I. ŢIŢEI
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţurile ţiţeiului pe pieţele internaţionale la termen au înregistrat creşteri uşoare, în termeni de medii săptămânale, la 45,45 $/baril, în cazul WTI (+2,74%) la bursa Nymex din New York, şi la 46,53 $/baril în cazul Brent, la bursa ICE din Londra (+3,05%), ambele în contractele cu termen de livrare în iunie 2016. Creşterile au fost concentrate, cu precădere, în zilele de 11-12 mai, când preţurile au atins niveluri apropiate de recordurile acestui an, şi s-au datorat următorilor factori: 1) declinul neaşteptat, cu circa 4 mil. barili, al stocurilor de ţiţei ale SUA, prima scădere din ultimele 5-6 săptămâni; 2) reducerea cu 23.000 barili/zi a producţiei de ţiţei a SUA, pentru a 12-a săptămână consecutiv, la 8,8 milioane barili pe zi; 3) declinul cu aproape 1 mil.barili/zi al producţiei de ţitei a Canadei, ca urmare a incendiilor devastatoare de păduri care au afectat statul Alberta, principala zonă producătoare a ţării; 4) diminuarea exporturilor de ţiţei ale Libiei şi Nigeriei; 5) scăderea, la finalul săptămânii, a indicelui dolarului SUA, care măsoară valoarea monedei americane faţă de un coş de alte şase valute principale, cu mai mult de 0,50%, la un nivel de 93,65.
Declinul stocurilor SUA a fost pus pe seama acoperirii necesarului de consum intern, ca urmare a închiderii temporare a unor conducte care asigurau importul de ţiţei al SUA din Canada, din cauza pericolului reprezentat de sus-menţionatele incendii. Cu toate acestea, există indicii potrivit cărora focurile au fost ţinute la distanţă de cele mai multe instalaţii de exploatare a nisipurilor petrolifere, iar mai multe companii petroliere au colaborat cu guvernul din Alberta pentru a relua extracţia cel puțin a unei părţidin producţie, cât mai rapid posibil. Aşa cum am menţionat şi săptămâna trecută, întreruperile în aprovizionare s-au datorat, în principal, evacuării personalului şi nu daunelor la instalațiile de extracţie. O întrerupere a producţiei este foarte importantă dar, cu excepția cazului în care durează mult mai mult decât era de aşteptat, pieţele petroliere nu ar trebui să fie afectate prea mult de un asemenea eveniment. În timp ce oficialii canadieni se tem că furtunile ar putea fi responsabile pentru reducerea importantă a producţiei, au fost avansate şi unele supoziţii potrivit cărora asemenea evenimente de forţă majoră ar fi putut reprezenta acte de sabotaj, menite să determine o înviorare a preţurilor ţiţeiului la burse.
În pofida declinului săptămânal al stocurilor de ţiţei ale SUA, volumul total al acestora se cifrează la 540 milioane de barili, ceea ce reprezintă un maxim istoric pentru această perioadă a anului. Nivelul stocurilor la Cushing, Oklahoma, punctul de livrare principal pentru ţiţeiul WTI, luat în considerare la bursa NYMEX, rămâne periculos de apropiat de atingerea capacităţii maxime de stocare.
Producţia de ţiţei a SUA se ridică în prezent la 8,8 milioane de barili pe zi, în scădere cu circa 900 mii de barili pe zi, faţă de „vârful” înregistrat în aprilie 2015.
