AUTOR: Dr. Alina Ligia DUMITRESCU
La data de 29 septembrie 2016, Comisia Europeană a adoptat pachetul lunar de infringement[1], care urmăreşte punerea în aplicare a legislaţiei în UE, astfel încât cetăţenii şi firmele să poată beneficia pe deplin de libertăţile pieţei interne.
- Cadrul general
Statele membre ale UE trebuie să pună în aplicare în mod corect şi în timp util legislaţia UE. Comisia Europeană (CE) acţionează ca un gardian al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi supraveghează aplicarea legislaţiei UE, sub supravegherea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Articolul 258 din TFUE conferă Comisiei dreptul de a lua măsuri legale împotriva unui stat membru care nu îşi respectă obligaţiile care îi revin în temeiul legislaţiei UE.
2. Fazele procedurii de infringement sunt următoarele:
I. Faza iniţială
Presupune detectarea unor posibile încălcări ale legislaţiei UE, de către CE în sine şi / sau prin intermediul unor reclamaţii din rândul publicului, întreprinderilor, ONG-urilor, altor organizaţii sau unor petiţii ale Parlamentului European.
II. Dialogul structurat
CE şi statele membre se angajează într-un dialog bilateral informal (numit “EU Pilot”), pentru a găsi o soluţie conformă cu legislaţia UE (termenul acordat statului membru în cauză pentru a răspunde cerinţelor este de 10 săptămâni.) Rata de rezoluţie medie în UE pentru cazurile pilot a fost de 75%.
III. Procedura pre-contencioasă
În cazul în care un stat membru nu reuşeşte să soluţioneze cazul legat de nerespectarea dreptului Uniunii, CE poate lansa o procedură formală de încălcare a dreptului comunitar (Articolul 258 din TFUE).
Tipurile de probleme apărute:
– neconformitatea şi / sau aplicarea incorectă a legii
– omisiunea de a notifica dispoziţiile naţionale de transpunere a unor directive.
Ulterior, CE solicită statului membru să dea un răspuns la problemă, de obicei în decurs de două luni de la trimiterea unei scrisorii (articolul 258 din TFUE).
În cazul în care nu a fost primit un răspuns satisfăcător de la statul membru (SM) în cauză, CE solicită să se conformeze într-un termen limită de timp, prin trimiterea unui aviz motivat (Articolul 258 din TFUE).
IV. Procedura contencioasă
În cazul în care nu a fost primit un răspuns satisfăcător de la SM, Comisia europeană va aduce acest stat membru în faţa Curţii (sesizarea Curţii, articolul 258 din TFUE).
În cazul în care statul membru încă nu respectă procedura, CE lansează procedura privind încălcarea dreptului comunitar prin trimiterea celei de a doua scrisori de notificare.
Prin a doua judecare a cauzei, Curtea poate, pe baza unei propuneri din partea CE, să impună sume forfetare şi / sau o plată zilnică de penalizare către statul membru în cauză (articolul 260 alineatul (2) din TFUE).
În caz de eşec de a transpune la timp a directivelor UE în legislaţia naţională, CE poate să propună penalităţi , fără a fi nevoie de o a doua hotărâre (articolul 260 alineatul (3) din TFUE).
- Deciziile Comisiei în diferite domenii
3.1. Buget şi resurse umane
Buget: trei state membre au fost chemate la Curtea de Justiţie a UE pentru neplata taxelor vamale datorate ca venit la bugetul UE
Comisia Europeană a decis să acţioneze împotriva Italiei, Olandei şi Marii Britanii la Curtea de Justiţie a UE pentru că nu au plătit un total de 23,3 milioane de euro taxe vamale la bugetul UE. În cazul în care un stat membru nu-şi aduce contribuţia totală la bugetul UE, celelalte state membre trebuie să compenseze deficitul. În 2008, Italia a notificat Comisia că nu a putut să colecteze şi să plătească la bugetul UE, 2,1 milioane de euro taxe vamale la produsele din tutun, care datează din anul 1997. În cazul Marii Britanii şiOlandei, pierderea resurselor proprii tradiţionale din bugetul UE provine din certificatele emise în mod eronat „EUR.1” de către ţările şi teritoriile ( „TTPM”) lor de peste mări. În cazul Marii Britanii, aluminiul a fost importat din ţări terţe către OTC-Anguilla şi apoi re-exportate către UE. Importul a beneficiat de scutire de taxe vamale ale UE, dar acest lucru este considerat ca fiind o pierdere de venituri la bugetul UE, de 2,7 milioane €. În urma unui aviz motivat transmis autorităţilor din Marea Britanie, în octombrie 2014, Comisia a făcut următorul pas în cadrul procedurii privind încălcarea dreptului comunitar. Cazul Olandei este legat de două cazuri de import legate de lapte praf şi orez din Curacao, între 1997-2000 şi de crupe şi produse pe bază de orez din Aruba, între 2002-2003. În ambele cazuri, mărfurile au fost importate în UE cu certificate „EUR.1”, emise de autorităţile locale în teritoriile olandeze de peste mări, cu încălcarea deciziei OTC, care reglementează asocierea OTC(Overseas Countries and Territories) cu UE. Suma datorată bugetului UE este de 18,2 milioane de € pentru importul din Curaçao si 0,3 milioane € pentru Aruba. Procedura de încălcare a început în 2013, iar avizul motivat a fost transmis autorităţilor olandeze în octombrie 2014.
