Autor: Rodica VELCIU
Relaţiile economice bilaterale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite au făcut obiectul unor negocieri îndelungate, responsabilii politici ai celor două părţi încercând de-a lungul timpului să ajungă la un acord bilateral care să înlesnească schimburile comerciale şi să întărească relaţile economice dintre cele două ţări.
Ameninţarea tot mai evidentă reprezentată de ţările emergente şi, în special, de China, întâlnirile la nivel înalt a ţărilor BRICS şi încheierea a numeroase alte acorduri în mai multe zone ale lumii au accentuat necesitatea creării unui cadru juridic adecvat care să permită Uniunii Europene şi SUA să facă faţă provocărilor secolului XXI.
Înainte de a decide să lanseze noi negocieri, în 2011, UE şi SUA au instituit un Grup de lucru, format din experţi guvernamentali pentru a evalua posibilităţile de realizare a unui acord comercial şi de investiţii între cele două puteri economice. „Grupul la nivel înalt pentru locuri de muncă şi creştere economică” (HLWG) a concluzionat că, un acord cuprinzător care să acopere toate domeniile ar fi extrem de pozitiv, facilitând comerţul și aducând un stimulent binevenit pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru ambii parteneri. Acesta a recomandat lansarea negocierilor.
Începute sub auspicii nu tocmai favorabile, negocierile dintre Uniunea Europeanǎ şi Statele Unite privind semnarea acordului de liber schimb au demarat la 8 iulie 2013 la Washington. “Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii” (TTIP), care ar trebui să finalizeze aceste negocieri, va reprezenta cel mai important acord de liber schimb încheiat vreodată, ce va cuprinde 50% din PIB-ul mondial, 30% din comerţul internaţional şi 20% din investiţiile strǎine directe.
După cum se subliniază în “Declaraţia comună”, președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, au evidenţiat că, prin intermediul acestor negocieri, Statele Unite și Uniunea Europeană vor avea posibilitatea nu doar de a crește schimburile comerciale și investiţiile transatlantice, ci și de a contribui la dezvoltarea unor norme globale, care pot întări sistemul comercial multilateral.
Potrivit statisticilor UE, Uniunea Europeană și Statele Unite realizează aproximativ jumătate din PIB-ul mondial și o treime din fluxul comercial mondial. În fiecare zi, sunt realizate schimburi bilaterale de mărfuri și servicii în valoare de aproape 2 miliarde euro, ceea ce contribuie la crearea de locuri de muncă și la creșterea economic a celor două entităţi. Relaţiile economice bilaterale sunt profunde și diverse, investiţiile totale cifrându-se la peste 2.000 de miliarde euro.
Estimările experţilor arată că, un Acord cuprinzător între UE și SUA ar putea genera, până în 2027, câștiguri anuale totale reprezentând o creștere cu 0,5 puncte procentuale a PIB-ului UE și cu 0,4 puncte procentuale a PIB-ului SUA. Negocierile urmăresc îmbunătăţirea rezultatelor relaţiilor bilaterale în trei mari domenii: a) accesul la piaţă; b) aspecte de reglementare și bariere netarifare; c) norme, principii și noi moduri de cooperare în abordarea provocărilor și oportunităţilor comerciale comune pe plan mondial.
Acordul ar putea fi benefic și pentru restul lumii. Potrivit unor studii, acesta ar determina o creștere a economiilor din America Latină, Africa și Asia cu până la 100 miliarde euro pe an. De asemenea, Acordul ar contribui la consolidarea reglementărilor asociate comerţului mondial.
Între 10 şi 14 martie 2014, s-a desfăşurat la Bruxelles a patra rundă de negocieri UE-SUA privind Parteneriatul Transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP). Potrivit Comunicatului emis de Comisia Europeană la finalul rundei, negociatorii SUA şi UE au înregistrat „un progres constant în toate cele trei domenii de negociere”:
Accesul la piaţă – S-au discutat trei elemente de bază –regimul vamal, comerţul cu servicii şi achiziţiile publice. Referitor la regimul vamal, UE şi SUA au avut deja un prim schimb de oferte. În ce priveşte serviciile şi achiziţiile publice, negociatorii au analizat modalităţile de iniţiere a schimbului de oferte.
