603 mil. contracte, în comparație cu un record anterior de aproape 1,595 milioane de contracte la 8 decembrie 2015.
II. GAZ NATURAL
Autor: Mariana PAPATULICĂ
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare martie, a avut o evoluţie practic staţionară (-0,06%), înregistrând o valoare medie de 72,32 $/1000 m.c., influenţată de o uşoară creştere a producţiei (cu 0,5%, faţă de săptămâna precedentă). Deşi cererea a crescut, din cauza condiţiilor meteo severe de pe Coasta de est, acesta a fost acoperită din stocurile interne puternic excedentare.
Preţul mediu al gazului din contractele de export/import ale Rusiei în Germania, franco-frontiera ţării importatoare, a înregistrat o nouă scădere importantă, de 12,39%, în luna ianuarie 2016, faţă de luna precedentă, la 5,09 $/mil BTU (179,4 $/1000 m.c).
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
Autor: Emilia BĂLAN
În săptămâna 8 – 14 februarie 2016, media cotaţiilor grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a fost de 168,50 $/tonă, în scădere cu 3,25% faţă de cea înregistrată în perioada anterioară. Cotaţiile grâului american s-au situat la sfârșitul tranzacțiilor bursiere din aproape toate zilele săptămânii în jurul valorii de 168 $/tonă, excepție a fost pe 10 februarie când au depășit pragul de 169 $/tonă.
Reducerea cotaţiilor grâului american a fost determinată de recentul Raport al Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), publicat pe 9 februarie, în care se îmbunătăţesc previziunile privind stocul mondial de grâu de la sfârșitul sezonului actual (30 iunie 2016). Astfel, conform USDA, stocurile tuturor țărilor, de la finele sezonului 2015/16, se vor ridica la un nivel record de 239 milioane tone, cu 11% mai mare comparativ cu cele din sezonul anterior, ca urmare a creșterii cantităților de grâu aflate în silozurile principalelor state producătoare.
Porumb
Autor: Emilia BĂLAN
În termeni de medii săptămânale, cotaţia porumbului american galben nr. 2 s-a diminuat cu 2,51% față de perioada anterioară, la 141,92 $/tonă.
Ieftinirea porumbului american a reflectat scăderea cererii pentru principala cereală furajeră livrată de Statele Unite pe pieţele externe, cel mai mare exportator mondial. Astfel, potrivit Serviciului Agricol Extern din cadrul USDA (Foreign Agricultural Service – FAS), în săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie 2016, exporturile SUA au fost de 528,7 mii tone, în scădere cu 20% comparativ cu săptămâna anterioară. Principalele destinaţii pentru porumbul american au fost: Mexic (200 mii tone), Columbia (107 mii tone), Japonia (103 mii tone), Peru (33 mii tone), Taiwan (30 mii tone) şi Guatemala (22 mii tone).
Ulei şi Boabe de Soia
Autor: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 8 -12 februarie 2016, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au înregistrat evoluţii diferenţiate. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a redus cu 1,17% faţă de săptămâna precedentă, la 318,51 $/tonă, preţurile zilnice oscilând între o valoare minimă de 316,82 $/tonă înregistrată pe 10 feb. a.c. şi una maximă de 320,95 $/tonă pe 11 feb. 2016. Cotaţia uleiului de soia a fost de 687,30 $/tonă, cu 0,54% mai mult faţă de cotaţia săptămânii anterioare (683,59 $/tonă); nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 678,04 $/tonă (8 feb.a.c.), iar cel maxim de 701,19 $/tonă (12 feb.a.c.)
Zahăr
Autor: Simona ZAMŞA
În săptămâna 8 – 14 februarie 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat a scăzut cu 2,37% față de săptămâna anterioară, la 389,02 $/tonă. Trendul săptămânii analizate a fost descendent. Prețurile au debutat de la un nivel maxim de 402,20 $/tonă și s-au diminuat până la 378,50 $/tonă. Principalii factori care au influențat scăderea cotațiilor din această săptămână au fost scăderea vânzărilor de la bursă comparativ cu săptămâna anterioară, având în vedere existența unei cantități mari de zahăr rafinat pe piață și a unor stocuri mondiale ridicate. De asemenea, recentul anunț făcut de grupul brazilian Unica privind creșterea recoltei de trestie de zahăr din sezonul actual a determinat investitorii să achiziționeze cantități mai mici de zahăr.
