I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
În săptămâna 9-15 ianuarie 2017 cotaţiile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat o tendinţă de declin uşor spre moderat. Media săptămânală a cotaţiilor ţiţeiului Brent, din Marea Nordului, cu termen de livrare în martie, la bursa londoneză ICE, a înregistrat o valoare de 54,41 dolari/baril, cu 3,78% mai puţin în raport cu intervalul precedent, în timp ce media cotaţiilor ţiţeiului WTI Texas, cu scadenţă în februarie, la bursa new-yorkeză NYMEX a fost de 52,70 dolari/baril, înregistrând o scădere de 1,34% faţă de săptămâna precedentă.
Practic, preţurile s-au „poticnit” la începutul celei de a doua săptămâni a anului 2017, pentru a utiliza o expresie plastică, din cauza temerilor referitoare la o redresare rapidă a producţiei de ţiţei de şist în SUA. În cea mai mare parte a ultimelor două luni, optimismul asociat încheierii acordului OPEC/non-OPEC prezintă deja semne timpurii de atenuare, sporind posibilitatea ca trendul ascendent al preţurilor să se diminueze.
Speculatorii de petrol de la burse au mizat pe o creştere importantă a preţurilor, fapt care a generat şi riscul unui declin pe termen scurt. Potrivit Reuters, în ultima săptămână din decembrie, fondurile speculative şi alţi manageri de valori au acumulat poziții nete lungi, în echivalent WTI şi Brent, în cuantum de 796 milioane de barili, ceea ce a reprezentat un nivel aproape dublu faţă de suma de la mijlocul lunii noiembrie. Acordul OPEC a alimentat, în mod clar, o grabă speculativă uriaşă în creşterea preţului petrolului care, nu întâmplător, a corespuns şi unor creşteri reale ale preţurilor în tranzacţiile efective. Dar, în acest moment, există foarte puţine poziții scurte rămase pe petrol, în timp ce s-a acumulat un volum masiv de poziţii lungi. În limbaj comercial, o poziție lungă (long) este aceea în care un comerciant cumpără o valută/marfă la un preţ cu scopul de a o revinde, mai apoi, la un preţ mai ridicat. În acest scenariu, investitorul beneficiază de o piaţă în creştere. O poziţie scurtă (short) înseamnă că un comerciant vinde un bun, anticipând deprecierea acestuia. În acest scenariu, investitorul beneficiază de o piaţă în descreştere. (În esenţă, când vorbim despre piaţa de valori, poziţiile lungi sunt cele deţinute, iar cele scurte sunt cele datorate).
Situaţia actuală a pieţei sugerează două lucruri, ambele defavorabile pentru evoluţia preţurilor ţiţeiului:
- a) nu există suficienţi bani care să permită noi achiziţii, ceea ce reduce şansele unor creşteri noi de preţuri şi,
- b) potențialul pentru o corecţie în scădere a preţurilor este, în acest moment, foarte mare.
În timp ce OPEC face tot posibilul pentru a restrânge oferta pe piaţă, SUA nu cooperează. Stocurile de ţiţei din SUA au crescut săptămâna trecută cu 4,1 milioane de barili, atingând un nivel total foarte ridicat.Stocurile de benzină, de asemenea, au crescut puternic. Şi există, de asemenea, semne anticipate ale unei redresări a producției interne de ţiţei. Datele săptămânale ale EIA au indicat o crestere „şocantă” – cu circa 176.000 de barili /zi în săptămâna trecută – a producţiei de ţiţei de şist a SUA.Trebuie remarcat, însă, faptul că datele săptămânale nu sunt la fel de precise ca datele lunare revizuite.
Oricum, un raport de la sfârşitul săptămânii trecute a arătat că, în SUA, numărul instalaţiilor de foraj se află în a zecea săptămână consecutivă de creştere. În afară de o singură săptămână din octombrie, industria petrolului din SUA a repus în funcţiune, în ultima vreme, tot mai multe instalaţii de extracţie, fapt care s-a tradus în creșterea cu 200 a numărului instalaţiilor noi de foraj pentru petrol, chiar în condiţiile în care preţurile ţiţeiului s-au menținut la valori care au oscilat uşor în jurul a 50 $/baril.
