Autor: Dr. Mihai Bratu
Schimbarea imaginii unei ţări necesită o perioadă îndelungată, dar Turcia a reuşit acest lucru în mai puţin de un deceniu. Situaţia politică a cunoscut o ameliorare semnificativă, în ultimii ani, de când se află la putere Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyp Erdogan.
Guvernul turc, condus de premierul Erdogan a realizat o serie de reforme economice şi politice. Ca recompensă pentru aceste reforme radicale a fost începerea formală, în octombrie 2005, a negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Din 2011, Turcia este un stat membru important în G20. În viitorul apropiat, Turcia vrea să intre în Grupul BRICS, din care fac parte cele mai mari economii emergente ale lumii (Brazilia, Rusia, India, China, Republica Africa de Sud).
Analiştii economici ai revistei “The Economist” au afirmat, că în deceniul următor, economia Turciei va creşte atât de rapid, că numai India şi China o vor depăşi pe plan internaţional. Alţi analişti sunt de părere că, Turcia va deveni a 10-a economie a lumii la orizontul anului 2050.
Criza economico-financiară mondială care a debutat la sfârşitul anului 2008 şi a continuat pe tot parcursul anului 2009 a lovit puternic şi economia turcă, prin scăderea semnificativă a volumului investiţiilor străine directe (ISD) şi reducerea cererii externe. Impasul a fost trecut cu ajutorul unor politici fiscale şi monetare stimulative şi cu ajutorul unui sistem bancar sănătos, ceea ce a făcut ca în anii 2010-2011, Turcia să înregistreze cele mai înalte ritmuri de creştere economică pe plan mondial, fiind devansată doar de China.
Ca fază a ciclului economic, Turcia s-a aflat în 2012 pe o pantă descendentă de creştere economică, pe fondul unei scăderi absolute a ritmului consumului privat şi a investiţiilor productive.
Evoluţia conjuncturii economice în anul 2012
Potrivit ultimelor rapoarte semestriale ale OCDE[1] şi Comisiei Europene[2] din 2013, creşterea economică a Turciei a fost “timidă”, în picaj faţă de anii 2010- 2011. Conform experţilor această creştere economică moderată înregistrată în anul 2012, de 2,2%, a fost însoţită de o sporire a presiunilor inflaţioniste, fapt ce a întregit” tabloul sumbru” al evoluţiei economiei Turciei în 2012. Un alt aspect negativ , care a influenţat evoluţia situaţiei economice în anul 2012, îl constituie persistenţa unui deficit substanţial al balanţei de plăţi curente. În ultimii 10 ani, cu excepţia anului 2009, Turcia a înregistrat o dezvoltare economică spectaculoasă, datorită creşterii fără precedent a investiţiilor străine directe şi a creditării interne, dar mai ales externe.
Evoluţia extraordinară a economiei turceşti s-a contractat brusc la finalul anului 2011, pe măsură ce pieţele au dat semne de nervozitate, iar prăbuşirea lirei turceşti a determinat Banca Centrală să recurgă la înăsprirea politicii monetare. Pe de altă parte, volumul investiţiilor străine directe în economie a scăzut în mod considerabil, astfel că cea mai mare parte a deficitului de cont curent a trebuit să fie finanţată din obligaţiuni şi din credite bancare externe.
Până la debutul crizei economice mondiale, investitorii externi au fost stimulaţi şi n-au dat semne de îngrijorare. Lira a fost stabilă până la începutul anului 2012, iar Bursa din Istanbul a crescut cu 20% până la începutul anului 2012. Această situaţie nu se datorează încrederii în economia turcă, ponderea decisivă având-o investiţiile masive ale băncilor centrale din principalele ţări dezvoltate, dar mai ales, injecţia masivă de lichidităţi făcută de FMI şi Banca Mondială. “Ieftinirea” banilor pe pieţele statelor bogate a permis Turciei să evite o criză de mari proporţii în 2012. Iar, în cazul în care pieţele vor fi inundate de lichidităţi în viitorul apropiat (2013-2014), Turcia va reuşi în continuare să evite dezastrul până la un punct în care riscul declanşării unei crize devine prea mare pentru a putea fi gestionat. Pentru a evita acest scenariu. Experţii Comisiei Europene consideră că Turcia trebuie să demareze procesul de “economisire” şi să devină tot mai competitivă. Atât timp cât sectorul său privat depinde de aportul de investiţii străine, economia Turciei va fi deosebit de vulnerabilă.