3.2. Piaţa unică digitală
Piaţa unică digitală: Comisia îndeamnă 19 state membre să pună în aplicare normele de reducere a costurilor, care vor sprijini implementarea reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză.
Comisia Europeană a solicitat Austriei, Belgiei, Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Finlandei, Franţei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Olandei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei şi Marii Britanii să pună în aplicare măsuri de reducere a costurilor privind implementarea reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză (Directiva cu 2014/61 / UE). Aceste norme urmăresc să crească utilizarea în comun şi reutilizarea infrastructurii fizice în mai multe sectoare (energie, transport etc.), iar reţelele existente vor trebui să reducă cu până la 30% costul de rulare la internetul de mare viteză. În luna martie 2016, Comisia a trimis tuturor statelor membre care nu au reuşit să transpună măsurile în legislaţia naţională o scrisoare privind punerea în aplicare cu întârziere. Ulterior, mai multe dintre ele au notificat Comisia că au pus în aplicare pe deplin directiva.
Normele de reducere a costurilor sprijină obiectivele de conectivitate strategice pe care Comisia Europeană le-a propus recent: până în 2025, toţi utilizatorii principali, cum ar fi şcolile, universităţile, centre de cercetare, hub-uri de transport, toţi furnizorii de servicii publice cum ar fi spitalele şi administraţiile şi întreprinderile care se bazează pe tehnologiile digitale, ar trebui să aibă acces la o reţea cu un ridicat nivel de conectivitate (care permite utilizatorilor să descarce / încarce 1 gigabit de date pe secundă); toate gospodăriile europene, rurale sau urbane, ar trebui să aibă acces la o conexiune care oferă o viteză de descărcare (download) de cel puţin 100 Mbps, care poate fi actualizat la Gbps, precum şi toate zonele urbane, drumurile şi căile ferate ar trebui să aibă o acoperire neîntreruptă 5G, a cincia generaţie de sisteme de comunicaţii fără fir. Ca o ţintă intermediară, 5G ar trebui să fie disponibil pentru comercializare în cel puţin un oraş important din fiecare stat membru al UE până în 2020. Statele membre au avut termen până la 1 ianuarie 2016 pentru a transpune directiva în legislaţia naţională. Comisia a trimis la cele 19 state membre, rămase în urmă, un ultim avertisment. Aceste ţări au avut la dispoziţie două luni, să notifice Comisia cu privire la măsurile luate în vederea alinierii legislaţiei naţionale în conformitate cu legislaţia UE; în caz contrar, Comisia poate decide, în conformitate cu normele de încălcare a dreptului UE, să le adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi să propună sancţiuni financiare.