Reglementare – Negociatorii au fost însoţiţi de experţi şi membri ai autorităţilor de reglementare ale ambelor părţi, în vederea stabilirii coerenţei în materie de reglementare şi creşterea compatibilităţii reglementărilor; bariere tehnice în calea comerţului (technical barriers to trade – TBT), la care ambele părţi au făcut deja propuneri în scris; măsuri sanitare şi fitosanitare – pregătirea terenului pentru viitoare propuneri scrise.
De asemenea, UE şi SUA au continuat să exploreze noi modalităţi de realizare a unei compatibilităţi sporite în materie de reglementare în anumite sectoare-cheie: industria farmaceutică, industria produselor cosmetice, aparatură medicală, industria auto şi industria chimică.
Norme – negocierile s-au orientat către trei domenii în care sunt iniţiate unele „abordări inovatoare”:
- dezvoltarea durabilă, ocuparea forţei de muncă şi mediul – urmărind dezvoltarea elementelor care fac deja obiectul acordurilor comerciale existente între UE şi SUA;
- comerţul cu energie şi materii prime – un domeniu în care UE este interesată să includă un acord-cadru în TTIP;
- regimul vamal şi facilitarea schimburilor comerciale – simplificarea şi fluidizarea procedurilor. Procedurile vamale greoaie şi complicate descurajează antreprenorii (cu deosebire firmele mai mici) să-şi exporte marfa peste ocean.
Negociatorul-șef al UE, Ignacio Garcia BERCERO, a declarat la finalul negocierilor că, împreună cu omologul său din SUA, Dan Mullaney, s-a angajat să analizeze modalităţi care ar permite firmelor mai mici facilitarea accesului la avantajele oferite de TTIP.
El a afirmat că, un capitol referitor la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ar constitui „o premieră pentru Uniunea Europeană, demonstrând cu câtă seriozitate tratăm acest aspect. Atât în UE cât și în SUA, marea majoritate a lucrătorilor sunt angajaţi ai unor firme mai mici. În UE, aceste întreprinderi reprezintă două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și constituie coloana vertebrală a economiilor noastre, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor din UE. TTIP le-ar ajuta să se extindă — generând locuri de muncă și creștere pe ambele maluri ale Atlanticului.”
Demonstrând că îşi respectă promisiunea de a consulta toate părţile interesate în negocierile Acordului, Comisia a lansat în luna februarie 2014, Grupul consultativ TTIP, care reunește experţi din cadrul sindicatelor, al industriilor de profil și al grupurilor de consumatori și de protecţie a mediului.
Tot în cadrul acestor eforturi, în decursul celei de-a patra runde, pe 12 martie 2014, UE a găzduit două evenimente organizate împreună cu societatea civilă. Negociatorii au ascultat și au interacţionat cu 90 de reprezentanţi ai grupurilor din sectorul întreprinderilor, al consumatorilor, al ocupării forţei de muncă și al mediului. Prezentările au permis părţilor interesate să discute în mod direct și în detaliu cu negociatorii, care, la rândul lor, au obţinut informaţii importante cu privire la aspectele abordate.
În cursul aceleiași zile, negociatorii-șefi ai UE și ai SUA s-au întâlnit, timp de două ore, cu peste 300 de părţi interesate, expunându-și opiniile cu privire la stadiul actual al convorbirilor și la etapele următoare și răspunzând la întrebări.
Cei doi negociatori-șefi, ai UE și ai SUA și-au reafirmat angajamentul de a realiza progrese constante în toate domeniile de negociere, pe tot parcursul anului 2014. De asemenea, ei au convenit să organizeze, până la vară, o nouă rundă de negocieri la Washington.