În acelaşi sens, experţii OCDE apreciază că, o îmbunătăţire de durată a situaţiei economice actuale a Turciei este posibilă doar prin aplicarea de reforme structurale menite să impulsioneze competitivitatea şi să flexibilizeze piaţa muncii. Unul dintre obstacole îl reprezintă actualul cod al muncii, similar cu normele în vigoare în statele din sudul Europei, mai puţin eficiente economic. Birocraţia şi legislaţia prea stufoasă reprezintă alte impedimente în calea atragerii fluxurilor de ISD în economia Turciei. Un set de reforme de acest gen se va întinde pe mai mulţi ani, aşa că este imperativ necesar ca liderii actuali de la Ankara să demareze procesul de modernizare cât mai rapid, chiar dacă dobânzile scăzute din statele dezvoltate vor alimenta, în continuare, economia cu credite în valută.
Consumul privat a scăzut în anul 2012 cu 0,7%, faţă de anul 2011, când ritmul acestuia a înregistrat o creştere de 7,7%. Conform specialiştilor OCDE, relansarea treptată a cererii interne ar putea fi influenţată consistent de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, care se va realiza printr-o competitivitate crescută a produselor turce.
Conform analiştilor OCDE, investiţiile productive au înregistrat o reducere de 2,5% în anul 2012, faţă de creşterea înaltă înregistrată în anul 2011 (18,0%), pe fondul scăderii puternice a volumului investiţiilor străine directe.
Potrivit studiului OCDE, rata inflaţiei, exprimată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, a fost în anul 2012 de 8,9%, în creştere faţă de anul 2011 (6,5%). Raportul de “primăvară al Comisiei Europene indică pentru 2012 un ritm al ratei inflaţiei apropiat de Raportul OCDE, respectiv de 9,0%. Principalul factor de creştere a ratei inflaţiei îl constituie sporirea preţurilor la energie şi la produsele alimentare.
În Raportul OCDE, specialiştii au consemnat o rată a şomajului, la sfârşitul anului 2012, de 9,0% din totalul populaţiei active, în uşoară scădere faţă de anul 2011, când s-a înregistrat un nivel de 9,6%. Aceasta s-a diminuat pe fondul creşterii cererii de noi locuri de muncă pentru persoane mai puţin calificate. Comisia Europeană indică pentru 2012 o rată a şomajului ceva mai mică, de 8,1% din totalul populaţiei active.
Volumul exporturilor de bunuri şi servicii a crescut semnificativ în anul 2012 atingând un ritm de 17,2% faţă de numai 7,9%, înregistrat în 2011.
Volumul importurilor de bunuri şi servicii, după un ritm înalt de creştere atins în 2011 (10,7%), a stagnat în 2012. Acest lucru se datorează încetinirii ritmului de creştere economică, dar şi scumpirii carburanţilor şi energiei, ceea ce a determinat scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.
Balanţa de plăţi curente a înregistrat un deficit în anul 2012 de 6% din PIB, mai mic decât nivelul deficitului din anul 2011 (9,6%), pe fondul diminuării mai puternice a ritmului importurilor decât a exporturilor, ceea ce a condus la reducerea deficitului balanţei comerciale (8,8% din PIB în 2012 fată de 11,3% din PIB în 2011).
Cursul de schimb la lirei turceşti s-a depreciat cu 8% faţă de dolarul SUA în 2012, atingând un nivel mediu de 1,80 lire turceşti pentru un dolar.
Previziuni pentru anul 2013-2014
În 2013-2014, prognozele OCDE şi ale Comisiei Europene indică o relansare uşoară a ritmului creşterii economice, departe însă de a mai atinge nivelurile record din 2010-2011.
Pentru anul 2013 se prognozează o creştere a PIB cu 3,1% faţă de anul 2012, conform experţilor OCDE. Comisia Europeană prognozează o creştere a PIB în anul 2013, până la nivelul de 3,2%. În 2014 prognozele ambelor organisme indică o accelerare a acestui ritm la 4,6%.
Consumul privat va creşte în anul 2013 cu 2,4%, după o scădere în 2012, iar în 2014 cu 4,1%. Specialiştii Comisiei prognozează un ritm de creştere a consumului privat de 2,2% în anul 2013 şi 3,0% în 2014.