3.3. Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă
Sănătate şi siguranţă: Comisia îndeamnă Germania să notifice transpunerea Directivei privind ambalarea şi etichetarea
Comisia Europeană a transmis un aviz motivat Germaniei asupra omisiunii de a notifica transpunerea directivei privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea (CLP) substanţelor şi amestecurilor (Directiva 2014/27 / UE) în legislaţia sa internă, la mai mult de un an după termenul de finalizare. Directiva privind CLP a înlocuit mai multe directive legate de piaţa internă privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor chimice, alinierea acestora cu Regulamentul CLP (Regulamentul (CE) nr. 1272/2008). Regulamentul CLP este un regulament al UE care a intrat în vigoare la 20 ianuarie 2009 şi aliniază sistemul Uniunii de clasificare, etichetare şi ambalare a substanţelor şi a amestecurilor chimice la Sistemul Global Armonizat al Naţiunilor Unite (GHS). Legile statelor membre şi actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei CLP au trebuit să intre în vigoare până la 1 iunie 2015, iar Comisia a trebuit să fie informată imediat. Dat fiind faptul că autorităţile germane nu au notificat încă Comisia cu privire la adoptarea măsurilor necesare, Comisia a transmis un aviz motivat în Germania, pe baza procedurii prevăzute la articolul 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ( TFUE). În cazul în care autorităţile germane nu reuşesc să acţioneze în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
3.4. Energie
Piaţa internă a energiei: Comisia îndeamnă Spania să respecte pe deplin al treilea pachet energetic
Comisia Europeană a solicitat în mod oficial Spania pentru a asigura punerea în aplicare şi aplicarea corectă a Directivei privind energie electrică (Directiva 2009/72 / CE) şi Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73 / CE). Directivele care fac parte din al treilea pachet energetic şi conţin dispoziţii esenţiale pentru a permite pieţelor de energie să funcţioneze în mod corespunzător, inclusiv: a)norme privind separarea transmisiei de la furnizorii şi producătorii de energie; b) cu privire la consolidarea independenţei şi a competenţelor autorităţilor de reglementare naţionale şi c) cu privire la dispoziţiile de care beneficiază consumatorii. Comisia a constatat că actuala legislaţie spaniolă împiedică ca alţi participanţi, în afară de operatorii naţionali de sisteme existenţi pe piaţa energiei electrice şi a gazelor, să participe la construcţia şi exploatarea interconectărilor către alte state membre. Spania a transpus în mod incorect mai multe norme privind independenţa autorităţii naţionale de reglementare. O scrisoare privind aplicarea cu întârziere a fost trimisă în Spania, în februarie 2015. Deoarece respectarea legislaţiei UE nu este încă în vigoare, Comisia a iniţiat trimiterea unui aviz motivat. Statul membru a avut la dispoziţie două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru remedierea situaţiei, după care Comisia Europeană poate decide să înainteze cazul Curţii de Justiţie.
Eficienţa energetică: Comisia solicită Estoniei şi Poloniei să transpună integral Directiva privind eficienţa energetică a UE
Comisia Europeană a solicitat Estoniei şi Poloniei, să asigure transpunerea integrală în legislaţia naţională a Directivei privind eficienţa energetică (Directiva 2012/27 / UE). În conformitate cu prezenta directivă, statele membre trebuie să realizeze anumite economii de energie începând cu 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020. Statele membre trebuie să facă acest lucru prin utilizarea Schemelor obligaţiilor de eficienţă energetică şi / sau altor măsuri de politici direcţionate către îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodării, clădiri, industrie şi sectorul transporturilor. Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 5 iunie 2014. În prezent, Comisia a trimis avize motivate suplimentare în Estonia şi Polonia, deoarece au fost identificate lacune în legislaţia naţională care transpune directiva Comisiei. Comisia continuă să monitorizeze transpunerea şi punerea în aplicare a directivei şi va sesiza orice deficienţe ce vor apărea în viitor. Estonia şi Polonia au avut două luni pentru a se conforma obligaţiilor care le revin, după care Comisia se poate decide să cheme aceste state membre în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
3.5. Protecţia mediului
Comisia cheamă Marea Britanie în faţa Curţii cu privire la netranspunerea legislaţiei privind protejarea speciilor marine
Comisia Europeană cheamă Marea Britanie la Curtea de Justiţie a UE pentru eşecul său de a propune situri pentru protecţia marsuinului portuar (Phocoena phocoena), un mamifer marin care trăieşte în mod regulat în apele din Marea Britanie. Legislaţia UE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatice (Directiva privind habitatele, Directiva 92/43 / CEE) impune statelor membre să propună o listă de situri pentru o serie de specii şi tipuri de habitat, asigurând protecţia acestora împotriva ameninţărilor care le-ar putea afecta în mod serios, pe care să le menţină şi să le restabilească într-o stare favorabilă în întreaga UE, prin luarea măsurilor de conservare necesare. Din cauza situaţiei nefavorabile a marsuinilor în UE, 13 state membre, altele decât Marea Britanie, au desemnat aproximativ 200 de situri “Natura 2000” pentru protejarea acestora. Marea Britanie a propus până în prezent în mod oficial un singur sit mic in Irlanda de Nord (The Skerries şi Causeway, zona specială de conservare) şi un sit în Scoţia (Inner Hebrides şi Minches, arie specială de conservare). Deoarece Marea Britanie are o zonă marină extinsă, aceasta are o responsabilitate deosebită pentru protecţia acestei specii. Comisia a solicitat în repetate rânduri autorităţilor britanice să-şi îndeplinească obligaţiile pentru conservarea speciei, cum au făcut deja alte state membre. Acţiunea CE a presupus trimiterea unei scrisori adresată guvernului britanic în iunie 2013 privind punerea în aplicare cu întârziere şi a unui aviz motivat transmis în luna octombrie 2014. Marea Britanie a realizat recent o consultare publică cu privire la o serie de situri potenţiale în apele teritoriale ale Angliei şi Ţării Galilor şi a propus în mod oficial un sit în apele scoţiene. Eşecul de a propune şi de a desemna suficiente situri lasă zonele în care specia trăieşte în cele mai mari densităţi fără protecţia necesară. Acest lucru se referă în special la cerinţa de a efectua evaluări adecvate ale evoluţiei sau a activităţilor potenţial dăunătoare, de la construirea de ferme eoliene off-shore, explorarea petrolului şi a gazelor la pescuit.