Exporturile de ţiţei ale Libiei au scăzut în continuare. Impasul dintre guvernele din estul şi vestul Libiei ameninţă aprovizionarea cu ţiţei a ţării. Guvernul din est a blocat exporturile la un terminal important, în efortul de a prelua controlul portuluiTripoli, de la Compania Petrolieră Naţională aflată sub influenţa guvernului rival din vest. Dar, acest demers a avut ca efect reducerea unei mari părţi din exporturile de ţiţei ale Libiei. Conform unei informaţii Reuters, producţia de ţiţei la unele zăcăminte din sud-est a fost redusă cu o treime din cauza perturbărilor portuare, determinând scăderea exporturilor Libiei cu aproximativ 150.000 de barili/zi, la doar 212.000 de barili/zi. Înainte de căderea fostului dictator Muammar Gaddafi, Libia producea 1,6 mil.barili/zi, de 8 ori mai mult decât în prezent. Compania Petrolieră Naţională afirmă că rezervoarele de stocare din portul Hariga se vor umple în mai puțin de trei săptămâni, iar din acest motiv, Libia ar putea fi nevoită să opereze noi reduceri de producție.
Nigeria, ţară care până de curând a fost cel mai mare producător de ţiţei din Africa, alunecă treptat în haos. Un val de atacuri, sabotaje şi accidente tehnice a afectat infrastructura şi a redus producţia de ţiţei a Nigeriei – cu aproximativ 500.000 de barili/zi -la un minim al ultimilor 20 de ani. Deşi volumul de producţie afectat în Nigeria este mai mic decât cel din Canada, problemele cu care se confruntă producătorii de ţiţei din Nigeria sunt mult mai grave. Terminalul de export Forcados rămâne deconectat, fapt care a antrenat blocarea unor exporturi de 250.000 de barili pe zi. Grupul militant „Niger Delta Avengers” a atacat o platformă operată de Chevron, forţând oprirea extracţiei, iar Royal Dutch Shell şi-a retras personalul de la unele dintre exploatările sale. Shell a declarat, de asemenea, forță majoră, în data de 10 mai, pentru Bonny Light, din cauza unei explozii la o conductă, fapt care s-a soldat cu închiderea conductei. Separat, ExxonMobil a declarat că dificultățile tehnice la una dintre platformele sale de foraj au produs avarii unei conducte care este utilizată în colaborare cu NNPC, compania petrolieră de stat a Nigeriei. Defecţiunea a provocat o deversare de petrol şi unele livrări au fost întrerupte. Problema se adaugă la lista lungă de dificultăţi cu care se confruntă Nigeria, din cauza preţurilor scăzute ale ţiţeiului şi a unei economii în declin accentuat.
Un alt eveniment cu semnificaţie importantă pentru piaţa petrolului, dar fără un impact imediat, a fost ştirea referitoare la schimbarea din funcţie a fostului ministru al petrolului din Arabia Saudită, în favoarea fostului şef al companiei Aramco, Khalid al-Falih. În vârstă de 80 de ani, era de aşteptat ca Ali Naimi să plece în cele din urmă de la putere, dar schimbarea a venit oarecum ca o surpriză. Remanierea a cauzat o anumită incertitudine pe piețele petroliere, deoarece eliminarea unui ministru echilibrat ca Naimi va face ca politica petrolieră a Arabiei Saudite să devină ceva mai complicată. Pe de altă parte, schimbarea menţionată este un semnal că Arabia Saudită va continua să promoveze strategia actuală de maximizare a producției pentru asigurarea cotei de piață. O acţiune coordonată în interiorul sau în afara OPEC de limitare a producţiei este puţin probabilă.
Noul preşedinte al companiei de stat Aramco, Amin Nasser, a declarat că, în cursul acestui an, va majora producţia de ţiţei, deoarece se anticipează o cerere în creştere. Nasser a citat câmpul Shaybah care, în câteva săptămâni, ar putea adăuga 250.000 de barili pe zi, la producţia curentă a ţării. De asemenea, Aramco doreşte să dubleze producţia de gaze naturale şi capacitatea de rafinare în următorii 10 de ani.