Practic, la începutul anului 2017, pe piața țițeiului s-au conturat doi factori majori, acţionând în direcţii opuse. Acordul OPEC este programat să reducă supraoferta de ţiţei de pe piaţă, în timp ce forajele multiplicate din SUA sunt de aşteptat să suplimenteze oferta. Ritmul şi amploarea fiecărei tendințe va conduce în cele din urmă prețurile ţiţeiului într-o direcţie sau în alta.
OPEC admite faptul că alinierea statelor OPEC la reducerile programate în baza acordului OPEC din 30 noiembrie 2016 nu va fi de 100%. „Conformitatea nu va fi de 100%, niciodată nu este”, a declarat o sursă OPEC pentru Reuters. Sursa a adăugat că o rată de conformitate de 50 până la 60% ar fi suficient de bună, iar 80 % ar fi un rezultat foarte bun. Observaţiile vin după ce Arabia Saudită şi Kuweit au anunţat în această săptămână că şi-au redus producţiile mai mult decât au promis. Arabia Saudită a declarat săptămâna trecută că va reduce producţia de ţiţei, în ianuarie, cu 486.000 de barili/zi, nivel care îi va permite să se încadreze în cota de producţie asumată de 10,058 mil. barili pe zi, ca medie pe perioada ianuarie-iunie 2017. Dar, în prezent, producţia Arabiei Saudite se situează sub 10 milioane de barili pe zi, iar oficialii au declarat că Arabia Saudită ar putea scădea producţia şi mai mult în luna februarie. Reprezentantul Kuweitului în OPEC a declarat că Oman, Qatar, şi Kuweit sunt, de asemenea, hotărâte să respecte reducerile. Într-un interviu cu Bloomberg, Nawal Al-Fezaia a afirmat că reducerea ofertei era iminentă şi că, în perioada reducerii producției, se creează un moment favorabil pentru a efectua lucrări de întreținere la câmpurile petrolifere, Kuweitul intenționând să reducă producţia de la 2,89 mil.barili/zi in decembrie la 2,7 mil.barili/zi până la sfârşitul lunii ianuarie.
Alţi factori cu impact depresiv asupra preţurilor au fost:
- Ştirile conform cărora exporturile de tiţei ale Irakului din porturile sudice de la Golful Persic au atins un nivel record în decembrie, deşi datele menţionate nu oferă nicio indicație privind intenția Irakului de a respecta reducerile convenite în baza acordui OPEC.
Ministrul petrolului Jabbar Al-Luaibi a declarat pentru Bloomberg că „Irakul este angajat pentru atingerea obiectivelor comune convenite de producători pentru a controla supraabundenţa de ţiţei pe piaţa mondială”.
- Smogul din China a întârziat accesul traficului de tancuri petroliere către această ţară, din cauza vizibilităţii reduse, a oprit descărcările de minereu de fier și cărbune în mai multe porturi din China, ceea ce a dus la un blocaj al traficului de nave care stau în largul coastei, în condiţiile în care cererea de iarnă atinge un vârf. Cu toate acestea,importurile de ţiţei ale Chinei au înregistrat, în 2016, cea mai mare creştere din ultimii şase ani. Cererea Chinei pentru importul de ţiţei a crescut cu aproape 14% faţă de anul anterior, cea mai mare creștere anuală din 2010. Unele dintre aceste importuri suplimentare au fost dirijate în stocuri, ceea ce indică faptul că tendința de majorare a cererii de import ar putea slăbi.
Nu este clar, în acest moment, modul în care creşterea ofertei de ţiţei a SUA şi scăderea producției OPEC se vor echilibra în cele din urmă. Pentru moment, evoluţia pare să indice înăsprirea condițiilor în prima jumătate a anului 2017 și o mult mai mare incertitudine în a doua jumătate a anului.