Directivele privind mediul natural: Comisia îndeamnă Grecia să oprească otrăvirea ilegală a păsărilor
Comisia Europeană solicită Greciei să instituie un sistem general de protecţie a păsărilor sălbatice, prin care să se interzică, în special, uciderea lor în mod deliberat prin momeli cu otravă. Utilizarea de momeli cu otravă este larg răspândită în Grecia, iar până în prezent nu a fost adoptată vreo acţiune serioasă , contrar a ceea ce este necesar în temeiul Directivei privind păsările (Directiva / 147 / CE 2009) şi a Directivele privind habitatele (Directiva 92/43 / EEC). În situl “Natura 2000 al râului Nestos”, de exemplu, utilizarea în 2012 a acestei practici ilegale a dus la distrugerea unei colonie întregi de specii de vulturi, dar autorităţile elene au făcut până acum foarte puţin pentru a preveni ca astfel de incidente să se întâmple în viitor. Comisia a iniţiat o “procedură de încălcare” împotriva Greciei, în septembrie 2013, cerând autorităţilor elene să controleze mai bine acest fenomen în întreaga ţară şi să adopte măsurile necesare pentru a restabili daunele care au avut loc în Nestos în 2012. Deoarece măsurile pentru a asigura respectarea deplină cu legislaţia UE nu au fost încă luate, Comisia a transmis un aviz motivat. În cazul în care autorităţile elene nu reuşesc să acţioneze în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Calitatea apei: Comisia îndeamnă Irlanda să îmbunătăţească colectarea şi tratarea apelor reziduale
Comisia Europeană face apel la Irlanda, pentru a se asigura că apele reziduale urbane sunt tratate în mod adecvat în 38 de aglomerări urbane din întreaga ţară. În conformitate cu legislaţia UE (Directiva 91/271 / CEE a Consiliului), oraşele sunt obligate să colecteze şi să trateze apele reziduale urbane, în condiţiile în care apele uzate netratate pot pune în pericol sănătatea umană şi pot polua lacurile, râurile, solul, zonele de coastă şi apele subterane. Statele membre au avut timp până la sfârşitul anului 1998 pentru a asigura un tratament strict pentru apele reziduale care provin din aglomerări, care se evacuează în zone sensibile. Acestea au avut timp până la sfârşitul anului 2000 pentru a asigura sisteme de colectare şi de tratare a apei corespunzătoare pentru evacuările de la staţiile de epurare care deservesc marile aglomerări urbane. Ultimul termen acordat s-a scurs de la sfârşitul anului 2005 şi a necesitat crearea unor sisteme de tratament şi colectare pentru evacuările care provin din aglomerări medii şi mici, care evacuează în apă dulce şi în estuare. A fost timis un aviz motivat în septembrie 2016, după scrisoarea iniţială privind întârzierea în aplicare trimisă autorităţilor irlandeze în septembrie 2015. În cazul în care Irlanda nu reuşeşte să acţioneze în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Apa: Comisia solicită Bulgariei şi Slovaciei combaterea poluării cu nitraţi a apelor
Comisia Europeană face apel la Bulgaria şi Slovacia să respecte legislaţia UE împotriva poluării cu nitraţi a apei (Directiva 91/676 / CEE). Azotaţii sunt esenţiali pentru ca plantele să crească şi aceştia sunt utilizaţi pe scară largă ca îngrăşăminte. Cu toate acestea, nivelurile în exces provoacă poluarea gravă a apei, cu consecinţe pentru sănătatea oamenilor, economiei şi mediului înconjurător. În martie 2013, Comisia a lansat o procedură de încălcare a legislaţiei împotriva autorităţilor bulgare după identificarea unui număr de deficienţe în programul de utilizare a nitraţilor, în conformitate cu normele UE cu privire la nitraţi. Cu toate că Bulgaria a soluţionat o serie de probleme ca urmare a modificării programului de utilizare a nitraţilor în iunie 2016, ţara încă nu respectă dispoziţiile-cheie, cum ar fi împrăştierea de îngrăşăminte şi limita de utilizare de 170 kg N / ha / an pentru gunoiul de grajd. În luna noiembrie 2012, Comisia a deschis o procedură de încălcare a legislaţiei împotriva Slovaciei, după identificarea unui număr de deficienţe în adoptarea şi punerea în aplicare a normelor UE cu privire la nitraţi. Cu toate că Slovacia a rezolvat în prezent cele mai multe dintre problemele adoptării Legii privind îngrăşămintele, ţara trebuie încă să desemneze un număr suficient de zone vulnerabile la nitraţi şi să se asigure că programul de utilizare a nitraţilor este în conformitate cu legislaţia UE. Bulgaria şi Slovacia au avut două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate în vederea soluţionării deficienţelor; în caz contrar, aceste cazuri, pot fi sesizate la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