II. GAZ NATURAL
AUTOR: Mariana Papatulică
Preţul gazului natural la bursa Nymex (SUA), în contractele cu termen de livrare în luna iunie, a marcat o creştere relativ importantă, de 8,20%, la o medie săptămânală de 75,40 $/1000 m.c. Creşterea, oarecum neaşteptată, a preţurilor s-a datorat temperaturilor mai joase, în raport cu valorile normale pentru această perioadă a anului, în majoritatea statelor din SUA, ritmului relativ scăzut al operaţiunilor de stocare pentru anul 2016 şi reducerii importurilor din Canada, ca urmare a închiderii temporare a unor conducte între cele 2 ţări, de teama incendiilor din Canada. Volumul cumulat de gaz injectat, până în prezent, în spaţiile de stocare a totalizat 201 miliarde pic.cub, comparativ cu media ultimilor 5 ani (2011-2015), de 262 mld. pic.cub., şi cu 393 mld.pic.cub. în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Evoluţia grafică a preţurilor Ţiţeiului şi Produselor Petroliere
Sursa: Baza de date IEM
III. PRODUSE AGROALIMENTARE
Grâu
AUTOR: Emilia Bălan
În a doua săptămână a lunii mai 2016, cotaţia medie a grâului american roşu moale nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o scădere cu 1,58% comparativ cu perioada anterioară, la 170,45 $/tonă.
Analizând evoluţia cotaţiilor zilnice se observă un trend ascendent al acestora pe parcursul celor 5 zile de tranzacţionare, de la 167,73 $/tonă pe 9 mai, la 174,44 $/tonă vineri, 13 mai, la închiderea bursei, în pofida faptului că s-au situat la valori mai mici față de cele înregistrate cu o săptămână în urmă.
Trendul ascendent al cotaţiilor a avut loc pe fondul noilor prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (United States Department of Agriculture – USDA), conform cărora producția mondială de grâu din sezonul 2016/17 (1 iulie 2016 – 30 iunie 2017) este prevăzută a se diminua cu 1% comparativ cu sezonul actual (2015/16), la 727 milioane tone.
Porumb
AUTOR: Emilia Bălan
Cotaţia medie săptămânală a porumbului american galben nr. 2, la Bursa din Chicago, a înregistrat o creștere subunitară, de 0,41%, comparativ cu perioada anterioară, la 150,17 $/tonă. Trendul a fost ascendent, iar cotaţiile zilnice au sporit de la o valoare minimă a intervalului de 145,27 $/tonă, la cea maximă de 153,83 $/tonă.
Ulei şi Boabe de Soia
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa din Chicago, cotaţiile la uleiul de soia şi la boabele de soia, au avut, în săptămîna analizată, un trend ascendent. Astfel, cotaţia medie a boabelor de soia s-a situat la 389,03 $/tonă, majorându-se cu 3,58% faţă de săptămâna precedentă. Cotaţiile zilnice la boabele de soia au oscilat între o valoare minimă de 374,32 $/tonă, înregistrată pe 9 mai a.c., şi una maximă de 395,35 $/tonă, în data de 10 mai 2016.
Cotaţia uleiului de soia a crescut cu 1,37% faţă de media săptămânii anterioare, la 721,26 $/tonă; nivelul maxim înregistrat pe parcursul săptămânii a fost de 730,52 $/tonă, atins pe 10 mai, iar cel minim a fost de 712,22 $/tonă, pe data de 12 mai 2016.
Zahăr
AUTOR: Simona Zamşa
În săptămâna 9 – 15 mai 2016, la Bursa de Londra, cotația medie a zahărului rafinat s-a situat la 473,48 $/tonă, înregistrând o creștere de 1,59%. În perioada analizată, principalii factori care au influențat creșterea prețurilor au fost aprecierea monedei naționale a Braziliei, principalul producător și exportator mondial de zahăr, în raport cu dolarul american, fapt care a favorizat vânzările, și vremea nefavorabilă din Thailanda, cel de-al doilea exportator mondial, care ar putea reduce recolta acestei țări. Oscilațiile înregistrate pe parcursul perioadei analizate au fost minore, astfel că, valoarea maximă a fost de 484,10 $/tonă, iar cea minimă de 462,70 $/tonă.