Ritmul investiţiilor productive se prognozează că va creşte cu 4,9 % în anul 2013 şi 8,8% în 2014 conform specialiştilor OCDE. Conform experţilor Comisiei Europene, investiţiile productive vor creşte cu 7,1% în anul 2013, faţă de scăderea de 2,5% din 2012, ca urmare a relansării activităţii economice,.
Rata inflaţiei, exprimată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, este prognozată să scadă la 6,7% în 2013 şi la 5,2% în 2014, datorită reducerii previzibile a preţurilor la energie şi alimente.
Conform experţilor OCDE, rata şomajului este prognozată să ajungă la sfârşitul anului 2013 la nivelul de 9,4%, în creştere faţă de anul 2012, ca efect principal al continuării aplicării măsurilor de restructurare bugetară şi a reducerii activităţii economice din sectorul privat. Specialiştii Comisiei Europene prognozează un nivel al ratei şomajului la sfârşitul anului 2013 de 8,6%, iar în 2014 de 8,8%.
Potrivit experţilor OCDE, volumul exporturilor de bunuri şi servicii în anul 2013 se prognozează să crească cu numai 4,9%, iar în 2014 cu 6,7%, faţă de creşterea impresionantă din anul 2012 (17,2%).
Volumul importurilor de bunuri şi servicii se prognozează că va creşte cu 3,3% în anul 2013 şi cu 8,0% în 2014, faţă de stagnarea din 2012. Conform experţilor Comisiei Europene, în anul 2013, se prognozează un nivel al importurilor, în creştere cu 5,8%. Turcia, care este un mare exportator de maşini , de ciment, de produse electronice şi electrocasnice pe care le vinde în statele UE, în ţările BRICS, precum şi în ţările musulmane, va beneficia de o cerere sporită din partea acestor ţări în anul 2013. În 2014, experţii comunitari întrevăd un ritm de creştere de 8,0%.
Analiştii OCDE prognozează un nivel al deficitului balanţei de plăţi curente în anul 2013 de 6,2%, iar în 2014 de 6,8% din PIB, uşor în creştere faţă de 2012 (6,0% din PIB).
Experţii Comisiei prognozează că, balanţa de plăţi curente va înregistra un deficit de 6,8% din PIB în anul 2013 şi 7,2% din PIB în 2014.
Principalii indicatori macroeconomici ai Turciei în perioada 2010-2014
| 2010 | 2011 | 2012 | 2013 estimări | 2014 prognoze |
PIB (în mld. euro) | 552 | 559 | 627 | 670 | 723 |
Populaţia (mil. persoane) | 73,0 | 74,0 | 74,9 | 75,8 | 76,7 |
PIB/locuitor (în euro) | 7567 | 7555 | 8372 | 8832 | 9426 |
PIB (ritm anual de creştere, în termeni reali, în %) | 9,2 | 8,8 | 2,2 | 3,1 | 4,6 |
Consum privat (%) | 6,7 | 7,7 | -0,7 | 2,4 | 4,1 |
Investiţii productive (%) | 30,5 | 18,0 | -2,5 | 4,9 | 8,8 |
Rata inflaţiei, (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, în %) | 8,6 | 6,5 | 8,9 | 6,7 | 5,2 |
Rata şomajului (în % din populaţia activă) | 11,7 | 9,6 | 9,0 | 9,4 | 9,3 |
Sold bugetar (în % din PIB) | -2,6 | -2,2 | -2,3 | -2,1 | -2,4 |
Volumul exporturilor de bunuri şi servicii (%) | 3,4 | 7,9 | 17,2 | 4,9 | 6,7 |
Volumul importurilor de bunuri şi servicii (%) | 20,7 | 10,7 | 0,0 | 3,3 | 8,0 |
Soldul balanţei comerciale (în % din PIB) | -7,5 | -11,3 | -8,8 | -8,7 | -8,7 |
Soldul balanţei de plăţi curente ( în % din PIB ) | -6,2 | -9,6 | -6,0 | -6,2 | -6,8 |
Curs de schimb mediul anual al lirei turceşti în raport cu dolarul SUA (1$=n lire turceşti) | 1,5075 | 1,6744 | 1,8010 | … | … |
Sursa:”OCDE- Economic Outlook”, nr.93, May 2013, Paris; European Commission – „European Economic Forecast Spring 2013”, 9 May 2013, Brussels