3.6. Stabilitatea financiară, servicii financiare şi Uniunea pieţelor de capital
Piaţa unică: Comisia trimite aviz motivat în Austria, Olanda, România, Slovacia şi Suedia cu privire la tratatele de investiţii bilaterale intra-UE
Comisia Europeană a transmis o cerere oficială în Austria, Olanda, România, Slovacia şi Suedia pentru a pune capăt tratatele lor de investiţii bilaterale intra-UE (BIT). BIT sunt acorduri de stabilire a termenilor şi condiţiilor pentru investiţii private de către cetăţeni şi societăţi dintr-un stat în altul. Multe dintre acestea au fost convenite în perioada anilor 1990, în principal, între membrii existenţi ai UE şi statele care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi 2007. BIT-urile au avut ca scop creşterea încrederii investitorilor într-un moment în care investitorii privaţi – uneori, din motive istorice şi politice – ar fi putut avea reţineri de a investi în aceste ţări. De la extinderea UE, astfel de “arajamente suplimentare” nu ar trebui să mai fie necesare, deoarece normele UE privind piaţa unică, precum libertatea de stabilire şi libera circulaţie a capitalurilor, oferă deja un cadru legal pentru investiţiile transfrontaliere. Toate statele membre sunt supuse aceloraşi norme ale UE, care prevăd un mod egal de protecţie a investitorilor din UE.
3.7. Piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri
Servicii: Comisia cere Croaţiei să elimine restricţiile discriminatorii privind licenţele de pescuit
Comisia Europeană solicită în mod oficial Croaţiei să oprească practicile discriminatorii în domeniul pescuitului sportiv şi a licenţelor la pescuitul de agrement. Licenţele de pescuit anuale sunt limitate la rezidenţii croaţi, în timp ce nerezidenţii din alte ţări ale UE pot obţine numai maximum de 30 de zile. Vizitatorii care doresc să pescuiască pe tot parcursul anului ar trebui să cumpere douăsprezece licenţe de 30 de zile, care costa de 16 ori mai mult decât ar plăti rezidenţii croaţi pentru o licenţă anuală. Comisia consideră că această practică este discriminatorie şi nu este în conformitate cu Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123 / CE), libertatea de a presta servicii şi principiul nediscriminării, consacrat în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (articolele 56 şi 18 din TFUE). Croaţia nu a furnizat dovezi că nerezidenţii exploatează resursele croate prin activităţile lor de pescuit mai mult decât rezidenţii sau că acestea creează un risc mai mare pentru conservarea stocurilor. După aceea, nu există nici o justificare de ce aceste măsuri ar trebui luate numai în detrimentul nerezidenţilor. Cererea Comisiei către autorităţile croate ia forma unui aviz motivat. Croaţia a avut două luni, să notifice Comisia cu privire la măsurile luate pentru remedierea situaţiei; în caz contrar, Comisia poate să cheme Croaţia în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Achiziţiile publice: Comisia solicită Slovaciei să adere la normele UE
Comisia Europeană a cerut Slovaciei să pună în aplicare în mod corespunzător dispoziţiile Directivei privind căile de atac prin finalizarea reevaluării ofertelor. Procedura de achiziţii publice pentru un contract de reconstrucţie de cale ferată īn Slovacia, în valoare de peste 250 de milioane €, a fost lansat în 2009, dar evaluarea ofertelor nu a fost încă finalizată. Normele UE privind achiziţiile publice urmăresc să se asigure că achiziţiile publice sunt transparente, eficienteşi dau tuturor operatorilor economici o şansă echitabilă de a participa la cererile de ofertă pentru a câştiga un contract. Aceasta presupune că ofertele depuse sunt evaluate într-un interval de timp rezonabil şi eventualele decizii sunt puse în aplicare în mod eficient de către entităţile contractante. Prin faptul că nu a finalizat evaluarea ofertelor, Slovacia a încălcat articolul 10 din Directiva privind achiziţiile de utilităţi publice (Directiva 2004/17 / CE) privind egalitatea de tratament şi nediscriminarea ofertanţilor. După o scrisoare de punere cu întârziere a aplicării, trimisă autorităţilor slovace în octombrie 2014, Curtea Supremă a Republicii Slovace a anulat toate deciziile de atribuire a acestui contract şi a dispus reevaluarea ofertelor. Cu toate acestea, la aproape doi ani după această decizie, autorităţile slovace încă nu au finalizat evaluarea. Prin faptul că nu se pune în aplicare decizia Curţii Supreme, autorităţile slovace au încălcat articolul 2 alineatul (8) din Directiva privind căile de atac (Directiva 92/13 / CEE) privind punerea în aplicare efectivă a deciziilor organismelor de evaluare. Autorităţile slovace au avut două luni, să notifice Comisia cu privire la măsurile luate pentru remedierea situaţiei; în caz contrar, Comisia poate decide sesizarea Slovaciei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Libera circulaţie a profesioniştilor: Comisia îndeamnă statele membre să transpună normele UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale
Comisia Europeană a solicitat avizele motivate unui număr de 14 de state membre, legate de transpunerea Directivei 2013/55/UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Directiva prevede un sistem modern al UE pentru recunoaşterea calificărilor profesionale, simplifică regulile existente şi accelerează procedurile de recunoaştere, asigurându-se în acelaşi timp că profesioniştii calificaţi care doresc să lucreze într-un alt stat membru să respecte cerinţele ţării gazdă. Directiva ar fi trebuit transpusă în legislaţia naţională până la 18 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania şi Marea Britanie nu au comunicat încă Comisiei transpunerea completă a directivei în legislaţia lor naţională. Statele membre au avut două luni, să informeze Comisia cu privire la transpunerea completă a directivei; în caz contrar, Comisia Europeană poate decide să le adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
3.8. Migraţie, afaceri interne şi cetăţenie
Schimbul de informaţii pentru securitate: Comisia îndeamnă statele membre să îmbunătăţească schimbul de informaţii în vederea combaterii terorismului şi a criminalităţii grave.
Deciziile Prüm (Deciziile 2008/615 / JAI şi 2008/616 / JAI) au introdus procedurile privind schimburile rapide şi eficiente de date între statele membre în domenii specifice. Cadrul Prüm stabileşte norme care să permită tuturor statelor membre să caute în mod reciproc în fişierele de analiza ADN-ului, a sistemelor de identificare a amprentelor şi a bazelor de date privind înmatricularea vehiculelor. Deciziile Prüm ar fi fost puse în aplicare în totalitate de către statele membre până în august 2011. Comisia Europeană a decis astăzi să adreseze scrisori de punere în aplicare cu întârziere în Croaţia, Grecia, Irlanda, Italia şi Portugalia. Aceste state membre nu au asigurat încă schimburile automate de date în cel puţin două din cele trei categorii de date: ADN, amprente digitale şi date naţionale privind înmatricularea vehiculelor. Acestea sunt primele proceduri privind încălcarea dreptului comunitar iniţiate pentru aşa-numitul ” instrument al fostului al treilea pilon” în domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală. Comisia a dobândit puteri depline de punere în aplicare în acest domeniu la data de 1 decembrie 2014, la cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Statele membre în cauză au avut două luni pentru a răspunde, după care Comisia poate decide să trimită un aviz motivat. Punerea în aplicare a deciziilor de la Prüm este un element important al agendei europene privind securitatea.
Comisia Europeană urmăreşte în mod activ punerea în aplicare corectă a normelor europene privind materialele pentru explozivi
Regulamentul (UE) nr 98/2013 privind comercializarea şi utilizarea materialelor de explozivi a devenit aplicabil în toate cele 28 de state membre ale UE, în septembrie 2014. Acest regulament stabileşte un cadru comun al UE pentru a preveni utilizarea abuzivă a anumitor substanţe chimice cu potenţial exploziv. Majoritatea statelor membre au pus în aplicare pe deplin regulamentul, dar în anumite state membre, nu toate dispoziţiile sunt pe deplin puse în aplicare. Din acest motiv, Comisia a lansat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar cu o scrisoare de punere în practică a aplicării cu întârziere, împotriva Ciprului, Franţei, Luxemburgului şi Spaniei. În temeiul regulamentului, statele membre sunt obligate, printre altele, să creeze puncte de contact naţionale pentru raportarea tranzacţiilor suspecte, a dispariţiilor semnificative şi a furturilor de substanţe reglementate. Statele membre sunt, de asemenea, obligate să difuzeze orientările în domeniu şi să aplice sancţiuni. În cazul în care statele membre aleg să nu menţină o interdicţie totală a substanţelor, acestea trebuie să notifice Comisia cu privire la excepţii în cadrul unui regim de autorizare sau de înregistrare. Statele membre în cauză au avut două luni, să-şi prezinte observaţiile. Punerea în aplicare corectă a regulamentului privind materialele privind explozivii este un element important atât al agendei europene pentru securitate, ca şi Comunicarea Comisiei privind calea de urmat către “o reală uniune in materie de securitate”.