Industria petrolieră a început, totuşi, să aprobe noi proiecte mari. Compania „Wood Mackenzie” a emis unele proiecții interesante pentru 2017, aşteptând ca industria de petrol la nivel mondial să-şi dubleze investițiile de capital în proiecte petroliere mari. Aceştia se aşteaptă, de asemenea, la noi descoperiri de ţiţei, care ar putea depăşi minimele ultimelor şapte decade.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana PAPATULICĂ
Media cotaţiilor săptămânale ale gazului natural la bursa NYMEX din New York , în tranzacţiile cu termen februarie, a înregistrat o scădere nesemnificativă, de 0,18%, la un nivel de 115,85 $/1000 m.c., întrucât temperaturile s-au atenuat considerabil, după puternicul vortex polar de la începutul saptămânii.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela STOIAN
În intervalul analizat, cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au urmat un trend ascendent până la maximul de 1.790,50 $/tonă, cel mai înalt nivel din mai 2015, pe fondul reducerii producției de metal rafinat la nivel mondial și al limitării posibilităților de aprovizionare cu bauxită a companiilor din China, ca urmare a interzicerii de către guvernul indonezian a exportului de minereuri neprelucrate. Media săptămânală a cotațiilor zilnice a crescut cu 3,02% față de media săptămânală anterioară, la 1.760,30 $/tonă. Pe termen scurt și mediu, piața mondială a aluminiului va reveni la dezechilibru, consecință a creșterii nivelului stocurilor acumulate în urma majorării producției de metal primar, stimulată de actualul preț de comercializare al aluminului la bursa londoneză. Posibila scădere majoră a prețurilor metalului alb va fi prevenită prin intervenția producătorilor de a plasa metalul în oferte de finanțare.
Creșterea slabă a cererii pentru aluminiu este reflectată de creșterea nivelului stocurilor la LME, la 2.244.175 tone la 13 ianuarie, după acumularea a 38.250 tone în prima parte a lunii ianuarie, și a mediei săptămânale a acestora cu 1,25% față de săptămâna anterioară, la 2.237.095 tone.
Cupru
AUTOR: Emilia MANOLE
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (L.M.E.) s-a majorat cu 2,38% comparativ cu perioada anterioară (aceasta fiind considerată cea mai mare creștere săptămânală din luna noiembrie 2016), la 5.690,50 $/tonă. Preţurile zilnice ale metalului roșu au evoluat între un nivel minim de 5.551 $/tonă (9 ianuarie a.c.) și un nivel maxim de 5.797 $/tonă (13 ianuarie a.c.). Această evoluție a cotaţiei cuprului a fost influențată de conferință de presă de la New York a lui Donald Trump în calitate de președinte al Statele Unite, în care a prezentat puține orientări cu privire la noile cheltuieli pentru infrastructură (în timpul campaniei electorale acesta și-a luat angajamentul că va majora cheltuielile în infrastructură și va stimula reducerile fiscale, insistând în mod expres asupra creșterii cererii de metale). Un alt factor care a contribuit la creșterea cotației cuprului a fost devalorizarea dolarului în raport cu moneda euro.
Stocurile de cupru la Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.) au continuat să scadă, înregistrând o reducere, de 4,90%, la 288.785 tone.
Plumb
AUTOR: Florela STOIAN
Cotațiile plumbului la LME au continuat trendul ascendent instalat la începutul anului, înregistrând o creștere semnificativă, de 7,8% pe parcursul intervalului analizat. Ascensiunea cotațiilor până la maximul de 2.221 $/tonă la 13 ianuarie, comparativ cu valorile de sub 2.000 $/tonă la finele anului 2016, a contribuit la majorarea mediei săptămânale cu 6,06% față de media săptămânală anterioară, la 2.155,90 $/tonă. Ascensiunea cotațiilor va fi limitată la 2.400 $/tonă în perioada imediat următoare, în cazul instalării pe piața mondială a plumbului a deficitului, previzionat după scăderea producției miniere într-un ritm mai rapid, comparativ cu producția de metal rafinat, în ultimul trimestru al anului 2016.
Pe fondul creșterii moderate a cererii pentru metalul primar și al excedentului de metal secundar provenit din Iran, nivelul stocurilor de plumb la bursa londoneză a scăzut la 192.650 tone, la 13 ianuarie, de la 194.775 tone la finele anului 2016, iar media săptămânală a stocurilor de plumb la LME s-a diminuat cu 0,55% față de media săptămânală anterioară, la 192.890 tone.