Cafea
AUTOR: Anca Dragomirescu
În intervalul 9-15 mai 2016, media cotațiilor la cafea Arabica a fost de 2.800,35 $/tonă, cu 5,66% mai mult față de săptămâna anterioară.
La sortimentul de cafea Robusta, media cotațiilor a fost de 1.635,80 $/tonă în intervalul analizat, cu 3,99% mai mult față de săptămâna precedentă.
Cacao
AUTOR: Anca Dragomirescu
Media cotațiilor la sortimentul cacao nr.7 care cotează la Bursa de la Londra, CIF, a fost de 3.210,84 $/tonă în perioada 09-15 mai 2016, cu 3,14% mai puțin comparativ cu intervalul 01-08 mai a.c.
În perioada 09-15 mai 2016, media cotațiilor la sortimentul de cacao care cotează la Bursa din New-York, franco-depozit, a fost de 3.031,60 $/tonă, cu 3,48% mai puțin față de intervalul precedent.
Bumbac
AUTOR: Simona Zamşa
În perioada 9 – 15 mai 2016, prețurile celor două sorturi de bumbac au înregistrat micșorări, pe fondul scăderii vânzărilor comparativ cu săptămâna anterioară. La Bursa din Liverpool, cotația medie a bumbacului Index “A” s-a diminuat cu 2,10%, la 1.527,24 $/tonă, iar la Bursa din New York, cotaţia bumbacului american diverse sorturi a fost de 1.343,64 $/tonă, înregistrând o scădere de 2,67% față de săptămâna anterioară.
În săptămâna analizată, prețurile bumbacului Index A au pornit de la un nivel maxim, de 1.537,99 $/tonă, și au scăzut până la 1.517,04 $/tonă. Pe piața americană, prețurile bumbacului american au înregistrat cea mai ridicată valoare în prima zi de tranzacționare, de 1.363,35 $/tonă, și cea mai scăzută, în ultima zi de tranzacționare, 1.336,23 $/tonă.
Principalul factor care a influențat scăderea prețurilor bumbacului din săptămâna analizată a fost scoaterea pe piață a unor cantități semnificative de bumbac din rezervele de stat ale Chinei, fapt care a bulversat investitorii.
Potrivit celor mai recente date ale Departamentului American al Agriculturii (USDA), raportul din luna mai a.c., China deține în sezonul actual, 2015/16, aproape 62% din totalul stocurilor mondiale, respectiv 13,79 milioane tone.
În Texas, principala regiune din Statele Unite (principalul exportator mondial), unde se obţine mai mult de 40% din întreaga recoltă americană, vremea se menține favorabilă însămânțărilor.
Evoluţia grafică a preţurilor Produselor Agroalimentare
Sursa: Baza de date IEM
IV. METALE NEFEROASE
Aluminiu
AUTOR: Florela Stoian
Cotațiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra (London Metal Exchange-LME) au revenit sub 1.600 $/tonă, pe fondul dezechilibrului dintre oferta excedentară și cererea slabă de metal alb la nivel mondial. Media săptămânală a acestora a înregistrat un declin de 3,95% față de media săptămânală anterioară, la 1.546,60 $/tonă, în ciuda eforturilor depuse de producători de a susține prețul, prin plasarea metalului în ofertele de finanțare. Pe termen scurt, evoluția cotațiilor aluminiului va fi influențată de interesul manifestat de investitori pentru achiziționarea metalului alb, la prețuri avantajoase. Ritmul intens al tranzacțiilor ar putea eroda stocurile de metal de la LME, favorizând creșterea prețului metalului alb.
Nivelul stocurilor de la LME a înregistrat scăderi consecutive, pe parcursul intervalului analizat, media săptămânală a acestora situându-se cu 1,20% sub nivelul mediei săptămânale anterioare.