Migraţia ilegală: Comisia îndeamnă Spania să asigure transpunerea integrală a Directivei UE de returnare a migranţilor din ţările terţe
Comisia Europeană solicită ca Spania să intensifice punerea în aplicare a Directivei privind returnarea migranţilor (Directiva 2008/115 / CE) în anumite domenii specifice, prin asigurarea transpunerii tuturor prevederilor legislaţiei în acest domeniu în legislaţia naţională. Printre dispoziţiile care nu au fost transpuse în mod corect de către Spania se numără definirea returnării migranţilor în dreptul intern, obligaţia de a emite decizii de returnare în cazul şederii ilegale a resortisanţilor ţărilor terţe şi o definire clară a rolului Ombudsmanului în funcţia sa de organism de monitorizare, în conformitate cu Directiva privind returnarea migranţilor. Comisia a solicitat Spaniei să aducă legislaţia în conformitate cu Directiva privind returnarea UE şi a trimis un aviz motivat în acest sens. În cazul în care Spania nu reuşeşte să remedieze situaţia în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită Spaniei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
3.9. Mobilitate şi Transporturi
Transport rutier: Comisia chemă Germania la Curtea de Justiţie cu privire la taxare rutieră discriminatorie
Comisia Europeană a decis să reclame Germania în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în ceea ce priveşte planul autorităţilor germane să introducă un sistem de taxare rutieră pentru vehiculele particulare (PKW-Maut), care este, potrivit Comisiei, discriminatoriu. Legislaţia germană acordă grant-uri vehiculelor înregistrate în Germania, un beneficiu 1: 1, prin deducerea taxei rutiere din impozitul anual pe vehicul. Acest lucru ar duce la scutirea „de facto” a taxelor rutiere exclusiv pentru automobilele înmatriculate în Germania.
Mai mult decât atât, preţurile pentru vignete pe termen scurt (pentru perioade mai mici de un an), care sunt destinate utilizării de către vehiculele înmatriculate în străinătate, sunt disproporţionat ridicate, în unele cazuri. În timp ce Comisia sprijină tarifarea echitabilă şi eficientă în domeniul transporturilor – aşa cum s-a reiterat în recenta Strategie europeană pentru mobilitate cu emisii reduse, Comisia consideră că sistemul german nu respectă Tratatul privind funcţionarea Uniunii (TFUE), principiile UE de bază privind non –discriminarea bazată pe naţionalitate şi libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor. Legislaţia germană în domeniu nu este în conformitate cu aceste principii. În ciuda numeroaselor schimburi cu autorităţile germane începând din noiembrie 2014, preocupările fundamentale ale Comisiei nu au fost respectate. Prin urmare, Comisia cheamă Germania la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Navigatorii: Comisia solicită Franţei să finalizeze transpunerea Directivei privind nivelul minim de formare profesională a navigatorilor
Comisia a solicitat Franţei să finalizeze transpunerea Directivei 2012/35 / UE privind nivelul minim de formare a navigatorilor în legislaţia sa internă. Educaţia şi formarea navigatorilor este o problemă importantă pentru UE, în scopul de a menţine şi dezvolta nivelul de cunoştinţe şi competenţe în sectorul maritim în UE, cât şi în interesul siguranţei maritime. Prin urmare, normele UE privind formarea şi certificarea navigatorilor trebuie păstrate în conformitate cu normele internaţionale. Directiva privind nivelul minim de formare a navigatorilor, prin urmare, a încorporat în legislaţia UE modificările aduse în 2010 la Convenţia internaţională a Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) privind standardele de pregătire, certificare şi efectuare a serviciului de cart (aşa-numitele „Convenţia STCW”). Printre altele, modificările aduse privind actualizarea Convenţia STCW, prevăd mai multe standarde de competenţă. De exemplu, ofiţerilor le sunt necesare cunoştinţe pentru a putea utiliza afişarea hărţilor electronice şi sistemele de informaţii (ECDIS), pentru a menţine siguranţa navigaţiei. Modificările introduc, de asemenea, cerinţe suplimentare privind menţinerea stării de sănătate, inclusiv limite la nivel de alcool consumat, pentru prevenirea abuzului de alcool. Statele membre trebuiau să transpună prezenta directivă până la 4 iulie 2014. Până în prezent, Franţa nu a reuşit să facă acest lucru. Autorităţile franceze au avut două luni, pentru a lua măsurile necesare pentru remedierea situaţiei; în caz contrar, Comisia poate decide să înainteze cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Transporturi feroviare: Comisia solicită Lituaniei să transpună legislaţia UE privind interoperabilitatea feroviară