Cafea
Autor: Anca DRAGOMIRESCU
În intervalul 08-14 februarie 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.530,46 $/tonă, cu 4,49% mai puțin față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.393,20 $/tonă în intervalul analizat, cu 1,46% mai puțin comparativ cu săptămâna precedentă.
Cacao
Autor: Anca DRAGOMIRESCU
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 2.955,78 $/tonă în perioada 8 – 14 februarie 2016, cu 1,86% mai mult comparativ cu intervalul 1 – 7 februarie a.c.
În perioada 08-14 februarie 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 2.822,60 $/tonă, cu 0,79% mai mult față de intervalul precedent.
Bumbac
Autor: Simona ZAMŞA
În perioada 8 – 14 februarie 2016, cotațiile celor două sorturi de bumbac au scăzut, ca urmare a micșorării cererii pe fondul unor disponibilități mondiale ridicate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 2,93%, la 1.461,03 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.298,48 $/tonă, marcând o reducere de 3,85% față de cotația săptămânii precedente. Trendul săptămânal al ambelor sorturi a fost descedent; prețurile bumbacului Index A au pornit de la un nivel maxim de 1.477,35 $/tonă și au scăzut până la 1.448,69 $/tonă.
Pe piața americană, factorii principali care au influențat investitorii au fost: recentul anunț făcut de Departamentul American al Agriculturii (USDA) privind creșterea stocurilor mondiale din sezonul actual și cererea redusă din partea Chinei și Pakistanului, principalele piețe de desfacere pentru bumbacul american. În săptămâna analizată, cotațiile bumbacului american au oscilat între un nivel minim de 1.288,16 $/tonă și unul maxim, de 1.314,18 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
Autor: Florela STOIAN
După o scurtă perioadă de creștere peste pragul de 1.500 $/tonă, până la maximul de 1.532 $/tonă înregistrat la 4 februarie 2016, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au revenit în marja de 1.400-1.500 $/tonă, contribuind la scăderea cotației medii cu 1,86% față de media săptămânală anterioară, la 1.496 $/tonă. Evoluția nefavorabilă a cotațiilor zilnice se datorează insuficientelor reduceri ale producției mondiale de metal alb, care ar trebui să asigure trecerea spre echilibru sau chiar declanșarea unui deficit semnificativ pe piața mondială a aluminiului. Cotațiile metalului alb vor înregistra creșteri peste 1.500 $/tonă pentru scurte perioade de timp, însă acestea vor fi limitate de restrângerea ofertei și de creșterea cererii, factori ce ar putea determina diminuarea excedentului masiv acumulat în ultimii opt ani pe piața mondială a metalului alb.
În absența Chinei în tranzacțiile cu aluminiu, pe perioada vacanței Anului Nou Chinezesc, creșterea moderată a cererii pentru metal s-a reflectat în scăderea constantă a nivelului stocurilor la bursa londoneză și a mediei săptămânale a acestora cu 1,01% față de media săptămânală anterioară, la 2.756.725 tone.
Cupru
Autor: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra s-a redus cu 2,16%, atingând valoarea de 4.514,50 $/tonă, înregistrânduse cea mai mare scădere săptămânală de la începutul lunii, iar preţul cuprului a scăzut sub nivelul de 5.000 $/tonă (joi până la 4.474, cel mai scăzut nivel din ianuarie a.c). Motivul acestei evoluţii este determinat, în special, de deprecierea dolarului pe plan internațional, care a persistat pe piețele bursiere mondiale. Totodată, alt factor care a influențat piața a fost absența de pe piață a Chinei timp de o săptămână, datorită vacanței de Anul Nou.
Nivelul stocurilor de cupru la Bursa de Metale de la Londra (LME) a continuat trendul descendent, înregistrând o reducere semnificativă, respectiv de 4,06% faţă de săptămâna precedentă, la 225.500 tone.