Cupru
AUTOR: Emilia Manole
În săptămâna analizată, cotaţia medie a cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o scădere, respectiv de 3,11%, la 4.720,30 $/tonă, iar cotaţia zilnică a scăzut sub nivelul de 4.700 $/tonă (prețurile la metalul roșu s-au redus deja cu 8% în luna mai, aceasta fiind considerată cea mai mare scădere lunară din luna noimebrie 2015 și până în prezent). Cauza principală a acestei evoluţii este producţia slabă din partea Chinei, la aceasta adăugându-se aprecierea dolarului față de moneda euro și yuan.
În cursul săptămânii, cotidianul oficial al Partidului Comunist Chinez a citat o ,,persoana acreditată”, care a declarat că, dacă majorarea excesivă a creditelor nu este gestionată în mod corespunzător, vor crește riscurile și vom asista la declanșarea unei crize financiare în viitorul apropiat. La scurt timp, pentru a clarifica această incertitudine, un înalt oficial al guvernului Chinez a declarat că nu se vor majora ratele la credite și se vor evita investițiile excesive pentru a stimula creșterea economică.
Stocurile de cupru la Bursa de la Londra au înregistrat o creştere, de 1,93%, comparativ cu săptămâna precedentă, la 159.760 tone la sfârşitul săptămânii analizate.
Plumb
AUTOR: Florela Stoian
Scăderea ușoară a cotației medii a plumbului la LME cu 0,50% față de media săptămânală anterioară, la 1.749,20 $/tonă, a fost generată de supraoferta de metal, de 34.000 tone, din intervalul ianuarie-februarie și de datele economice nefavorabile din China. Prețurile plumbului rămân volatile în perioada imediat următoare, având în vedere apropierea sezonului cald, caracterizat de o creșetere lentă a cererii în sectorul de fabricare a bateriilor auto, principalul domeniu de utilizare a plumbului rafinat.
Ritmul tranzacțiilor cu plumb a încetinit după revenirea în depozitele de la LME a metalului plasat în ofertele de finanțare pentru împrumuturile financiare avanatajoase ale producătorilor. Media săptămânală a stocurilor de la bursa londoneză s-a majorat cu 0,81% față de media săptămânală anterioară, la 175.694 tone.
Zinc
AUTOR: Florela Stoian
Oscilațiile cotațiilor zincului la LME între 1.848,50-1.909,50 $/tonă, pe fondul restrângerii ofertei miniere mondiale și a ritmului mai lent de creștere a cererii, au condus la majorarea ușoară a mediei săptămânale, cu 0,13% față de media săptămânală anterioară, la 1.875,90 $/tonă. Trendul ușor ascendent al cotațiilor zincului previzionat în acest an va fi susținut de instalarea deficitului, estimat de specialiștii de la Institutul Internațional de Studii privind Plumbul și Zincul (International Lead and Zinc Study Group-ILZSG) la 352.000 tone.
Cererea pentru zinc, în sectoarele industriale și în ofertele de finanțare, au determinat diminuarea nivelului stocurilor la bursa londoneză la 390.375 tone, la 13 mai, și a mediei săptămânale a acestora, cu 1,44% față de media săptămânală anterioară, la 391.988 tone.
Nichel
AUTOR: Anca Dragomirescu
În perioada 9-15 mai 2016, media cotațiilor la nichel, la Bursa de la Londra, a fost de 8.701 $/tonă, cu 6,45% mai puțin comparativ cu intervalul precedent.
Stocurile de nichel la bursa londoneză au scăzut, de la 414.690 tone înregistrate pe 9 mai 2016 la 412.344 tone în data de 13 mai a.c. (-2.346 tone).