Zinc
AUTOR: Florela STOIAN
Cotațiile zincului la LME au revenit la valori de peste 2.700 $/tonă în intervalul analizat, similare cu cele din decembrie 2016, pe fondul reducerii ofertei miniere mondiale de concentrate de zinc, care a contribuit la scăderea producției de metal în China – cel mai mare producător la nivel mondial. Cotația medie săptămânală a înregistrat o majorare de 5% față de media săptămânală anterioară, la 2.695,80 $/tonă. Menținerea actualului nivel al cotațiilor pe o perioadă îndelungată prezintă riscul repornirii unităților de producție temporar închise, care ar putea readuce dezechilibrul dintre elementele fundamentale ale pieței mondiale a zincului.
Creșterea moderată a cererii mondiale pentru zinc a contribuit la scăderea cu 0,58% a mediei săptămânale a stocurilor de metal rafinat, la bursa londoneză, față de media săptămânală anterioară, la 425.250 tone.
Nichel
AUTOR: Emilia MANOLE
Cotaţia medie săptămânală la nichel, la Bursa Londoneză, a continuat trendul ascendent și a înregistrat o nouă creștere, de 0,94%, în săptămâna analizată faţă de săptămâna precedentă, la 10.244,00 $/tonă. În perioada examinată, cotațiile zilnice ale metalului alb au fluctuat: cea mai mică valoare a fost de 9.975 $/tonă, iar valoarea cea mai mare a fost de 10.450 $/tonă.
Stocurile de la Bursa de la Londra (LME) au rămas practic neschimbate (0,08%) față de săptămâna precedentă, la un nivel de 371.718 tone.
Cositor
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa de Metale de la Londra (L.M.E.), preţurile la cositor au înregistrat, pe parcursul săptămânii analizate,o tendinţă descendentă. Cotaţia medie săptămânală a scăzut uşor, cu 0,26%, faţă de intervalul precedent, la 21.172 $/tonă; nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 21.280 $/tonă (10 ianuarie a.c.), iar cel minim de 21.105 $/tonă, pe 12 ianuarie 2017. Tendinţa descendentă a preţurilor cositorului rafinat pe piaţa internaţională a reflectat speculaţiile conjuncturale de bursă, precum şi majorarea stocurilor de cositor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a crescut cu 0,73% faţă de intervalul anterior, situându-se la 3.838 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana GHIŢAC
Săptămâna a fost marcată de acalmia instaurată pe pieţele valutare după deprecierea semnificativă a dolarului american în raport cu cele mai multe valute şi de ştirile bune despre perspectivele evoluţiei marilor economii ale lumii.
Pe piaţa de lingouri din Londra[1], reorientarea capitalului speculativ dinspre moneda SUA către active alternative, precum şi creşterea încrederii în revigorarea economiei mondiale au stimulat cererea fizică de aşa manieră încât aurul, platina şi paladiul au reuşit să revină la preţurile din noiembrie, iar valoarea unciei fine[2] de argint a crescut până la cel mai ridicat nivel înregistrat după 9 decembrie 2016. Astfel:
- Aurul a început intervalul analizat în creştere (cotând luni la 1.151 $/u.f.) şi, susţinut de un dolar american „în stagnare”, s‑a mai scumpit cu 26 $/u.f. în următoarele trei zile. Prin urmare, în ciuda puternicei corecţii intervenită după ce uncia fină a depăşit pragul psihologic de 1.200 $ (pe 12 ianuarie), metalul a reuşit să se menţină pe trendul ascendent iniţiat de la începutul acestui an şi la închiderea fixingului londonez din 13 ianuarie uncia fină de aur valora cu 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă:190,35 $, faţă de 1.175,85 pe 13 ianuarie 2016. În urma acestei redresări, preţul aurului[3] a crescut cu 1,84%, în termeni de medii săptămânale, la 1.188,39 $/u.f..
În România, scumpirea unciei fine pe piaţa din Londra a continuat să compenseze impactul negativ al deprecierii dolarului american în raport cu moneda naţională de aşa manieră încât, pe 13 ianuarie, Banca Naţională a României anunţa un curs cu 1% mai mare decât cel stabilit cu o săptămână în urmă (161,15 lei/gram pe 6 ianuarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul de referinţă al gramului de aur[4] a crescut cu 0,78%, la 162,68 lei.
- Argintul, beneficiind de faptul că este perceput, atât ca activ de investiţie, cât şi ca metal industrial, a înregistrat cel mai alert ritm de redresare din grupa metalelor preţioase. Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 13 ianuarie metalul valora cu aproape 3% mai mult decât cu o săptămână în urmă (16,91 $/u.f., comparativ cu 16,45 $/u.f., în 6 ianuarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de argint[5] a crescut cu 2,49%, la 16,76 $.
- Platina, la rândul său, a fost bine susţinută de cererea de lingouri şi uncia fină s‑a scumpit cu 22 $ în primele patru zile din intervalul analizat, cotând joi la cel mai ridicat nivel înregistrat după 9 noiembrie 2016 (984 $/u.f.). În aceste condiţii, în ciuda corecţiei de vineri (de 10 $/u.f.), la închiderea fixingului londonez din 13 ianuarie metalul valora cu peste 1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (971 $/u.f., comparativ cu 950 $/u.f. în 6 ianuarie), iar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de platină3 a crescut cu 2,61%, la 975,60 $.
- Paladiul, în schimb, după ce a început intervalul analizat în creştere accentuată (luni, se scumpea cu 15 $/u.f.), s‑a confruntat ulterior cu o plafonare a cererii de fabricaţie (probabil din cauza nivelului ridicat la care a ajuns să coteze, după cele cinci scumpiri consecutive din 2017, în urma cărora valoarea unciei fine a crescut cu 13%). Prin urmare, la închiderea fixingului londonez din 13 ianuarie metalul valora cu doar 0,1% mai mult decât cu o săptămână în urmă (746 $/u.f., comparativ cu 745 $/u.f. în 6 ianuarie), dar în termeni de medii săptămânale preţul unciei fine de paladiu3 a înregistrat, din nou, cea mai puternică creştere din grupa metalelor preţioase, de 3,07%, situându‑se la 754,20 $.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, Banca Naţională a României, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
Note:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBMA)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Physical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBMA)
V. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia BĂLAN
În a doua săptămână a lunii ianuarie 2017, cotaţia medie a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o creştere cu 1,52 % comparativ cu perioada anterioară, la 156,16 $/tonă.
Analizând evoluţia cotaţiilor zilnice, se observă un trend ascendent al acestora în primele 2 zile de tranzacţionare față de cele înregistrate la sfârșitul săptămânii anterioare, la 156,99 $/tonă pe 9 ianuarie și 156,80 $/tonă marți, 10 ianuarie, la închiderea bursei. După acest salt al cotaţiilor, în următoarea zi de tranzacţionare, acestea s-au redus la 153,86 $/tonă, după care au revenit la valorile din primele două zile ale săptămânii (156,62 $/tonă joi, 12 ianuarie, și 156,53 $/tonă vineri, la sfârșitul sesiunii de tranzacționare).
Creșterea cotaţiilor, la cea mai ridicată valoare din ultimele 5 luni, a avut loc pe fondul unor factori tehnici de bursă, precum şi al informaţiilor conform cărora valul de ninsori, temperaturi scăzute și viscol din Statele Unite ale Americii va afecta recolta de grâu de iarnă a acestei țări, aflată în topul marilor ţări producătoare şi exportatoare.
Porumb
AUTOR: Emilia BĂLAN
În săptămâna 9 – 15 ianuarie 2017, la Bursa din Chicago, media cotaţiilor porumbului american galben nr. 2 nu a înregistrat modificări semnificative faţă de perioada anterioară, fiind cu doar 0,07% mai mică, la un nivel de 141,12 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina MEREORU
La Bursa din Chicago, în intervalul 9 – 15 ianuarie 2017, preţurile la uleiul de soia şi la boabele de soia au avut o tendinţă ascendentă. Astfel, cotaţia medie săptămânală a boabelor de soia s-a situat la 369,73 $/tonă, marcând o majorare de 0,80% faţă de intervalul precedent; nivelul minim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 362,29 $/tonă (9 ianuarie a.c.), iar cel maxim de 382,22 $/tonă pe 13 ianuarie 2017. În perioada analizată, cotaţiile au fost influenţate de jocul speculaţiilor bursiere.