Plumb
Autor: Florela STOIAN
Accentuând tendința de creștere din intervalul anterior, cotațiile plumbului la LME au depășit pragul de 1.800 $/tonă în intervalul analizat, până la maximul de 1.845 $/tonă la 12 februarie, cel mai înalt nivel din iulie 2015. Creșterea mediei săptămânale a cotațiilor plumbului cu 2,67% față de media săptămânală anterioară, la 1.820,60 $/tonă, a fost susținută de diminuarea ofertei de metal primar și secundar, dar și de reducerea nivelului stocurilor la bursa londoneză. Tendința de creștere a cotațiilor plumbului la LME pe termen scurt ar putea fi limitată de intensificarea tranzacțiilor cu metal secundar, la un preț avantajos în raport cu cel al metalului în formă primară.
Ca urmare a tranzacționării a 2.750 tone, media stocurilor de plumb la LME a înregistrat o scădere de 1,68% față de media săptămânală anterioară, la 183.005 tone.
Zinc
Autor: Florela STOIAN
În intervalul analizat, cotațiile zincului au continuat trendul ascendent instalat la finele lunii ianuarie, înregistrând valori de peste 1.700 $/tonă, începând cu 9 februarie. Maximul de 1.845 $/tonă, înregistrat în ultima zi a intervalului a contribuit la creșterea mediei săptămânale cu 1,69% față de media săptămânală anterioară, la 1.708 $/tonă. Ascensiunea rapidă a cotațiilor zincului a fost accelerată în intervalul analizat de anunțul recent privind reducerea cu 80% a producției la mina de zinc CBH Resources (Australia) care, alături de închiderea programată în 2015 a minelor de mare capacitate, va contribui la restrângerea semnificativă a ofertei miniere mondiale în acest an.
Creșterea moderată a cererii pe perioada vacanței prilejuită de Anul Nou Chinezesc s-a reflectat în scăderea cu 4.300 tone a nivelului stocurilor și a mediei săptămânale a acestora cu 1,62% față de media săptămânală anterioară, la 460.350 tone.
Nichel
Autor: Anca DRAGOMIRESCU
În perioada 8 -14 februarie 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 7.925,00 $/tonă, cu 6,50% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut nesemnificativ, de la 439.140 tone înregistrate pe 08 februarie 2016 la 439.104 tone în data de 12 februarie. a.c. (-36 tone).
Cositor
Autor: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale din Londra, în săptămâna analizată, cotaţia medie săptămânală a cositorului a înregistrat o creştere semnificativă, de 4,21%, comparativ cu cea din intervalul precedent, la 15.641 $/tonă, pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al diminuării stocurilor. Cotaţiile zilnice ale cositorului au evoluat între o valoare maximă de 15.855 $/tonă, atinsă pe 10 feb.a.c., la una minimă, de 15.300 $/tonă, pe 12 feb. 2016.
Stocurile de cositor la LME au atins în ultima zi de tranzacţionare (12 februarie a.c.) cel mai mic nivel din ultimele săptămâni, coborând sub pragul de 4.295 tone. Nivelul mediu al stocurilor de cositor în săptămâna analizată a fost de 4.452 tone, situându-se cu 14,7% sub cel din intervalul precedent (5.219 tone).
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
Autor: Dana GHIŢAC
Slăbiciunea pieţelor asiatice, europene şi din SUA, posibilitatea ca Banca centrală americană să stopeze creşterea dobânzii de referinţă (anunţată chiar de preşedinta Fed în discursul din 10 februarie ţinut în faţa Comisiei de servicii financiare din Camera Reprezentanţilor: „Dacă economia ne va dezamăgi, un nivel mai mic al dobânzii ar fi adecvat”), precum şi dinamica negativă a dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK) au amplificat puternic tendinţa de scumpire a metalelor preţioase. Pe piaţa de lingouri din Londra[1], aurul a cotat la cel mai ridicat nivel din ultimul an, argintul şi platina au recuperat ieftinirile din ultimele trei luni şi jumătate, iar paladiul a revenit la valori comparabile cu cele de la începutul acestui an:
- Aurul a început săptămâna în creştere accentuată (+4%), cotând la 1.193,25 $/u.f. şi, susţinut de sporirea interesului investitorilor, s‑a scumpit cu încă 48 $/u.f. în următoarele trei zile. Revenirea, după douăsprezece luni, la un preţ de peste 1.240 $/u.f. a stopat însă evoluţia ascendentă şi la închiderea fixingului londonez din 12 februarie metalul valora 1.239,75 $/u.f. – cu 8%, totuşi, mai mult decât cu o săptămână în urmă (1.150,35 $/u.f. în 5 februarie). În aceste condiţii preţul mediu[2] al unciei fine[3] de aur a crescut cu 6,35% în raport cu săptămâna anterioară, la 211 $.