Cositor
AUTOR: Eufrosina Mereoru
La Bursa de Metale din Londra, cotaţia medie a cositorului, în săptămâna analizată, a înregistrat o scădere de 0,80% comparativ cu cea din intervalul precedent, la 17.235 $/tonă. Preţurile zilnice ale cositorului s-au majorat, de la o valoare maximă de 17.425 $/tonă atinsă pe 9 mai a.c., la una minimă de 16.800 $/tonă, pe 13 mai 2016. Tendinţa de diminuare a cotaţiei cositorului a avut loc pe fondul speculaţiilor conjuncturale de bursă, cât şi al majorării stocurilor.
Media săptămânală a stocurilor de cositor la LME a fost de 6.167 tone, în creştere cu 6,17% comparativ cu perioada anterioară, când s-a înregistrat 5.809 tone.
Evoluţia grafică a preţurilor Metalelor Neferoase
Sursa: Baza de date IEM
V. METALE PREŢIOASE
AUTOR: Dana Ghiţac
Menţinerea tendinţei de apreciere a dolarului american în raport cu monedele naţionale ale principalilor parteneri comerciali ai SUA a intensificat de aşa manieră migrarea interesului investitorilor dinspre aur spre pieţele valutare încât impactul a fost puternic resimţit şi de celelalte metale preţioase.
Pe piaţa din Londra[1], această situaţie nu doar că a blocat tendinţa de scumpire, ci a şi reaşezat cotaţiile pe trend descendent, toate metalele preţioase încheind intervalul analizat sub nivelul la care cotau cu o săptămână în urmă. În aceste condiţii, doar preţul argintului[2] a reuşit să se menţină peste media săptămânii anterioare, aurul, platina şi paladiul înregistrând ieftiniri semnificative[3].
În România, impactul ieftinirii aurului pe piaţa din Londra a fost atenuat, în mare parte, prin aprecierea dolarului SUA în raport cu moneda naţională şi cotaţia anunţată pe 13 mai de Banca Naţională a României pentru gramul de aur s‑a situat uşor peste nivelul stabilit cu o săptămână în urmă (162,37 lei, comparativ cu 162,30 lei în 6 mai). Cu toate acestea, preţul mediu al gramului de aur[4] a scăzut cu 0,15%, în raport cu săptămâna anterioară, la 161,23 lei/gram.
Evoluţia cotaţiilor zilnice în perioada analizată
Sursa: Prelucrare autor, pe baza datelor publicate zilnic de Kitco, BNR, Bloomberg.com şi Finance.yahoo.com
NOTE:
*Dollar Index Spot: indice compozit al dinamicii dolarului american în raport cu un coş alcătuit din valutele celor mai importanţi parteneri comerciali ai SUA (EUR, JPY, GBP, CAD, CHF, SEK)
**Exchage Trading Funds (ETF): acţiuni emise de trusturi de investiţii (structurate într-un mod similar unui fond mutual) în schimbul depozitelor de aur, argint, platină sau paladiu pe care acestea le deţin. Valoarea lor se bazează pe preţul spot al metalului preţios pentru care sunt emise:
ETFS Physical Silver Shares Tru (simbol SIVR) sunt emise de ETF Securities şi reflectă performanţa preţului argintului la London Bullion Market (LBM)
ETFS Physical Platinum Shares (simbol PPLT) şi ETFS Phyisical Palladium Shares (simbol PALL) sunt emise de ETFS Platinum Trust, respectiv ETFS Palladium Trust, pentru a reflecta performanţa preţului platinei şi paladiului la London Bullion Market (LBM)
VI. PIAŢA VALUTARĂ ŞI PIEŢELE DE CAPITAL
AUTOR: Andrei Rădulescu
Piaţa valutară
Cursul mediu al dolarului american a consemnat aprecieri generalizate în a doua săptămână din luna mai, atât în raport cu monedele din țările dezvoltate, cât și față de valutele din principalele state emergente și în dezvoltare.
Această evoluție a fost influențată de dinamica indicatorilor macroeconomici din principalele “blocuri” economice ale lumii, precum și de fluctuațiile din piețele internaționale de titluri de stat, acțiuni și materii prime (majorarea cotațiilor internaționale la țiței).