Cotaţia medie săptămânală a uleiului de soia a înregistrat o creştere de 2,08% faţă de săptămâna precedentă, la 782,03 $/tonă. Nivelul preţurilor la uleiul de soia au fluctuat între un nivel minim de 766,68 $/tonă (9 ianuarie a.c.) și un maxim de 795,34 $/tonă (13 ianuarie 2017). Principalul factor care a influenţat majorarea cotaţiei la uleiul de soia a fost publicarea prognozei USDA din ianuarie 2017 (sezonul 2016/17), privind creşterea uşoară atât a ofertei mondiale cât şi a cererii la nivel mondial, faţă de luna precedentă.
Zahăr
AUTOR: Simona ZAMŞA
În săptămâna 9 – 15 ianuarie 2017, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a diminuat cu 1,50%, la 537,54 $/tonă. Săptămâna analizată a debutat cu prețuri mai reduse față de minimul săptămânii anterioare; în restul zilelor de tranzacționare fluctuațiile înregistrate au fost minore. Astfel, cotațiile zilnice din perioada analizată au fluctuat între un nivel maxim de 539,40 dolari/tonă (atins pe 12 ianuarie) și unul minim de 534,60 dolari/tonă (13 ianuarie). Achizițiile investitorilor au fost ușor mai scăzute în intervalul analizat ceea ce a influențat diminuarea cotațiilor.
Cafea
AUTOR: Emilia MANOLE
În intervalul analizat, media cotațiilor la cafea Arabica, la Bursa de la New York, FOB, a continuat trendul ascendent, înregistrând o nouă majorare, de 4,59%, față de săptămâna precedentă, la 3.263,40 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea Arabica au oscilat pe parcursul săptămânii:de la o valoare minimă de 3.175 $/tonă, la o valoare maximă de 3.307$/tonă. Principalul factor care a influențat evoluția prețului la cafea Arabica sunt deciziile politice din țările producătoare de cafea ce aprovizionează la nivel mondial, dar și evoluția dolarului american, moneda în care se tranzacționează cafeaua în comerțul internațional..
Media cotațiilor la cafea Robusta, la Bursa de la Londra, CIF, a înregistrat o creștere de 1,65% în săptâmâna analizată față de perioada anterioară, la 2.195,60 $/tonă. Preţurile zilnice la cafea robusta au fluctuat pe parcursul săptămânii analizate între o valoare minimă de 2.210$/tonă și o valoare maximă de 2.172 $/tonă. Această modificare la cafea Robusta, conform rapoartelor publicate de Ziarul Wall Street Journal, este consecința celor 3 ani de vreme uscată din sud-estul Braziliei (producția de anul trecut a scăzut cu 24% comparativ cu sezonul 2014/15), care a afectat serios plantațiile de arbori de cafea, determinând creșterea prețurilor .
Cacao
AUTOR: Simona ZAMŞA
În intervalul 9 – 15 ianuarie 2017, cotația medie la cacao boabe de la Bursa din New York s-a micșorat cu 1,76% la 2.192,20 $/tonă, iar la Bursa de la Londra, cotația medie la cacao boabe a scăzut cu 1,79%, la 2.175,89 $/tonă. Situația instabilă din Coasta de Fildeș, principalul producător mondial de cacao, a determinat fluctuațiile majore ale prețurilor din săptămâna analizată. În cele 5 zile de tranzacționare, la bursa americană, prețurile pentru cacao au marcat de exemplu oscilații majore, fluctând între 2.127 $/tonă și 2.230 $/tonă.
Bumbac
AUTOR: Simona ZAMŞA
În perioada 9 – 15 ianuarie 2017, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat evoluții minore, diferențiate. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a situat la 1.812,23 $/tonă, cu 0,84% mai mult față de săptămâna trecută, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost 1.604,93 $/tonă, înregistrând o diminuare de 0,85%.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au oscilat între 1.799,28 $/tonă și 1.829,05 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au fluctuat între un nivel minim de 1.593,55 $/tonă și unul maxim de 1.613,84 $/tonă.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
VI. PIAŢA VALUTARĂ
AUTOR: Andrei RĂDULESCU
Cursul mediu al dolarului american a înregistrat deprecieri generalizate în a doua săptămână a anului, sub influența indicatorilor macroeconomici din principalele blocuri economice ale lumii și a fluctuațiilor din piețele internaționale de acțiuni, titluri de stat și materii prime.
Din punct de vedere macroeconomic, încrederea consumatorilor s-a consolidat, iar climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a ameliorat în Statele Unite, evoluții care exprimă premise de accelerare în prima economie a lumii. Cu toate acestea, investitorii par preocupați cu privire la măsurile de politică economică care vor fi implementate de Administrația Trump, mai ales că finanțele publice s-au deteriorat în 2016 (deficit de 3,1% din PIB). De asemenea, unii membri ai Comitetului de Politică Monetară au semnalat recent că FED ar putea demara, în 2017, și măsuri de reducere a volumului record al activelor (după consolidarea consemnată în ultimii ani). Nu în ultimul rând, deși au accelerat în decembrie, vânzările din comerțul cu amănuntul (barometru pentru consumul privat, principala componentă a PIB) au au înregistrat un ritm mai slab decât estimările pieței.
În Zona Euro, indicatorii macroeconomici au continuat să prezinte evoluții pozitive, ameliorarea încrederii investitorilor exprimând premise de accelerare a investițiilor pe termen scurt. De asemenea, climatul din piața forței de muncă se îmbunătățește: numărul de șomeri s-a redus la minimul din 2011, iar rata șomajului a scăzut la minimul din 2009, în luna noiembrie. Nu în ultimul rând, economia Germaniei a accelerat în 2016 (1,9% an/an, cel mai bun ritm din ultimii cinci ani), printr-o redinamizare a investițiilor productive. În acest context, Banca Centrală Europeană a semnalat posibilitatea ca 2017 să fie ultimul an al politicii monetare, relaxată fără precedent.
Pe piețele de titluri de stat, ratele de dobândă pe scadența 10 ani au înregistrat evoluții mixte săptămâna trecută: scădere ușoară, cu 0,9%, la 2,4% în Statele Unite, respectiv creștere cu 27,1%, la 0,38%, în Germania.
Nu în ultimul rând, pe piețele de acțiuni s-a consolidat climatul pozitiv, în a doua săptămână a anului, dar se observă faptul că tendința pozitivă, determinată de rezultatul alegerilor din noiembrie, din SUA, pare să fi pierdut din forță.
În acest context, cursul mediu al dolarului american s-a depreciat, săptămâna trecută, cu 0,8% față de moneda unică europeană. 
De asemenea, moneda americană a scăzut și față de valutele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,8%), coroana suedeză (cu 0,9%).
Totodată, dolarul american a înregistrat deprecieri și față de monedele din Norvegia (cu 0,3%), Elveția (cu 0,6%), Canada (cu 1%), Marea Britanie (cu 1,2%), Japonia (cu 1,3%), Noua Zeelandă (cu 1,3%) și Australia (cu 2,2%).
În ceea ce privește monedele din țările emergente și în dezvoltare, s-a înregistrat aprecierea dolarului cu 2,3% în raport cu peso mexican, evoluție determinată de perspectiva ca Noua Administrație din SUA să ia măsuri protecționiste, cu impact negativ asupra economiei Mexicului.
Moneda americană a crescut și față de rupia indiană (cu 0,2%) și peso filipinez (cu 0,4%).
Pe de altă parte, dolarul s-a depreciat față de ringgit-ul malaysian (cu 0,4%), peso argentinian (cu 0,7%) și real-ul brazilian (cu 1,1%).
În raport cu leul românesc dolarul american a scăzut, în medie, cu 1,3% săptămâna trecută, pe fondul evoluției cursurilor EUR/RON (depreciere cu 0,5%) și EUR/USD (apreciere cu 0,8%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonator: dr. Maria CARTAS
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase.
[2] Uncia fină (in engleză, Troy oz), sau „uncia monetară” este unitatea de măsură utilizată în ţările anglo‑saxone pentru cotaţia metalelor preţioase. O uncie fină (simbol u.f.) este echivalentă cu 31,1034768 grame.
[3] Comunicat, în după‑amiaza fiecărei zile, de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA).
[4] Cursul zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
[5] Cotaţia comunicată zilnic, la 12:15 ora Londrei,la 12:00 ora Londrei de către LBMA Media săptămânală a valorilor comunicate zilnic de către Asociaţia Londoneză a Pieţei de lingouri (LBMA)