În România, impactul scumpirii unciei fine pe piaţa londoneză a fost atât de puternic încât nu numai că a anulat efectul deprecierii dolarului SUA în raport cu moneda naţională, ci a şi imprimat un trend puternic ascendent pentru valoarea oficială a gramului de aur. Prin urmare, pe 12 februarie Banca Naţională a României anunţa cel mai ridicat curs din ultimele nouă luni, de 158,14 lei/gram, situat cu aproape 6% peste cel stabilit cu o săptămână în urmă (149,89 lei/gram în 5 februarie). Totuşi, în raport cu săptămâna anterioară, preţul mediu al gramului de aur[4] a crescut cu doar 2,84%, la 154,01 lei.
- Argintul, susţinut de scumpirea alertă a aurului, a cotat pe trend ascendent şi a încheiat intervalul analizat la cel mai ridicat nivel înregistrat pe piaţa londoneză după 29 octombrie 2015: la închiderea fixingului din 12 februarie uncia fină valora 15,64 $, cu aproape 5% mai mult decât cu o săptămână în urmă (14,91 $/u.f. în 12 februarie). Scumpirea argintului a fost semnificativă şi în termeni de medii săptămânale, preţul unciei fine[5] crescând cu 4,83% în raport cu săptămâna anterioară, la 15,23 $.
- Platina, la rândul său, a început intervalul analizat în creştere, cotând la 913 $/u.f. şi a continuat să se scumpească până la sfârşitul intervalului analizat (când a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat după 4 noiembrie 2015), la închiderea fixingului londonez din 12 februarie metalul valorând 957 $/u.f., cu peste 6% mai mult decât cu o săptămână în urmă (899 $/u.f. în 5 februarie). În aceste condiţii, preţul mediu[2] al unciei fine a crescut cu 6,59% în raport cu săptămâna anterioară, la 935,20 $.
- Paladiul, deşi începea în scădere intervalul analizat, cotând la 496 $/u.f., l‑a încheiat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Prin urmare, după patru zile consecutive de creştere, în urma cărora s‑a scumpit cu 30 $/u.f., la închiderea fixingului londonez din 12 februarie uncia fină de paladiul valora cu peste 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (526 $, comparativ cu 509 $ în 5 februarie), iar preţul mediu săptămânal[2] a crescut cu 2,83%, la 515,80 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Platinum and Palladium Market (LPPM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei RĂDULESCU
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat evoluții predominant nefavorabile în a doua săptămână a lunii februarie, dinamică determinată în principal de aspecte macroeconomice. De asemenea, evoluțiile din piețele internaționale de titluri de stat, acțiuni și materii prime au avut impact asupra dinamicii cursului monedei americane săptămâna trecută.
Din punct de vedere macroeconomic cel mai important eveniment al săptămânii cu impact asupra evoluției dolarului a fost discursul d-nei Janet Yellen (care ocupă funcția de Președinte al Rezervei Federale), din Congres (prima din cele două apariții anuale în Senat și Camera Reprezentanților). D-na Yellen a subliniat faptul că FED ar putea continua ciclul monetar inițiat în decembrie 2015 (prin majorarea ratei de dobândă de politică monetară, de la 0%-0,25% la 0,25%-0,50%), dar viitoarele decizii în această direcție sunt dependente de evoluția factorilor de risc cu implicații pentru perspectivele privind dinamica economiei reale și a prețurilor de consum. Pe de altă parte, Președintele F.E.D. nu a exclus scenariul implementării unei politici monetare axate pe rate negative de dobândă (foarte probabil dacă economia va intrat în recesiune – probabilitatea acestui scenariu a crescut de la 10% în decembrie 2015 la 21% în prezent, conform sondajului realizat de publicația Wall Street Journal). În acest context, a scăzut probabilitatea ca FED să mai majoreze rata de dobândă de politică monetară în primul semestru din 2016.