De asemenea, intensificarea unor factori de risc a contribuit la aprecierea dolarului american săptămâna trecută, printre care: proximitatea votului britanicilor la referendumul privind Brexit (23 iunie), suspendarea Președintelui de către Senat în Brazilia.
Din punct de vedere macroeconomic se evidențiază revigorarea consumului privat în Statele Unite, principala componentă a PIB (și, totodată, “motorul” economiei mondiale): încrederea consumatorilor s-a ameliorat în mai, indicatorul calculat de Michigan University urcând la maximul din luna iunie 2015. Totodată, vânzările din comerțul cu amănuntul au revenit pe creștere în aprilie: avans cu un ritm lunar de 1,3%.
În Zona Euro încrederea investitorilor s-a ameliorat în luna mai: indicatorul Sentix a atins nivelul maxim din ultimele patru luni. Totodată, economia pe ansamblul Zonei (19 țări) a consemnat o evoluție favorabilă în trimestrul I (creștere cu un ritm trimestrial de 0,5% și cu o dinamică an/an de 1,5%, evidențiindu-se accelerarea ritmului economiilor Germaniei și Franței), demonstrând rezistență la acumularea de factori de risc în plan mondial și regional.
Pe de altă parte, în China producția industrială și vânzările din comerțul cu amănuntul au decelerat în luna aprilie.
Pe piețele internaționale de titluri de stat se semnalează declinul ratelor de dobândă pe scadența 10 ani pe parcursul săptămânii trecute: în Statele Unite cu 4,3% la 1,702% și în Germania cu 11,6%, la 0,129%.
Pe piețele de acțiuni s-au consemnat corecții ușoare în săptămâna 9-13 mai, mai pronunțate în sfera statelor emergente.
În acest context, săptămâna trecută cursul mediu al dolarului american s-a apreciat cu cca. 0,8% față de moneda unică europeană.
De asemenea, dolarul s-a apreciat și față de monedele din sfera de influență a euro: coroana daneză (cu 0,8%), coroana suedeză (cu 1,4%).
Totodată, săptămâna trecută moneda americană s-a apreciat și în raport cu următoarele valute din țările dezvoltate: lira sterlină (cu 0,6%), coroana norvegiană (cu 0,7%), francul elvețian (cu 1,1%), dolarul canadian (cu 1,1%), kiwi neo-zeelandez (cu 1,7%), yen-ul nipon (cu 1,9%) și dolarul australian (cu 2%, după ce Rezerva Federală din Australia a redus rata de dobândă de referință în prima săptămână din luna mai).
În ceea ce privește monedele din principalele țări emergente și în dezvoltare se evidențiază aprecierea cursului mediu al dolarului american față de ringgit-ul malaysian (cu 1,2%) și peso mexican (cu 2,3%).
Pe de altă parte, moneda americană s-a depreciat săptămâna trecută față de real-ul brazilian (cu 0,9%) și peso filipinez (cu 0,9%).
În raport cu leul românesc, dolarul american s-a apreciat cu 0,7% în a doua săptămână din mai, evoluție determinată de dinamica cursurilor EUR/RON (scădere cu 0,1%) și EUR//USD (depreciere cu 0,8%). Cursul USD/RON constituie un cross între EUR/RON și EUR/USD.
Pieţe de capital
Săptămâna trecută s-au consemnat corecții generalizate pe piețele internaționale de acțiuni, sub influența evoluțiilor macroeconomice din principalele blocuri economice ale lumii, a finalului sezonului de raportări financiare pe trimestrul I și a fluctuațiilor din piețele de titluri de state, valutare și materii prime (creșterea ușoară a cotațiilor internaționale la țiței).
Totodată, sentimentul din piețele internaționale de acțiuni a fost influențat în a doua săptămână din mai și de evoluția percepției de risc privind Brexit și situația din Brazilia (suspendarea Președintelui).