Comisia a solicitat Lituaniei să aducă normele sale naţionale în conformitate cu Directiva 2014/106 / CE privind interoperabilitatea căilor ferate – capacitatea unui sistem feroviar de a permite deplasarea sigură şi neîntreruptă a trenurilor, cu respectarea nivelurilor necesare de performanţă pentru aceste linii. Această capacitate depinde de toate condiţiile de reglementare, tehnice şi operaţionale care trebuie îndeplinite pentru a satisface cerinţele esenţiale. Statele membre trebuiau să se conformeze directivei până la 1 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Lituania nu a modificat procedura de armonizare pentru verificarea respectării cerinţelor tehnice, care să asigure că toate părţile sistemului feroviar sunt sigure şi inter-operabile. Comisia, prin urmare, a decis să trimită Lituaniei un aviz motivat. Autorităţile lituaniene au avut două luni pentru a răspunde Comisiei. În cazul în care nu au reuşit să reacţioneze în mod satisfăcător, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Transportul maritim: Comisia solicită Portugaliei să transpună pe deplin legislaţia UE privind cerinţele privind “statutul de pavilion”
Comisia Europeană a solicitat Portugaliei să se conformeze obligaţiilor sale de supraveghere administrativă, aşa cum sunt prevăzute de normele UE privind cerinţele statutului pavilionului (Directiva 2009/21 / CE). Printre acestea se numără verificarea că structura navei, echipamentele şi gestionarea operaţională respectă reglementările de siguranţă şi că navigatorii sunt certificaţī ca fiind competenţi. Prezenta directivă stabileşte un cadru legal pentru a îmbunătăţi performanţa statelor membre în calitate de state de pavilion. Conform prezentei directive, un sistem de management al calităţii trebuie să fi fost în vigoare până în iunie 2012, dar până în prezent Portugalia nu a reuşit să-l pună în aplicare. În special, lipsa forţei de muncă şi a resurselor din administraţie poate avea pe termen lung un impact negativ asupra siguranţei, securităţii şi a performanţei protecţei mediului flotei portugheze. Acest lucru este cu atât mai important, având în vedere īnfiinţarea recentă al celui de al doilea registru de nave în Portugalia, respectiv în Madeira. Comisia a decis să trimită un aviz motivat în Portugalia dându-i două luni pentru a se conforma directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să înainteze cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
3.10. Impozitare şi Uniune Vamală
Fiscalitate: Comisia solicită Poloniei să pună în aplicare norme privind asistenţa reciprocă consolidată şi schimbul de informaţii
Comisia Europeană a solicitat Poloniei să transpună integral Directiva Consiliului 2014/107 / UE privind asistenţa reciprocă în domeniul veniturilor şi impozitării capitalului. Prezenta directivă, care modifică Directiva 2011/16 / UE privind schimbul automat obligatoriu de informaţii între autorităţile fiscale naţionale, are ca scop consolidarea cooperării administrative între statele membre pentru o mai bună combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale. Statele membre au fost obligate să transpună aceste norme până la 1 ianuarie 2016. Polonia nu a informat Comisia cu privire la toate măsurile necesare pentru transpunerea integrală a directivei în legislaţia naţională. În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate sesiza Polonia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Concluzii
În cadrul pachetului său lunar de decizii de încălcare a dreptului comunitar, Comisia Europeană urmăreşte iniţierea de acţiuni în justiţie împotriva statelor membre care nu respectă obligaţiile care le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care acoperă diverse sectoare şi domenii de politici ale UE, urmăresc să asigure aplicarea corectă a legislaţiei UE în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.
Deciziile cheie adoptate de Comisie au cuprins:9 scrisori privind punerea în aplicare cu întârziere, 54 de avize motivate, şi 5 sesizări ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Comisia Europeană a închis, de asemenea, 122 de cazuri în care problemele cu statele membre în cauză au fost soluţionate în faza dialogului structurat (“EU pilot”) fără a fi nevoie să se iniţieze procedura pre-contencioasă sau procedura contencioasă.
Referinţe bibliografice
- Comisia Europeană (2016). September infringements’ package: key decisions. Bruxelles, 29 septembrie 2016. Disponibil la: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-16-3125_en.htm
[1] Procedura şi deciziile de infringement vizează cazurile de încălcări, din partea statelor membre a legislaţiei comunitare în vigoare.