Trebuie însă menționat faptul că indicatorii macroeconomici comunicați în cursul săptămânii în Statele Unite au consemnat evoluții mixte. Pe de o parte, încrederea consumatorilor s-a deteriorat pentru a doua lună la rând în februarie, în contextul turbulențelor din piețele financiare (indicatorul Michigan a scăzut la nivelul minim din ultimele patru luni). Pe de altă parte, vânzările din comerțul cu amănuntul au accelerat în ianuarie (cel mai bun ritm din mai 2015 pentru indicatorul care exclude componentele volatile).
Pe plan european, indicatorii comunicați recent exprimă faptul că Zona Euro resimte turbulențele din piețele financiare, decelerarea din economiile emergente, dar și provocările reactivate la adresa regiunii (terorismul și migrația). Astfel, producția industrială a scăzut în decembrie (cu un ritm lunar de 1% și cu 1,3% an/an), iar dinamica anuală a PIB a decelerat de la 1,6% în trimestrul III la 1,5% în trimestrul IV.
Pe piețele de acțiuni s-au consemnat evoluții nefavorabile săptămâna trecută, percepția ridicată de risc determinând refugiul fluxurilor de capital spre obligațiunile de stat. În acest context, ratele de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani au scăzut în Statele Unite cu 5,3%, la 1,75% (declin cu 23% de la începutul anului) și în Germania (cu 12%, la 0,27% – atenuare cu 58,3% comparativ cu nivelul de la final de 2015).
Prin urmare, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat cu 2,1% față de moneda unică europeană în a doua săptămână din februarie, către nivelul minim din luna octombrie 2015 (după cum se poate evidenția în graficul alăturat).
De asemenea, dolarul a scăzut și raportat la monedele din sfera de influență a euro săptămâna trecută: coroana suedeză (cu 0,9%), coroana daneză (cu 2%).
Semnalele de politică monetară din Statele Unite, lansate de d-na Yellen au condus la deprecierea puternică dolarului comparativ cu monedele considerate de “refugiu” în perioade de turbulențe pe piețele financiare internaționale: francul elvețian (cu 3%), yen-ul nipon (cu 4%).
Nu în ultimul rând, moneda americană a scăzut săptămâna trecută și comparativ cu valutele din Norvegia (cu 0,6%), Noua Zeelandă (cu 0,8%), Israel (cu 1,1%) și Singapore (cu 1,4%).
Pe de altă parte, cursul mediu al dolarului american a stagnat în raport cu dolarul canadian și s-a apreciat ușor față de lira sterlină (cu 0,1%), dolarul australian (cu 0,3%) săptămâna trecută.
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare se observă aprecierea dolarului față de peso argentinian (cu 2,3%) și peso mexican (cu 2,9%).
La polul opus, moneda americană a scăzut raportat la real-ul brazilian (cu 0,2%), peso filipinez (cu 0,3%), riggit-ul malaysian (cu 0,4%) și dinarul kuweitian (cu 0,9%).
Comparativ cu leul românesc, dolarul american s-a depreciat cu 2,6% săptămâna trecută, pe fondul dinamicii cursurilor EUR/USD (apreciere cu 2,1%) și EUR/RON (scădere cu 0,6%). Cursul USD/RON reprezintă un cross între EUR/USD și EUR/RON.
Pieţe de capital
Piețele internaționale de acțiuni au consemnat o nouă undă de scăderi și de volatilitate ridicată în a doua săptămână din februarie, pe fondul semnalelor din plan macroeconomic din principalele blocuri economice ale lumii și știrilor din sfera companiilor (sezonul de raportări financiare, preocupările privind situația băncilor europene). De asemenea, evoluțiile din piețele de titluri de stat, valute și materii prime au influențat dinamica indicilor bursieri săptămâna trecută.
Din perspectiva macroeconomică, în Statele Unite indicatorii macroeconomici au evoluat mixt săptămâna trecută. Pe de o parte, încrederea consumatorilor s-a deteriorat în februarie, conform indicatorului Michigan, în atenuare spre nivelul minim din ultimele patru luni. Totodată, sondajul realizat de Wall Street Journal în rândul managerilor și economiștilor indică creșterea probabilității ca economia americană să intre în recesiune în următoarele 12 luni la 21% (de la 10% la finalul anului 2015). Pe de altă parte, vânzările din comerțul cu amănuntul au crescut pentru a treia lună la rând în ianuarie, evoluție care confirmă momentul favorabil din sfera consumului privat (principala componentă a PIB), după ce în 2015 s-a consemnat cea mai bună dinamică din 2005.