Din punct de vedere macroeconomic s-au consemnat evoluții predominant favorabile în Statele Unite și Zona Euro și nefavorabile în China.
În SUA încrederea consumatorilor s-a ameliorat în mai (indicatorul Michigan a atins maximul din iunie 2015), iar comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere în aprilie (dinamică lunară de 1,3%), evoluții care exprimă premise de revigorare a consumului privat (principala componentă a PIB) pe termen scurt. Pe de altă parte, în sfera pieței forței de muncă se acumulează semnale de intrare în faza de maturitate: numărul solicitărilor inițiale de ajutor de șomaj a crescut cu 20 mii la 294 mii în prima săptămână din mai.
În Zona Euro economia a crescut cu un ritm trimestrial de 0,5% (dinamică anuală de 1,5%) în trimestrul I, notându-se accelerarea economiilor Germaniei și Franței (ritmuri trimestrial de 0,7%, respectiv 0,5%). Totodată, încrederea investitorilor a continuat să se amelioreze în luna mai, evoluție care exprimă premise de accelerare economică pe termen scurt. Pe de altă parte, se observă semnale de decelerare în sfera industriei (dinamică anuală de doar 0,2% în martie).
În China producția industrială și vânzările din comerțul cu amănuntul au decelerat în aprilie, evoluții care reflectă dificultatea procesului de tranziție spre un nou model economic.
Pe piețele de titluri de stat ratele de dobândă au scăzut săptămâna trecută, pe scadența 10 ani cu 4,3% la 1,702% în Statele Unite și cu 11,6% la 0,129% în Germania.
În acest context, indicele MSCI calculat de Morgan Stanley pentru piețele internațonale de acțiuni a scăzut cu 0,5% la 393,6 puncte săptămâna trecută (declin cu 1,4% de la începutul anului). Indicele MSCI pentru piețele dezvoltate a încheiat săptămâna la 1 635,9 puncte, în scădere cu 0,4% față de săptămâna anterioară și cu 1,6% de la începutul anului. Indicele MSCI pentru piețele emergente a scăzut cu 1,2%, la 796,1 puncte în a doua săptămână din mai (avans cu 0,2% de la începutul anului).
În Statele Unite, indicele Dow Jones a scăzut cu 1,2%, la 17 535,3 puncte, iar indicele S&P 500 a pierdut 0,5%, până la 2 046,6 puncte săptămâna trecută.
Pe de altă parte, în Europa, indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a crescut săptămâna trecută, cu 0,9%, la 334,7 puncte.
În Asia, indicele regional MSCI Asia Pacific a scăzut cu 1,1%, la 125,7 puncte în a doua săptămână din luna mai.
În România, indicele BET a crescut cu 0,3%, până la 6 463 săptămâna trecută.
Evoluţia grafică a Cursurilor de Schimb Valutar
Sursa: Baza de date IEM
Coordonatori: dr. Maria CARTAS, Cornel ALBU
[1] London Bullion Market Association (LBMA) – piaţa londoneză angro de aur, argint, platină şi paladiu, unde se stabilesc zilnic, în sistem over‑the-counter, preţurile de referinţă (în dolari SUA/uncie fină) pentru toate celelalte pieţe mondiale pe care se tranzacţionează cele patru metale preţioase
[2] Calculat pe baza cotaţiei spot comunicată zilnic de către LBMA
[3] Preţuri calculate pe baza cotaţiei PM Fixing comunicată zilnicla 12:00 ora Londrei de către LBMA
[4] Media săptămânală a cursului zilnic stabilit de Banca Naţională a României (BNR), pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de LBMA şi a cursului oficial al dolarului SUA. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională. Media săptămânală a valorilor stabilite zilnic de Banca Naţională, pe baza cotaţiei unciei fine de aur anunţate de London Bullion Market Association şi a raportului dintre dolarul SUA şi moneda naţională