Cel mai important eveniment al săptămânii trecute a fost discursul d-nei Janet Yellen, Președinte al F.E.D., din Senat și Camera Reprezentanților (acest discurs are loc de două ori pe an, în lunile februarie și august). D-na Yellen a subliniat preocuparea FED cu privire la turbulențele recente din piețele financiare internaționale, semnalând posibilitatea amânării următoarelor decizii de majorare a ratei de dobândă de referință, după demararea unui nou ciclu monetar în decembrie 2015 (atunci banca centrală a SUA a majorat rata de dobândă de politică monetară de la 0%-0,25% la 0,25%-0,50%). Totodată, președinta FED a menționat posibilitatea implementării ratelor negative de dobândă în scenariul instaurării recesiunii în Statele Unite. Semnalele lansate de d-na Yellen au contribuit la intensificarea aversiunii la risc a investitorilor pe piețele financiare internaționale.
Peste ocean, economia Zonei Euro a pierdut din turație la final de 2015, aspect reflectat de decelerarea dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV la 1,5%, de la 1,6% în trimestrul III. Totodată, producția industrială a regiunii a scăzut pentru a doua lună la rând în decembrie cu un ritm lunar de 1% (declin cu 1,3% an/an).
Nu în ultimul rând, în China continuarea procesului de decelerare coroborată cu presiunile în direcția accelerării reformelor în economia financiară au condus la noi ieșiri de capital. Pentru contracararea acestor ieșiri de fluxuri de capital autoritățile au intervenit masiv în ultimele luni, aspect reflectat de declinul rezervelor valutare cu 99 miliarde dolari în ianuarie față de decembrie, la 3,23 trilioane dolari (nivelul minim din ultimii trei ani).
În ceea ce privește sezonul de raportări financiare pe trimestrul IV 2015 la 68% dintre companiile incluse în indicele S&P 500 din Statele Unite care au comunicat până în prezent rezultatele acestea au depășit estimările pieței.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă au scăzut pe scadențele lungi (10 ani) săptămâna trecută, atât în Statele Unite (cu 5,3%, la 1,746%), dar și în Germania (cu 12%, la 0,265%), pe fondul intrărilor de fluxuri de capital, în contextul intensificării percepției de risc la nivelul investitorilor pe piețele financiare internaționale.
Nu în ultimul rând, cotațiile internaționale la țiței au scăzut săptămâna trecută: la 27,85 dolari (de la 31,61 dolari) pentru cotația West Texas Intermediate.
În acest context indicele calculat de Morgan Stanley pentru piețele internaționale de acțiuni a scăzut cu 2,6%, la 357,1 puncte în a doua săptămână din februarie (declin cu 10,6% de la începutul anului). Cel mai sever declin s-a consemnat în sfera piețelor emergente: indicele MSCI pentru această categorie a încheiat săptămâna trecută în scădere cu 3,8% la 711,2 puncte (diminuare cu 10,4% față de nivelul de la final de 2015). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a înregistrat o scădere cu 2,5%, la 1 486,5 puncte în perioada 8-12 februarie (declin cu 10,6% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 1,4%, la 15 973,8 puncte, iar indicele S&P 500 a consemnat o diminuare cu 0,8%, la 1 864,8 puncte săptămâna trecută.
În Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a înregistrat o scădere mai severă, cu 4,1%, la 312,4 puncte, pe fondul preocupărilor cu privire la situația băncilor (a se vedea cazul Deutsche Bank) (indicele bursier sectorial pe bănci a consemnat un declin cu 5,5%).
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 6,2%, la 113 puncte în a doua săptămână din februarie.
Nu în ultimul rând, scăderi s-au înregistrat și pe bursa de la București: indicele BET cu 4,9%, la 6 064,6 puncte.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date I.E.M.
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei PM comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de către LBMA
[3] Uncia fină (in engleză Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[4] Calculat pe baza cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), funcţie de cotaţia unciei fine de aur anunţate de LBMA şi de cursul oficial al dolarului SUA în raport cu moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Calculat pe baza cotaţiei comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA
